Legătura dintre antibiotice și constipație: cauză și tratament

Antibioticele sunt medicamente puternice folosite pentru a trata infecțiile bacteriene, dar uneori pot duce la reacții adverse nedorite, inclusiv constipație. Acest articol explorează relația dintre antibiotice și constipație, examinând mecanismele care stau la baza, oferind dovezi din cercetare și oferind îndrumări privind prevenirea și tratamentul.

Antibioticele provoacă constipație?

Răspunsul scurt este da, antibioticele provoacă constipație la unele persoane. Cu toate acestea, relația dintre antibiotice și constipație este complexă și poate varia în funcție de antibioticul specific, doza, durata tratamentului și factorii individuali.

Mecanismele din spatele constipației induse de antibiotice sunt:

1. Perturbarea microbiotei intestinale

Antibioticele funcționează prin uciderea sau inhibarea creșterii bacteriilor, dar nu fac distincție între agenții patogeni dăunători și bacteriile intestinale benefice. Această perturbare a microbiomului intestinal poate duce la constipație prin mai multe mecanisme:

a) Producția redusă de acizi grași cu lanț scurt: bacteriile intestinale produc acizi grași cu lanț scurt (SCFA) prin fermentarea fibrelor alimentare. SCFA ajută la stimularea motilității intestinale și la menținerea echilibrului adecvat al apei în colon. Un studiu publicat în revista „Gut Microbes” (2017) a constatat că tratamentul cu antibiotice a dus la o scădere semnificativă a bacteriilor producătoare de SCFA, contribuind potențial la constipație.

b) Metabolismul alterat al acidului biliar: Bacteriile intestinale joacă un rol crucial în metabolizarea acizilor biliari, care ajută la stimularea motilității intestinale. Un studiu din „Journal of Hepatology” (2016) a demonstrat că tratamentul cu antibiotice a perturbat metabolismul acidului biliar, ducând la reducerea motilității intestinale și potențial constipație.

2. Efecte directe asupra motilității intestinale

Unele antibiotice pot afecta direct mușchii și nervii din intestine, ducând la reducerea motilității și constipație. De exemplu:

a) Eritromicina: S-a demonstrat că acest antibiotic încetinește timpul de tranzit intestinal. Un studiu din „American Journal of Gastroenterology” (2000) a constatat că eritromicina a întârziat semnificativ tranzitul colonului la voluntari sănătoși.

b) Antibiotice care conțin opioide: Unele antibiotice, cum ar fi difenoxilatul (utilizat în combinație cu atropina pentru a trata diareea), au efecte asemănătoare opioidelor care pot încetini motilitatea intestinală și pot provoca constipație.

3. Deshidratare

Anumite antibiotice, în special antibioticele care pot provoca diaree ca efect secundar, pot duce la deshidratare. Deshidratarea poate contribui la constipație prin reducerea conținutului de apă din scaun, făcând mai greu și mai dificilă defecarea.

Dovezi și statistici

Mai multe studii au investigat relația dintre antibiotice și constipație:

• Un studiu la scară largă publicat în jurnalul „Gut” (2018) a analizat date de la peste 4 milioane de persoane și a constatat că utilizarea antibioticelor a fost asociată cu un risc crescut cu 13% de apariție a sindromului de colon iritabil, inclusiv IBS predominant constipația.
• O revizuire sistematică și o meta-analiză publicate în „Journal of Antimicrobial Chemotherapy” (2017) a examinat 62 de studii și a constatat că incidența generală a diareei asociate antibioticelor a fost de 19%. Deși acest studiu s-a concentrat pe diaree, evidențiază impactul semnificativ al antibioticelor asupra funcției intestinale.
• Cercetările publicate în revista „Nature” (2018) au demonstrat că chiar și un singur curs de antibiotice ar putea altera microbiomul intestinal până la un an, afectând potențial funcția digestivă mult timp după încheierea tratamentului.

Prevenirea și tratarea constipației induse de antibiotice

Dacă trebuie să luați antibiotice, există mai multe strategii pe care le puteți folosi pentru a reduce riscul de constipație sau pentru a atenua simptomele:

Bea multe lichide

Bea multă apă și alte lichide pe parcursul zilei pentru a menține o hidratare adecvată și pentru a înmuia scaunele.

Mănâncă mai multe alimente bogate în fibre

Consumați o dietă bogată în fibre, inclusiv fructe, legume, cereale integrale și leguminoase. Un studiu din „World Journal of Gastroenterology” (2012) a constatat că creșterea aportului de fibre alimentare poate ajuta la atenuarea simptomelor de constipație.

Luați în considerare administrarea de probiotice

Probioticele pot ajuta la restabilirea echilibrului bacteriilor intestinale în timpul și după tratamentul cu antibiotice. O meta-analiză publicată în „Journal of Clinical Gastroenterology” (2017) a constatat că probioticele au fost eficiente în prevenirea diareei asociate antibioticelor și pot ajuta, de asemenea, la constipație.

Rămâneți activ fizic

Activitatea fizică regulată poate ajuta la stimularea defecării și la îmbunătățirea sănătății digestive generale.

Utilizați balsam de scaun sau laxative blânde

Dacă constipația persistă, discutați cu medicul dumneavoastră despre utilizarea balsamurilor pentru scaune fără prescripție medicală sau laxative ușoare pentru a oferi ușurare.

Discutați medicamente alternative cu medicul dumneavoastră

Dacă constipația este o problemă persistentă, discutați cu medicul dumneavoastră despre trecerea la un alt antibiotic sau ajustarea dozei.