Pot RMN-urile să detecteze boala Parkinson cu debut precoce?

Nu există un singur test pentru boala Parkinson. Procesul de diagnosticare pentru această afecțiune cronică poate dura adesea luni. În multe cazuri, studiile cu medicamente pentru Parkinson sunt folosite pentru a ajuta la diagnosticarea bolii Parkinson.

Studii recente au descoperit că imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) poate fi utilizată pentru a ajuta la identificarea și diagnosticarea Parkinson mult mai devreme decât alte metode. RMN-urile caută markeri specifici în creier care pot indica boala Parkinson. Adesea, acești markeri sunt prezenți chiar înainte de a începe simptomele Parkinson.

Continuați să citiți pentru a afla cum pot fi utilizate RMN-urile pentru a detecta boala Parkinson, precum și alte teste utilizate pentru a confirma un diagnostic și care sunt următorii pași după diagnostic.

Cum pot fi utilizate RMN-urile pentru a detecta boala Parkinson cu debut precoce?

RMN-urile folosesc magneți pentru a crea imagini detaliate ale interiorului corpului. RMN-urile cerebrale pot ajuta medicii să identifice tumorile, sângerarea creierului și alte afecțiuni ale creierului. Recent, cercetătorii medicali au descoperit că RMN-urile pot identifica mici modificări ale creierului care pot indica boala Parkinson.

A Studiu din 2019 despre RMN și Parkinson a descoperit că persoanele cu Parkinson au adesea neuroni cerebrali vizibil deteriorați. Deteriorarea neuronilor este prezentă înainte de a începe orice atrofie a creierului și înainte ca simptomele să apară.

Folosind un RMN pentru a căuta neuronii deteriorați, cercetătorii cred că boala Parkinson ar putea fi găsită mult mai devreme. În plus, cercetătorii cred că neuronii deteriorați pot indica posibila severitate a viitorului declin cognitiv.

Folosind aceste informații, medicii pot prescrie tratamente adecvate, cum ar fi terapia de stimulare cerebrală profundă (DBS), care poate încetini declinul și poate îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu boala Parkinson.

Ce alte teste sunt folosite pentru a confirma un diagnostic de Parkinson?

Deoarece nu există un test specific pentru boala Parkinson, medicii evaluează în schimb pacienții și caută simptome cheie ale bolii Parkinson, cum ar fi tremor, mișcări lente sau rigiditate. Prezența acestor simptome, împreună cu o revizuire a istoricului medical al unei persoane, poate fi adesea folosită pentru a diagnostica boala Parkinson.

În unele cazuri, un medic ar putea comanda teste pentru a exclude alte afecțiuni care pot provoca simptome similare. Acestea pot include RMN și alte teste imagistice, cum ar fi scanările PET. Poate include, de asemenea, analize de sânge, mostre de urină și alte lucrări de laborator. Acest tip de testare nu poate ajuta la diagnosticarea bolii Parkinson, dar poate ajuta la confirmarea unui diagnostic suspectat de Parkinson.

Boala Parkinson poate dura câteva luni și mai multe vizite pentru a diagnostica. Adesea, medicii vor prescrie medicamente pentru Parkinson înainte de a fi siguri de un diagnostic. Răspunsul unei persoane la medicamentele pentru Parkinson poate fi un indicator puternic al faptului că simptomele sale sunt cauzate de Parkison sau de o altă afecțiune.

Care sunt următorii pași în urma unui diagnostic de Parkinson?

Odată ce aveți un diagnostic de Parkinson, medicul dumneavoastră poate începe să elaboreze un plan de tratament. Tratamentele Parkinson au ca scop minimizarea simptomelor și încetinirea progresiei.

Planurile de tratament vor lua în considerare factori precum simptomele, starea generală de sănătate și răspunsul la tratament. Deși nu există un remediu pentru boala Parkinson, tratamentul vă poate îmbunătăți calitatea vieții.

Tratamentele comune pentru Parkinson includ:

  • Fizioterapie: Terapia fizică poate ajuta la îmbunătățirea forței și a echilibrului.
  • Terapie logopedică: Terapia logopedică poate ajuta la reducerea dificultăților de comunicare.
  • Schimbări ale stilului de viață: Persoanele cu Parkinson beneficiază adesea de adăugarea exercițiilor fizice în viața lor de zi cu zi.
  • Medicament: Există mai multe medicamente aprobate pentru a trata simptomele Parkinson. S-ar putea să fie nevoie să schimbați medicamentele pe măsură ce boala Parkinson progresează.
  • Stimularea profundă a creierului: Stimularea profundă a creierului este o procedură chirurgicală. Chirurgii plasează electrozi în creier care sunt conectați la un generator plasat în piept. Acești electrozi pot ajuta la reducerea simptomelor Parkinson.

Întrebări de adresat medicului dumneavoastră

Este o idee bună să puneți întrebări în timp ce dumneavoastră și medicul dumneavoastră discutați despre un tratament. A pune întrebări vă poate ajuta să vă asigurați că înțelegeți starea dumneavoastră și beneficiile tratamentului. Iată câteva exemple de întrebări pe care să le adresați medicului dumneavoastră:

  • Este posibil ca altceva decât Parkinson să-mi provoace simptomele?
  • Am nevoie de teste suplimentare?
  • Cum va evolua starea mea?
  • La ce mă pot aștepta pe măsură ce starea mea progresează?
  • Cum va afecta Parkinson celelalte afecțiuni ale mele?
  • Ce tratamente sunt disponibile?
  • Ce tratamente sunt cele mai bune pentru mine?
  • Cum vor ajuta tratamentele simptomele mele actuale?
  • Tratamentul va încetini progresia bolii Parkinson?
  • Ce efecte secundare au tratamentele recomandate de dumneavoastră?
  • Ce se întâmplă dacă aceste tratamente nu ajută?
  • Îmi puteți recomanda resurse sau material educațional pentru mine?

Unde puteți găsi sprijin pentru boala Parkinson?

O afecțiune cronică precum Parkinson poate fi copleșitoare de gestionat. Este important să ai sprijin. Iată câteva resurse utile în care puteți găsi materiale educaționale, grupuri de sprijin și multe altele.

  • Fundația Michael J. Fox: Fundația Michael J. Fox oferă advocacy, materiale educaționale și comunitate pentru persoanele cu Parkinson.
  • Asociația Americană pentru Boala Parkinson: Vă puteți conecta cu Asociația Americană pentru Boala Parkinson pentru a găsi programe de wellness și alt sprijin în comunitatea dvs.
  • Fundația Parkinson: Fundația Parkinson oferă asistență online, o bibliotecă de resurse și conexiuni la sprijinul comunității locale.
  • Fundația Davis Phinney pentru Parkison: Puteți afla mai multe despre gestionarea bolii Parkinson prin intermediul Fundației Davis Phinney pentru evenimentele Parkinson, blog, podcasturi, seminarii web și alte resurse.

Întrebări frecvente despre boala Parkinson cu debut precoce

Puteți citi mai multe despre boala Parkinson cu debut precoce, verificând răspunsurile la câteva întrebări frecvente de mai jos.

Care sunt primele simptome ale bolii Parkinson cu debut precoce și când ar trebui să văd un medic?

Există câteva semne de avertizare timpurie asociate cu Parkinson. Aceste simptome nu înseamnă întotdeauna că o persoană va dezvolta Parkinson, dar pot fi un semnal că este foarte probabil. Simptomele care pot acționa ca semne de avertizare timpurie includ:

  • pierderea simțului mirosului
  • constipație
  • acționând fizic visele prin mișcările corpului și sunete în timpul somnului. Aceasta se numește tulburare de somn REM.
  • depresie
  • anxietate

Odată ce boala Parkinson începe, simptomele timpurii sunt mai distincte. Ei includ:

  • mișcări fizice încetinite
  • un tremur sau tremur, adesea în mână sau degete
  • muschi rigizi sau rigizi
  • pași scurti sau târâind cu picioarele
  • dificultate cu echilibrul
  • modificări ale posturii
  • scăderea clipitului, a zâmbetului și a altor mișcări inconștiente
  • vorbind foarte încet sau monoton
  • vorbire neclară
  • vorbind foarte repede
  • dificultăți de scriere și modificări ale scrisului de mână

Este o idee bună să discutați cu un medic despre orice simptome de avertizare timpurie sau simptome precoce ale Parkinson pe care le experimentați.

Care sunt factorii de risc pentru boala Parkinson?

Există câțiva factori de risc cunoscuți pentru boala Parkinson. Acestea includ:

  • având antecedente familiale de Parkinson
  • fiind peste 60 de ani
  • fiind bărbat
  • fiind expuși la erbicide, pesticide și alte toxine

Este important de reținut că acești factori de risc provoacă doar o ușoară creștere a riscului. A avea unul sau mai mulți factori de risc nu este un indicator că vei dezvolta Parkinson. Cu toate acestea, dacă sunteți îngrijorat de riscul dumneavoastră de Parkinson, discutați cu un medic.

Pot avea Parkinson fără a prezenta simptome?

Simptomele precoce ale bolii Parkinson pot fi foarte ușoare. Este obișnuit ca persoanele cu boala Parkinson foarte timpurie să nu observe simptome la început. Cu toate acestea, simptomele vor crește și vor deveni mai severe pe măsură ce boala Parkinson progresează.

Pot face ceva pentru a încetini progresia simptomelor Parkinson?

Tratamentul pentru boala Parkinson vă poate ajuta să vă gestionați simptomele. În prezent, nu există nicio modalitate de a vindeca sau de a opri progresia bolii Parkinson. Cu toate acestea, profesioniștii medicali au găsit modalități de a încetini progresia simptomelor cu terapii precum medicamentele și terapia cerebrală profundă.

Dieta și exercițiile fizice sunt, de asemenea, cunoscute că încetinesc boala Parkinson. Studiile au arătat că o dietă nutritivă, cum ar fi dieta mediteraneană, poate ajuta la încetinirea progresiei bolii Parkinson.

În plus, sa demonstrat că exercițiile fizice regulate încetinesc progresia simptomelor. Persoanele cu Parkinson ar trebui să încerce să facă cel puțin 2,5 ore de mișcare pe săptămână. Un kinetoterapeut sau un alt profesionist medical vă poate ajuta să dezvoltați o rutină de exerciții care să corespundă nevoilor dumneavoastră.

RMN-urile pot ajuta la detectarea precoce a bolii Parkinson înainte de apariția oricăror simptome. RMN-urile pot identifica neuronii cerebrali deteriorați care pot indica boala Parkinson și pot ajuta la prezicerea severității simptomelor viitoare.

Medicii pot obține informații de la un RMN pentru a diagnostica precoce boala Parkinson și pentru a determina oamenii să înceapă tratamente care pot încetini progresia simptomelor.

Tratamentele pentru Parkinson includ medicamente, modificări ale stilului de viață, kinetoterapie, logopedie și stimulare profundă a creierului.

Află mai multe

Discussion about this post

Recommended

Don't Miss