Pericardita: simptome, cauza si tratament

Prezentare generală

Pericardita (în engleză: pericarditis) este umflarea și iritația țesutului subțire, asemănător unui sac, care înconjoară inima (pericard). Pericardita provoacă adesea dureri ascuțite în piept și uneori alte simptome. Durerea toracică apare atunci când straturile iritate ale pericardului se freacă unele de altele.

Pericardita este de obicei ușoară și dispare fără tratament. Tratamentul pentru cazurile mai severe poate include medicamente și, rareori, intervenții chirurgicale. Diagnosticul și tratamentul precoce pot ajuta la reducerea riscului de complicații pe termen lung din pericardită.

Pericardita: simptome, cauza si tratament — **Pericardită.** Inima din dreapta prezintă o inimă cu pericardită (pericarditis). Membrana (pericardul) care înconjoară inima este umflată și infectată. Inima din stânga prezintă o inimă cu un pericard normal.

Simptomele pericarditei

Durerea toracică este cel mai frecvent simptom al pericarditei. De obicei simți o durere ascuțită sau înjunghiată. Cu toate acestea, unii oameni au dureri toracice surde, dureroase sau asemănătoare presiunii.

Durerea apare de obicei în spatele sternului sau în partea stângă a pieptului.
Durerea se poate extinde la umărul și gâtul stâng.
Durerea se agravează adesea când tușiți, vă întindeți sau respirați adânc.
Starea în picioare și aplecarea în față te face să te simți mai bine.

Alte semne și simptome de pericardită pot include:

Umflarea abdomenului sau umflarea picioarelor
Tuse
Oboseală sau senzație de slăbiciune sau de rău
Febra mica
Bătăi puternice sau accelerate ale inimii (palpitații ale inimii)
Dificultăți de respirație când stați întins

Simptomele specifice pe care le aveți depind de tipul de pericardită pe care o aveți. Pericardita este grupată în diferite categorii, în funcție de tiparul simptomelor și de cât durează simptomele.

Pericardita acută începe brusc, dar nu durează mai mult de trei săptămâni. Pot apărea episoade viitoare. Poate fi dificil să facem diferența dintre pericardita acută și durerea cauzată de un atac de cord.
Pericardita recurentă apare la aproximativ patru până la șase săptămâni după un episod de pericardită acută fără simptome între ele.
Pericardita neîncetată durează aproximativ patru până la șase săptămâni, dar mai puțin de trei luni. Simptomele sunt continue.
Pericardita cronică constrictivă se dezvoltă de obicei lent și durează mai mult de trei luni.

Când trebuie să vedeți un medic?

Căutați imediat asistență medicală dacă dezvoltați noi simptome de durere în piept.

Multe dintre simptomele pericarditei sunt similare cu simptomele altor boli cardiace și pulmonare. Cu cât ești evaluat mai devreme, cu atât mai repede poți primi diagnosticul și tratamentul adecvat. De exemplu, deși cauza durerii acute în piept poate fi pericardita, cauza inițială ar fi putut fi un atac de cord sau un cheag de sânge la plămâni (embolie pulmonară).

Cauzele pericarditei

Cauza pericarditei este adesea greu de determinat. Uneori, medicii nu pot găsi o cauză (pericardita idiopatică).

Cauzele pericarditei pot include:

Atacul de cord sau intervenția chirurgicală pe inimă, care poate declanșa pericardită sau pericardită întârziată (sindromul Dressler, numit și sindromul post-infarct miocardic sau sindromul post-infarct miocardic)
Infecţie
Tulburări inflamatorii sistemice, inclusiv lupus și artrita reumatoidă
Traume, cum ar fi vătămarea inimii sau a pieptului ca urmare a unui autovehicul sau a unui alt accident
Alte tulburări de sănătate, inclusiv insuficiență renală, SIDA, tuberculoză și cancer

Complicațiile pericarditei

Diagnosticul și tratamentul precoce al pericarditei reduc de obicei riscul complicațiilor pe termen lung. Complicațiile pericarditei includ:

Revărsat pericardic (pericardial effusion). Pericardita este de obicei asociată cu lichid în jurul inimii, ceea ce poate duce la complicații mai grave.
Pericardită cronică constrictivă. Unele persoane cu pericardită de lungă durată (cronică) dezvoltă o îngroșare permanentă și cicatrizare a pericardului, ceea ce împiedică inima să se umple și să se golească corespunzător. Această complicație neobișnuită duce adesea la umflarea severă a picioarelor și a abdomenului și dificultăți de respirație.
Tamponadă cardiacă (cardiac tamponade). Această afecțiune care pune viața în pericol se poate dezvolta atunci când se adună prea mult lichid în pericard. Excesul de lichid pune presiune asupra inimii și nu îi permite să se umple corect. Mai puțin sânge părăsește inima, provocând o scădere dramatică a tensiunii arteriale. Tamponarea cardiacă necesită tratament de urgență.

Diagnosticul de pericardită

Medicul vă va examina și vă va pune întrebări despre simptomele dumneavoastră și istoricul medical.

În timpul examenului, medicul îți va plasa un stetoscop pe piept pentru a-ți asculta zgomotele inimii. Pericardita provoacă un sunet specific, numit frecare pericardică. Acest zgomot apare atunci când cele două straturi ale sacului care înconjoară inima (pericardul) se freacă unul de celălalt.

Testele de sânge sunt de obicei efectuate pentru a verifica semnele unui atac de cord, inflamație și infecție. Alte teste utilizate pentru a diagnostica pericardita includ:

Electrocardiograma (ECG). O electrocardiograma este un test rapid și nedureros care înregistrează semnalele electrice din inima ta. Patch-uri lipicioase (electrozi) cu fire atașate se conectează la un monitor. Acești electrozi înregistrează semnalele electrice care fac inima să bată. Un computer înregistrează informațiile și le afișează sub formă de valuri pe un monitor sau pe hârtie.
Raze x la piept. O radiografie toracică poate arăta modificări ale dimensiunii și formei inimii tale. Imaginile pot prezenta o inimă mărită dacă excesul de lichid s-a colectat în pericard.
Ecocardiograma. Undele sonore (ultrasunetele) creează imagini ale inimii în mișcare. Medicul dumneavoastră poate folosi acest test pentru a vedea cât de bine pompează inima dumneavoastră sângele și dacă există acumulare de lichid în pericard sau nu.
Tomografia computerizată (CT) cardiacă. Scanările CT cardiace folosesc raze X pentru a crea imagini ale inimii și pieptului. Acest test poate fi folosit pentru a căuta îngroșarea care poate fi un semn de pericardită constrictivă. Medicul dumneavoastră vă poate ordona acest test pentru a exclude alte cauze ale durerii bruște în piept, cum ar fi un cheag de sânge într-un plămân (embolie pulmonară) sau o ruptură în aortă (aortic dissection).
Imagistica prin rezonanță magnetică cardiacă (IRM). RMN-ul cardiac folosește un câmp magnetic și unde radio pentru a crea imagini în secțiune transversală ale inimii care pot dezvălui îngroșarea, inflamația sau alte modificări ale pericardului.

Pregătirea pentru o întâlnire cu un medic

Este posibil să începeți prin a vă consulta medicul primar sau un medic de urgență. Dacă suni pentru a programa o programare, s-ar putea să fii îndrumat către un medic instruit în afecțiuni cardiace (cardiolog).

Iată câteva informații care să vă ajute să vă pregătiți pentru întâlnirea cu medicul.

Ce poți face pentru a te pregăti

Notați orice simptome pe care le aveți și pentru cât timp. De asemenea, rețineți dacă ați avut simptome similare care au apărut și au dispărut în trecut.
Faceți o listă cu informațiile dumneavoastră medicale cheie, inclusiv alte probleme recente de sănătate pe care le-ați avut și numele oricăror medicamente pe bază de rețetă și fără prescripție medicală pe care le luați.
Luați un membru al familiei sau un prieten împreună cu dvs. la întâlnire. Cineva care vă însoțește vă poate ajuta să vă amintiți ce spune medicul.
Scrieți întrebările pe care doriți să le adresați medicului dumneavoastră.

Pentru pericardită, câteva întrebări de bază pe care trebuie să le adresați medicului includ:

Care este cea mai probabilă cauză a simptomelor mele?
Ce fel de teste am nevoie? Va trebui să stau în spital pentru analize?
Ce metoda de tratament imi recomandati?
Când se vor reduce simptomele mele după tratament?
Care sunt posibilele efecte secundare ale medicamentelor pe care le prescrieți?
Sunt expus riscului de complicații pe termen lung de la această boală?
Voi avea nevoie de programări de urmărire pentru această boală?
Trebuie să respect orice activitate sau restricții de dietă?

Pe lângă întrebările de mai sus, nu ezitați să puneți întrebări suplimentare care vă apar în timpul programării.

Ce vă va întreba medicul

Medicul dumneavoastră vă poate pune următoarele întrebări:

Poți să-ți descrii simptomele? Unde este durerea? Cât de severă este durerea?
Când au început simptomele tale?
Simptomele dumneavoastră au apărut încet sau brusc?
Ați avut simptome similare în trecut?
Ai dificultăți de a respira?
Schimbarea poziției vă afectează durerea?
Ați avut recent răceală sau gripă? Ce zici de febră?
Ai slăbit recent fără să încerci?
Aveți o rudă de gradul I – părinte, frate sau copil – cu antecedente de boli de inimă?
Fumezi tutun?

Tratamentul pericarditei

Tratamentul pericarditei depinde de cauza și de severitatea simptomelor. Pericardita ușoară se poate ameliora fără tratament.

Medicamente utilizate pentru tratarea pericarditei

Sunt adesea prescrise medicamente pentru a reduce inflamația și umflarea. Aceste medicamente includ:

Analgezice. Durerea pericardită poate fi de obicei tratată cu analgezice fără prescripție medicală, cum ar fi aspirina sau ibuprofenul (Advil, Motrin IB). Pot fi, de asemenea, utilizați analgezice eliberate pe bază de prescripție medicală.
Colchicina (Colcrys, Mitigare). Acest medicament reduce inflamația din organism. Este folosit pentru a trata pericardita acută sau dacă simptomele tind să revină. Nu trebuie să luați acest medicament dacă aveți boală hepatică sau renală. De asemenea, colchicina poate interfera cu alte medicamente. Medicul dumneavoastră vă va verifica cu atenție istoricul de sănătate înainte de a vă prescrie colchicină.
Corticosteroizi. Corticosteroizii sunt medicamente puternice pentru tratarea inflamației. Medicul dumneavoastră vă poate prescrie un corticosteroid, cum ar fi prednison, dacă simptomele dumneavoastră nu se ameliorează cu alte medicamente sau dacă simptomele continuă să revină.

Dacă pericardita ta este cauzată de o infecție bacteriană, vei fi tratat cu antibiotice și drenaj, dacă este necesar.

Interventie chirurgicala

Dacă pericardita cauzează acumularea de lichid în jurul inimii, este posibil să aveți nevoie de drenaj sau intervenție chirurgicală. Metodele de tratament includ:

Pericardiocenteza (pericardiocentesis). În această procedură, un medic folosește un ac steril sau un tub mic (cateter) pentru a îndepărta și drena excesul de lichid din cavitatea pericardică. Veți primi un medicament pentru amorțire (anestezic local) înainte de procedură. Medicul folosește imagini cu ultrasunete și ecocardiogramă pentru a ghida acul și tubul către locația corectă din corp. Acest canal de scurgere rămâne pe loc câteva zile în timp ce vă aflați în spital.
Pericardiectomie (pericardiectomy). Această intervenție chirurgicală îndepărtează întregul pericard. Această intervenție chirurgicală poate fi efectuată dacă sacul care înconjoară inima a devenit permanent rigid din cauza pericarditei constrictive.

Stil de viață și remedii acasă

Pentru pericardita ușoară, repausul și medicamentele pentru durere fără prescripție medicală – luate sub îndrumarea medicului dumneavoastră – pot fi tot ceea ce este necesar.

În timp ce vă recuperați, evitați activitatea fizică intensă și sporturile de competiție. O astfel de activitate poate declanșa simptome de pericardită. Întrebați medicul dumneavoastră cât timp trebuie să vă odihniți.