Regustarea vaselor de sânge abdominal, numite și stenoză arterială abdominală, apare atunci când arterele care furnizează sânge stomacului, intestinelor, ficatului, rinichilor sau altor organe abdominale devin constrânse. Această afecțiune reduce fluxul de sânge bogat în oxigen la aceste organe și provoacă o serie de simptome care depind de severitatea și locația îngustării. Înțelegerea simptomelor vă ajută să recunoașteți semnele precoce, să căutați diagnostic în timp util și să preveniți complicații grave.
Cum se dezvoltă îngustarea vaselor de sânge abdominal
Regustarea vaselor de sânge abdominale se dezvoltă de obicei atunci când depozitele grase (numite plăci) se acumulează de -a lungul pereților interiori ai arterelor. Acest proces, cunoscut sub numele de ateroscleroză, determină îngroșarea și pierderea elasticității pereților arteriali. Sângele va curge cu o rezistență mai mare, reducând administrarea de oxigen la organe. Când acest proces are loc în arterele care furnizează sânge intestinelor, cum ar fi artera celiacă, artera mezenterică superioară sau artera mezenterică inferioară, simptomele apar adesea după mâncare, deoarece intestinele au nevoie de mai mult sânge pentru a digera alimente.
Alte cauze includ inflamația vaselor de sânge, compresia externă prin structuri din apropiere, cheaguri de sânge sau îngustare congenitală. Reducerea fluxului de sânge duce la deteriorarea țesuturilor în timp, provoacă astfel mai multe simptome.
Simptome de îngustare a vaselor de sânge abdominal (stenoza arterială abdominală)
1. Dureri abdominale după mâncare
Durerea abdominală după mâncare este un simptom tipic de îngustare a vaselor de sânge abdominal. Durerea începe 15 până la 60 de minute după ce mănânci și durează de obicei una până la trei ore. Această durere apare deoarece intestinele necesită mai mult sânge pentru digestie, dar arterele îngustate nu pot oferi suficient oxigen.
Durerea se simte adesea plictisitoare, crampe sau asemănătoare cu presiunea și apare în abdomenul mijlociu sau superior. Intensitatea durerii poate crește treptat pe măsură ce îngustarea vaselor de sânge devine mai severă. Este posibil să vă temeți să mâncați din cauza durerii care urmează mesele, ceea ce duce la reducerea aportului alimentar și a pierderii în greutate.
2. Pierderea în greutate neintenționată
Pierderea în greutate neintenționată urmează de obicei dureri abdominale cronice după mese. Când durerea devine asociată cu mâncarea, multe persoane reduc subconștient porțiuni alimentare sau sări peste mese pentru a evita disconfortul. În timp, aportul alimentar insuficient duce la deficiență de calorii și la pierderea în greutate.
În plus, alimentarea cu sânge redusă la intestine afectează absorbția nutrienților. Absorbția slabă a nutrienților contribuie în continuare la pierderea în greutate și poate provoca oboseală, slăbiciune și pierderea masei musculare.
3. Bloat abdominal, greață și vărsături
Reducerea fluxului de sânge către organele digestive încetinește mișcarea intestinală și afectează funcția stomacului și a intestinului subțire. Mulți oameni se confruntă cu balonare abdominală după mese, deoarece mâncarea se mișcă mai lent prin tractul digestiv. Stomacul se poate simți plin chiar și după ce a mâncat o cantitate mică de mâncare.
Greata sau vărsăturile apare uneori după mese mai mari, în special în cazuri severe. Vomitarea poate conține alimente parțial digerate care nu s -au mutat corect în intestine. Aceste simptome se agravează adesea atunci când mănânci mese grase sau grele care necesită un efort digestiv mai mare.
4. Diaree sau modificări ale obiceiului de defecare
Alimentarea insuficientă de oxigen către peretele intestinal afectează capacitatea sa de a absorbi nutrienți și lichide. Această depreciere duce uneori la diaree. Scaunul este adesea liber sau apos, mai ales după mâncare. Unii indivizi se confruntă cu alternarea diaree și constipație.
În cazuri severe, peretele intestinal poate dezvolta zone de deteriorare a țesuturilor din cauza lipsei prelungite de oxigen, ceea ce provoacă durere și sângerare. Scaunele sângeroase indică o urgență medicală care necesită evaluare imediată.
5. Bruit abdominal
Un bruit abdominal este un sunet anormal pe care un medic îl aude printr -un stetoscop așezat peste abdomen. Acest sunet rezultă din fluxul sanguin turbulent prin artere îngustate. Deși nu puteți auzi acest sunet singur, acesta servește ca un indiciu fizic care îi ajută pe medici să suspecteze îngustarea arterelor abdominale.
6. Oboseală și slăbiciune
Oboseala și slăbiciunea rezultă din doi factori principali. În primul rând, lipsa cronică de absorbție a nutrienților și aportul de calorii redus duce la deficiență de energie. În al doilea rând, organismul experimentează constant stresul din privarea în curs de oxigen în organele vitale. Oboseala persistentă care nu se îmbunătățește cu odihna poate semnala o restricție semnificativă a fluxului de sânge în abdomen.
7. Durere severă și semne de ischemie intestinală
Când îngustarea devine critică și fluxul de sânge scade brusc, poate apărea ischemie intestinală. Ischemia intestinală înseamnă că părțile intestinului primesc prea puțin oxigen pentru a funcționa corect. Uneori s -ar putea să experimentați dureri abdominale subite severe.
Alte semne de avertizare includ greață, vărsături, diaree și uneori sânge în scaun. Dacă nu tratați această afecțiune, se poate dezvolta moartea țesuturilor (gangrenă) a intestinului, ceea ce poate pune viața în pericol. Tratamentul medical imediat este necesar atunci când apare dureri abdominale severe sau bruște.
Diferențe între îngustarea cronică și îngustarea acută
Regustarea cronică se dezvoltă lent pe parcursul mai multor luni. Simptomele apar treptat, cum ar fi durerea post-masă, pierderea în greutate și modificările apetitului. Corpul compensează uneori formarea vaselor de sânge colaterale care îmbunătățesc temporar circulația.
Regustarea acută, de obicei cauzată de un cheag brusc de sânge, provoacă simptome bruste și intense. Durerea apare brusc și sever, iar riscul de deteriorare intestinală crește dramatic într -o anumită oră. Înțelegerea acestei diferențe vă ajută să căutați îngrijire urgentă atunci când simptomele se schimbă brusc.
Diagnosticul precoce și tratamentul pot preveni deteriorarea ireversibilă a organelor abdominale.
Cum diagnostică medicii această afecțiune
Medicii folosesc mai multe teste pentru a confirma restrângerea vaselor de sânge abdominale. Ecografia Doppler măsoară viteza fluxului de sânge și detectează turbulența cauzată de arterele îngustate. Angiografia tomografică computerizată sau angiografia prin rezonanță magnetică oferă imagini detaliate ale vaselor de sânge. În unele cazuri, o angiogramă convențională poate fi utilizată pentru a vizualiza locația exactă și severitatea îngustării.
Testele de sânge pot prezenta semne de nutriție sau stres de organ slab, dar testele imagistice rămân esențiale pentru diagnostic.
Discussion about this post