Tulburările ritmului cardiac (termen medical: aritmie) sunt condiții în care inima bate neregulat, prea rapid sau prea lent. Aceste condiții pot varia de la palpitații inofensive la urgențe care pot pune viața în pericol. Medicamentele joacă un rol central în controlul aritmiilor, restabilirea ritmului cardiac normal și prevenirea complicațiilor periculoase. Alegerea medicamentelor potrivite depinde de tipul de aritmie, de sănătatea generală a pacientului și de bolile de bază.

Prezentare generală a tulburărilor ritmului cardiac
Aritmiile sunt tulburări ale sistemului de conducere electrică a inimii. Aceste tulburări perturbă secvența normală de contracții atriale și ventriculare.
Tipurile de aritmii includ:
- Fibrilarea atrială: cea mai frecventă aritmie susținută, caracterizată prin activitate atrială haotică.
- Flutter atrial: ritm atrial rapid, dar organizat.
- Tahicardii supraventriculare: ritmuri rapide care au originea deasupra ventriculelor.
- Tahicardie ventriculară și fibrilație ventriculară: ritmuri periculoase care pot duce la un stop cardiac brusc.
- Bradyarritmii: ritmuri cardiace lente, adesea din cauza bolii sistemului de conducere electrică.
Cauzele frecvente și factorii de risc sunt: boala coronariană, hipertensiune arterială, boli cardiace structurale, dezechilibru tiroidian, tulburări de electroliți, medicamente stimulante și îmbătrânire.

Obiectivele de tratament sunt:
- Restabilirea sau menținerea ritmului cardiac normal.
- Controlul vitezei ventriculare.
- Prevenirea complicațiilor precum accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă sau moartea subită.
Clasificarea medicamentelor împotriva tulburărilor de ritm cardiac
Clasificarea Vaughan Williams rămâne modul standard de a clasifica medicamentele împotriva tulburărilor de ritm cardiac.
- Clasa I: Droguri blocante de canal de sodiu. Subclase ia (chinidină, procainamidă), ib (lidocaină, mexiletină) și ic (flecainide, propafenone).
- Clasa II: medicamente beta-blocante (Metoprolol, propranolol, bisoprolol).
- Clasa a III -a: medicamente blocante cu canal de potasiu (Amiodarone, Sotalol, Dronedarone).
- Clasa IV: medicamente blocante ale canalului de calciu (Verapamil, Diltiazem).
Alte medicamente importante nu se potrivesc cu aceste categorii, dar rămân esențiale, inclusiv adenozina, digoxina și medicamentele anticoagulante în tratarea fibrilației atriale.
Cele mai bune medicamente pentru tratarea tulburărilor de ritm cardiac
1.. Droguri blocante ale canalului de sodiu (clasa I)
Aceste medicamente blochează fluxul de sodiu în timpul depolarizării cardiace, încetinind conducerea electrică.
- Exemple: chinidină, procainamidă, flecainide.
- Aceste medicamente sunt utilizate pentru a trata aritmii supraventriculare, unele tahicardii ventriculare.
- Avantaje: Aceste medicamente sunt eficiente în restabilirea ritmului sinusal.
- Limitări: risc proaritmic, în special în bolile cardiace structurale; Efectele secundare includ amețeli, supărare gastrointestinală și, în unele cazuri, agravarea aritmiilor.

2. Droguri beta-blocante (clasa a II-a)
Aceste medicamente blochează stimularea simpatică, încetinind ritmul cardiac și reducând declanșatorii de aritmie.
- Exemple: Metoprolol, propranolol, bisoprolol.
- Aceste medicamente sunt utilizate pentru a trata fibrilația atrială (controlul ritmului cardiac), tahicardii supraventriculare, aritmii ventriculare declanșate de stres sau exerciții fizice.
- Evaluare: Aceste medicamente sunt recomandate pe scară largă ca medicamente pentru prima alegere. Aceste medicamente nu numai că controlează ritmul cardiac, ci și reduc mortalitatea la pacienții cu boală coronariană și insuficiență cardiacă.
- Efecte secundare: oboseală, bradicardie, tensiune arterială scăzută, bronhospasm (în special cu medicamente non-selective).

3. Droguri blocant de canal de potasiu (clasa a III -a)
Aceste medicamente încetinesc faza de repolarizare – faza în care inima se pregătește pentru următoarea bătaie. Acest efect face ca semnalul electric (potențialul de acțiune) să dureze mai mult. Acest efect extinde și perioada refractară, care este momentul în care celulele cardiace nu pot fi reactivate. Acest lucru ajută la prevenirea bătăilor cardiace anormale sau premature.
- Exemple: amiodaronă, sotalol, dronedaronă.
- Aceste medicamente sunt utilizate pentru a trata fibrilația atrială, tahicardia ventriculară și pentru a preveni aritmii recurente.
- Avantaje: Aceste medicamente sunt extrem de eficiente pentru aritmii grave. Amiodarona este deosebit de puternică și versatilă.
- Riscuri: Amiodarona poate provoca toxicitatea tiroidă, plămânilor, ficatului și a ochilor cu utilizare pe termen lung. Sotalol prezintă un risc de torsade de pointes (o tahicardie ventriculară periculoasă).

4. Medicamente blocante ale canalului de calciu (clasa IV)
Aceste medicamente încetinesc conducerea electrică prin nodul atrioventricular.
- Exemple: Verapamil, Diltiazem.
- Aceste medicamente sunt utilizate pentru a trata tahicardii supraventriculare, pentru a trata fibrilația atrială pentru controlul ratei ventriculare.
- Limitări: Aceste medicamente nu sunt potrivite pentru pacienții cu insuficiență cardiacă severă sau bloc de conducere electrică avansată.
- Efecte secundare: constipație, umflarea gleznelor, tensiune arterială scăzută, ritm cardiac lent.

5. Alte medicamente importante
– Adenozină: Acest medicament acționează asupra nodului atrioventricular pentru a încheia tahicardii supraventriculare în câteva secunde când este administrat intravenos. Acest medicament nu este destinat utilizării pe termen lung, ci salută viața în setări acute.
– Digoxin: Acest medicament crește tonul vagal pentru a încetini conducerea electrică atrioventriculară. Digoxina este utilizată în principal în tratarea fibrilației atriale cu insuficiență cardiacă. Eficacitatea sa este mai slabă în comparație cu medicamentele beta-blocante sau medicamentele blocante ale canalelor de calciu. Toxicitatea (greață, tulburări vizuale, aritmii periculoase) este o preocupare, în special la vârstnici.
– Medicamente anticoagulante: aceste medicamente nu sunt medicamente antiaritmice, dar sunt esențiale în tratarea fibrilației atriale pentru a preveni cheagurile de sânge și accidentul vascular cerebral. Opțiunile includ warfarină și medicamente anticoagulante orale directe (Dabigatran, Rivaroxaban, Apixaban, Edoxaban).

Comparație și evaluare a eficacității
- Droguri beta-blocante: Aceste medicamente sunt cele mai bune pentru controlul ritmului cardiac, cu beneficii dovedite de supraviețuire.
- Amiodarone: Acest medicament este cel mai eficient pentru menținerea ritmului sinusal, dar efectele secundare pe termen lung îi limitează utilizarea.
- Flecainide și propAfenone: Aceste medicamente sunt foarte eficiente la pacienții fără boli de inimă structurale.
- Sotalol: Acest medicament este eficient, dar trebuie utilizat cu precauție din cauza riscului de torsade de pointes.
- Verapamil și Diltiazem: Aceste medicamente sunt eficiente în tratarea tahicardiei supraventriculare și în controlul ritmului cardiac în fibrilația atrială, dar nu sunt potrivite pentru insuficiență cardiacă severă.
În ghidurile clinice, medicamentele beta-blocante și amiodarona sunt considerate medicamente de piatră de piatră. Alegerea medicamentului trebuie să echilibreze eficacitatea cu siguranța pentru fiecare individ.
Îndrumare practică pentru pacienți
– Luați -vă medicamentele exact așa cum este prescris. Nu opriți medicamentele brusc fără sfaturi medicale.
– Învață să recunoști efectele secundare: amețeli, lipsa respirației, oboseala, schimbările de vedere sau umflarea. Raportați prompt efectele secundare.
– Monitorizarea periodică este crucială. Unele medicamente necesită teste de sânge (de exemplu, testați funcția tiroidiană și funcția hepatică atunci când luați medicamente amiodarone).
– Evitați stimulanții, cum ar fi cofeina excesivă, alcoolul sau drogurile ilicite, deoarece pot declanșa aritmii.
-Mențineți un stil de viață sănătos pentru inimă: controlați tensiunea arterială, gestionați diabetul, exercitați moderat și evitați fumatul.
– Căutați îngrijiri urgente dacă aveți de leșin, dureri de piept severe sau bătăi de inimă foarte rapide sau foarte lente.
Rolul medicamentelor față de alte metode de tratament
Medicamentele rămân terapia de primă alegere pentru multe cazuri de aritmie, dar nu sunt întotdeauna suficiente.
- Ablația cateterului poate vindeca multe tipuri de tahicardii supraventriculare și fibrilație atrială atunci când medicamentele nu reușesc.
- Pacemaker -urile sunt utilizate pentru tratarea bradireritmilor.
- Defibrilatoarele de cardioverter implantabile împiedică moartea subită în cazurile de aritmie ventriculară cu risc ridicat.
Medicii combină adesea medicamentele cu aceste metode pentru siguranță și eficacitate pe termen lung.
Terapii noi
Cercetările se concentrează pe dezvoltarea medicamentelor mai sigure împotriva tulburărilor de ritm cardiac cu mai puține toxicități. Studiile genetice ajută la prezicerea pacienților care răspund cel mai bine la anumite medicamente. Noile medicamente care vizează canale ionice specifice sau căi de semnalizare sunt cercetate. În plus, dispozitivele purtabile și inteligența artificială îmbunătățesc detectarea aritmiei și ghidează ajustările medicamentelor.
Discussion about this post