Ganglionii limfatici umflați și transpirațiile nocturne sunt simptome care indică diferite boli. Cauzele ganglionilor limfatici umflați și transpirații nocturne pot fi infecții sau afecțiuni mai grave, cum ar fi cancerul.
Cauzele ganglionilor limfatici umflați și transpirații nocturne
1. Limfom (lymphoma)
Limfomul este un tip de cancer care debutează în celulele care fac parte din sistemul imunitar al organismului, în special în limfocite. Limfocitul este un tip de globule albe. Există mai multe tipuri de limfom, dar limfomul Hodgkin și limfomul non-Hodgkin sunt cele mai frecvente tipuri.
În limfom, celulele canceroase pot cauza umflarea ganglionilor limfatici pe măsură ce se acumulează acolo. Transpirațiile nocturne pot apărea și din cauza răspunsului organismului la cancer. Cauza exactă a transpirațiilor nocturne în limfom nu este pe deplin înțeleasă, dar se crede că se datorează reacției organismului la substanțele produse de cancer, precum și răspunsului imun al organismului la boală.
Diagnosticul limfomului se realizează de obicei printr-o examinare fizică (pentru a verifica ganglionii limfatici umflați), analize de sânge, teste imagistice precum o scanare CT sau PET și o biopsie a ganglionilor limfatici. Biopsia ganglionilor limfatici prelevează o probă de țesut ganglionilor limfatici pentru teste de laborator.
Tratamentul pentru limfom depinde de tipul și stadiul bolii, dar poate include chimioterapie, radioterapie, imunoterapie, terapie țintită sau transplant de celule stem.
2. Tuberculoza
Tuberculoza este o boală infecțioasă cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis. Tuberculoza afectează de obicei plămânii, dar poate afecta și alte părți ale corpului.
În tuberculoză, bacteriile pot provoca inflamații în ganglionii limfatici, ducând la umflături. Infecția poate declanșa, de asemenea, răspunsul inflamator al sistemului imunitar, rezultând febră și transpirații nocturne.
Diagnosticul tuberculozei se realizează printr-un test de piele sau un test de sânge pentru a detecta prezența bacteriilor tuberculozei, o radiografie toracică pentru a verifica modificările în plămâni și un test de spută pentru a identifica bacteriile tuberculoase.
Tratamentul pentru tuberculoză este de obicei un curs lung (6 până la 9 luni) de antibiotice pentru a ucide bacteriile.
3. Virusul imunodeficienței umane (HIV)
HIV este un virus care atacă sistemul imunitar al organismului, în special celulele CD4 (celulele T). De-a lungul timpului, HIV poate distruge atât de multe dintre aceste celule, încât organismul nu poate lupta împotriva infecțiilor și a bolilor, ceea ce duce la sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA) – stadiul final al infecției.
În stadiile incipiente ale HIV, virusul poate provoca umflarea ganglionilor limfatici pe măsură ce se reproduce în aceste structuri. Încercarea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecției poate provoca inflamații în întregul corp, ducând la febră și transpirații nocturne.
Diagnosticul HIV este confirmat prin teste de sânge sau test de salivă care detectează anticorpi la HIV. Un alt tip de test verifică părți ale virusului în sine, cum ar fi ARN-ul sau antigenele acestuia.
Tratamentul pentru HIV este terapia antiretrovială – o combinație de medicamente care împiedică replicarea virusului. Acest tratament ajută la menținerea sistemului imunitar și la prevenirea progresiei spre SIDA.
4. Mononucleoza infecțioasă (infectious mononucleosis)
Mononucleoza infecțioasă este o infecție virală cauzată de obicei de virusul Epstein-Barr. Acest virus se transmite prin salivă, de unde și porecla „boala sărutului”.
În mononucleoză, virusul determină o producție crescută de globule albe, ducând la umflarea ganglionilor limfatici. Răspunsul imun al organismului la infecție poate duce la febră și transpirații nocturne.
Diagnosticul mononucleozei se realizează printr-un examen fizic pentru a verifica dacă ganglionii limfatici sunt umflați și un test de sânge pentru a detecta anticorpi împotriva virusului.
Tratamentul este de obicei odihnă, hidratare adecvată și medicamente fără prescripție medicală pentru ameliorarea simptomelor. În unele cazuri, corticosteroizii pot fi utilizați pentru a reduce umflarea.
Ganglionii limfatici umflați, febră și transpirații nocturne pot fi, de asemenea, simptome ale răcelii și gripei. Cu toate acestea, spre deosebire de răceală și gripă, simptomele limfomului non-Hodgkin de obicei nu dispar. Dacă aveți simptome care persistă mai mult de 2 săptămâni, sau simptomele sunt recurente și devin mai intense, trebuie să consultați un medic.
Discussion about this post