Amoxicilina este un antibiotic utilizat pe scară largă la clasa de penicilină, prescrisă pentru a trata diverse infecții bacteriene la om. Este eficient împotriva infecțiilor, cum ar fi infecțiile urechii, sinuzită, pneumonie, infecții ale tractului urinar și anumite infecții ale pielii. Înțelegerea modului în care funcționează amoxicilina și efectele sale secundare potențiale vă va ajuta să utilizați acest medicament mai sigur și mai eficient.
Amoxicilina este vândută și sub numele de marcă Ospamox, amoxicilină Sandoz, Clamoxil, amoxil, Trimox, Moxatag și Augmentin.
Cum funcționează medicamentele de amoxicilină
Amoxicilina combate infecțiile bacteriene prin inhibarea sintezei pereților celulelor bacteriene. Acesta vizează proteinele care leagă penicilina (PBP) în peretele celular bacterian. Aceste proteine sunt esențiale pentru lanțurile de peptidoglican de reticulare-o componentă critică a structurii peretelui celular. Prin legarea la PBPS, amoxicilina perturbă formarea acestor legături încrucișate, slăbind peretele celular și provocând bacteriile lyse (explozie) din cauza presiunii osmotice. Această acțiune bactericidă este eficientă împotriva unei game largi de gram-pozitive și a unor bacterii gram-negative, inclusiv Streptococcus, Staphylococcus (tulpini care nu produc penicilinază) și Escherichia coli.
Medicamentele de amoxicilină sunt de obicei administrate pe cale orală, disponibilă în capsule, tablete sau formă lichidă. Amoxicilina este absorbită în tractul gastrointestinal și distribuită în întregul corp, atingând concentrații terapeutice în țesuturi și lichide precum plămânii, sinusurile și urina. Timpul său de înjumătățire este de aproximativ 1-1,5 ore și este în primul rând excretat prin rinichi.
Efecte secundare comune ale amoxicilinei
În timp ce medicamentele de amoxicilină sunt în general bine tolerate, poate provoca efecte secundare la unii oameni. Mai jos, discutăm despre cele mai frecvente efecte secundare și măsuri pentru a le reduce sau evita.
1.. Tulburări gastrointestinale (greață, vărsături, diaree)
Problemele gastrointestinale, cum ar fi greața, vărsăturile și diareea, sunt cele mai frecvent raportate efecte secundare ale amoxicilinei.
Amoxicilina poate perturba echilibrul natural al microbiotei intestinale, deoarece ucide bacteriile benefice din intestine alături de bacteriile patogene. Această disbioză reduce capacitatea intestinului de a digera și absorbi în mod corespunzător nutrienții, ceea ce duce la simptome precum greață și diaree. În plus, amoxicilina poate irita mucoasa gastrică, contribuind la greață și vărsături.
Frecvență: Efectele secundare gastrointestinale apar la 5-10% dintre utilizatorii de medicamente de amoxicilină, diareea fiind cel mai frecvent efect secundar, în special la copii.
Reducere/evitare:
- Luați medicamentul de amoxicilină cu alimente pentru a minimiza iritarea gastrică, cu excepția cazului în care un medic este indicat altfel de un medic.
- Probioticele, cum ar fi suplimentele Lactobacillus sau Bifidobacterium, pot ajuta la restabilirea florei intestinale și la reducerea diareei. Consultați un medic înainte de a începe să luați probiotice.
- Bea suficientă apă pentru a compensa pierderea de lichide din diaree.
- Dacă diareea este severă sau persistentă, contactați un medic, deoarece diareea prelungită poate indica o afecțiune mai gravă, cum ar fi infecția difficile Clostridioides (vezi mai jos).
2. Reacții alergice (erupții cutanate, mâncărime, anafilaxie)
Reacțiile alergice la amoxicilină variază de la erupții cutanate ușoare și mâncărime la anafilaxie rară, dar care poate pune viața în pericol. Anafilaxia se caracterizează prin dificultate de respirație, umflare și tensiune arterială scăzută.
Amoxicilina poate acționa ca un hipten, legându -se la proteine din organism și declanșând un răspuns imun la indivizi sensibilizați. Această acțiune activează mastocitele și bazofilele, eliberând histamină și alți mediatori care provoacă simptome precum erupții cutanate, mâncărime sau, în cazuri severe, anafilaxie sistemică. Reactivitatea încrucișată cu alte peniciline sau antibiotice beta-lactam poate apărea la persoanele alergice.
Frecvență: reacții alergice apar la aproximativ 1-10% din utilizatorii de amoxicilină. Erupțiile ușoare sunt mai frecvente (7%), în timp ce anafilaxia este rară (0,01–0,04%).
Reducere/evitare:
- Informați -vă medicul despre orice istoric de alergie la penicilină sau alergie la antibiotice înainte de a începe să luați medicamente de amoxicilină.
- Monitorizați simptome precum erupții cutanate sau mâncărime în primele câteva doze și raportați -le imediat.
- Pentru erupții ușoare, antihistaminicele pot ajuta, dar consultați mai întâi un medic.
- Întrerupeți medicamentul de amoxicilină și căutați îngrijiri de urgență dacă apar semne de anafilaxie (de exemplu, umflare, respirație).
- Testarea alergiei este recomandată celor cu suspecți alergie la penicilină pentru a confirma sensibilitatea.
3. Clostridioides Diaree asociată difficilului
Aceasta este o formă severă de diaree cauzată de infecția difficile Clostridioides, care poate duce la colită și, în cazuri rare, complicații care pot pune viața în pericol.
Activitatea cu spectru larg a amoxicilinei perturbă microbiomul intestinal, permițând Clostridioides difficile-o bacterie care formează spori-să se depășească. Clostridioides difficile produce toxine (toxina A și B) care afectează căptușeala intestinală, provocând inflamație, diaree și, în cazuri severe, colită pseudomembranoasă.
Frecvență: Clostridioides Infecția difficile nu este frecventă, care apare la 1-2% dintre persoanele care iau medicamente de amoxicilină, dar riscul crește odată cu utilizarea prelungită sau la persoanele spitalizate.
Reducere/evitare:
- Utilizați amoxicilină numai atunci când este prescrisă și pentru durata recomandată pentru a minimiza perturbarea microbiomului.
- Mențineți o igienă bună, deoarece sporii difficile Clostridioides sunt transmisibile.
- Căutați asistență medicală dacă diareea este severă, persistentă sau însoțită de febră sau dureri abdominale.
- Tratamentul poate fi oprirea consumului de medicamente de amoxicilină și începe să ia antibiotice specifice precum vancomicina sau fidaxomicina pentru infecția difficilelor Clostridioides confirmate.
4. Infecții cu drojdie (fard oral, candidoză vaginală)
Utilizarea amoxicilinei poate duce la supraaglomerarea speciilor Candida (ciuperci asemănătoare cu drojdie), provocând fardul oral (pete alb în gură) sau infecții cu drojdie vaginală (mâncărime, descărcare).
Prin eliminarea bacteriilor concurente în microbiota orală sau vaginală, amoxicilina permite Candida – o ciupercă naturală – să prolifereze. Acest dezechilibru are ca rezultat infecții localizate cu drojdie, în special în medii calde, umede, precum gura sau vaginul.
Frecvență: infecțiile cu drojdie apar la aproximativ 2-5% din consumatorii de amoxicilină, cu rate mai mari la femei și la cei cu consum prelungit de antibiotice.
Reducere/evitare:
- Practicați o igienă orală bună pentru a reduce riscul de fard.
- Pentru candidoza vaginală, purtați îmbrăcăminte respirabilă și evitați aportul excesiv de zahăr, în timp ce Candida prosperă pe glucoză.
- Pot fi utilizate medicamente antifungice fără vânzare (de exemplu, miconazol pentru infecții vaginale sau nistatină pentru fard), dar consultați mai întâi un medic.
- Probioticele pot ajuta la menținerea echilibrului microbian.
5. Hepatotoxicitate (creșterea enzimei hepatice)
Amoxicilina poate provoca ocazional enzime hepatice crescute, ceea ce indică leziuni hepatice ușoare, deși leziunile hepatice severe sunt rare.
Amoxicilina, în special atunci când este combinată cu acidul clavulanic (ca în augmentină), poate provoca leziuni colestatice sau leziuni hepatocelulare. Mecanismul exact nu este clar, dar poate implica reacții mediate de imunitate sau toxicitate directă la hepatocite, ceea ce duce la funcția hepatică afectată și eliberarea enzimei.
Frecvență: Hepatotoxicitatea este rară, care apare la mai puțin de 1% din consumatorii de medicamente de amoxicilină și este mai frecventă cu amoxicilină-clavulanat decât amoxicilină singură.
Reducere/evitare:
- Evitați alcoolul în timpul tratamentului cu amoxicilină, deoarece alcoolul poate agrava stresul hepatic.
- Informați -vă medicul despre orice istoric de boală hepatică sau de utilizare concomitentă a medicamentelor hepatotoxice.
- Monitorizați simptome precum icter, urină întunecată sau dureri abdominale și solicitați asistență medicală dacă apar.
- Testele funcției hepatice sunt recomandate persoanelor care iau medicamente de amoxicilină pe termen lung.
Efecte secundare rare ale amoxicilinei
Efectele secundare rare ale medicamentului de amoxicilină includ:
- Tulburări de sânge (de exemplu, leucopenie, trombocitopenie): Tulburările de sânge apar la <1% din consumatorii de amoxicilină, probabil din cauza distrugerii mediate de imunitate a celulelor sanguine. Testele regulate de sânge pot monitoriza aceste efecte.
- Efecte neurologice (de exemplu, amețeli, convulsii): Acest efect secundar este foarte rar (<0,1%), apare de obicei la persoanele care iau amoxicilină în doze mari sau cu deficiențe de rinichi. Reglarea dozei pe baza funcției renale poate atenua acest risc.
- Efecte renale (de exemplu, nefrită interstițială): acest efect secundar este rar (<1%), cauzat de inflamația mediată de imunitate la rinichi. Consumul de multă apă și monitorizarea funcției renale poate fi de ajutor.
Precauții și considerații
- Pentru a minimiza efectele secundare ale amoxicilinei, ar trebui:
- Finalizați cursul complet de medicament de amoxicilină, așa cum este prescris pentru a preveni rezistența la antibiotice.
- Evitați auto-medicarea sau împărtășirea antibioticelor cu ceilalți.
- Informați -vă medicul despre toate medicamentele, suplimentele alimentare sau afecțiunile medicale înainte de a începe să luați medicamentul de amoxicilină.
- Depozitați amoxicilina conform indicațiilor (de exemplu, departe de căldură și umiditate) și verificați datele de expirare.
Discussion about this post