Concuziile primesc adesea atenție imediat după apariția vătămării, mai ales când apar simptome precum pierderea conștiinței sau vărsăturile. Cu toate acestea, mai multe simptome de emoție pot rămâne neobservate sau neînțelese mult timp după rănirea inițială. Aceste simptome neglijate pot afecta în tăcere funcționarea zilnică, sănătatea mintală și sănătatea creierului pe termen lung. Fără recunoașterea timpurie și îngrijirea adecvată, aceste simptome se pot agrava și prelungi recuperarea.
Acest articol va descrie simptomele de emoție pe care oamenii le neglijează adesea și consecințele dacă aceste simptome nu sunt tratate.
Înțelegerea emoției și a efectelor sale asupra creierului
O emoție rezultă dintr-o vătămare cerebrală ușoară traumatică, cauzată de obicei de o lovitură directă la cap sau de o mișcare bruscă de decelerare a accelerației. Acest impact perturbă funcția normală a creierului prin modificări biochimice și mecanice complexe. Creierul prezintă o perturbare temporară în echilibrul ionic, eliberarea neurotransmițătorului, fluxul de sânge și activitatea metabolică. Neuronii devin mai vulnerabili la stresul ulterior, iar această sensibilitate poate persista zile sau săptămâni.
Deși profesioniștii medicali se așteaptă adesea la o recuperare completă de la o emoție, unele simptome pot continua timp de 2-3 luni, mai ales dacă sunt neglijate. Aceste simptome pot părea subtile și nu pot avea legătură direct cu trauma originală a capului, ceea ce contribuie la subreportare și subdiagnostic.
Simptome de emoție neglijate în mod obișnuit
1. Hipersensibilitate senzorială
După o emoție, sistemul de procesare senzorială al creierului poate deveni excesiv de sensibil. Este posibil să aveți răspunsuri exagerate la lumină, sunet sau mișcare. Aceste răspunsuri pot apărea fără nicio cauză evidentă și pot apărea la 3-4 săptămâni de la vătămare.
De exemplu, luminile strălucitoare într -un magazin alimentar sau un zgomot de trafic pot declanșa dureri de cap sau anxietate. Această hipersensibilitate provine din circuite neuronale perturbate între talamus, cortex și trunchiul cerebral. Aceste circuite neuronale filtrează în mod normal și modulează intrarea senzorială. După emoție, inhibarea redusă în aceste căi poate crește sensibilitatea semnalului.
Consecințe dacă acest simptom nu este tratat:
- Risc crescut de migrene cronice sau dureri de cap de tip tensiune
- Dezvoltarea comportamentelor de evitare, cum ar fi evitarea spațiilor sociale sau a mediilor de muncă
- Escaladarea anxietății sau a atacurilor de panică declanșate de supraîncărcarea senzorială
- Recuperare întârziată din cauza reintegrării incomplete în rutine normale
2.. Tulburări subtile de echilibru
Problemele de echilibru se estompează adesea de la atenție odată ce returnarea brută a controlului motorului. Cu toate acestea, mulți oameni continuă să experimenteze dezechilibru ușor, să se uite atunci când mergeți sau o coordonare slabă în medii cu lumină scăzută sau complexă vizual.
Concurența afectează sistemul vestibular. Acest simptom sugerează o disfuncție persistentă în sistemul vestibular, incluzând urechea interioară, trunchiul creierului, cerebelul și integrarea coloanei vertebrale. Posturografia dinamică computerizată și potențialele miogene evocate vestibular dezvăluie adesea anomalii chiar și atunci când examenul clinic apare normal.
Consecințe dacă acest simptom nu este tratat:
- Un risc mai mare de căderi și răni, în special la adulții în vârstă
- Evitarea activității fizice, ceea ce duce la declinul fizic și funcțional al corpului
- Dificultate cu sarcini care necesită mișcare sau navigație (de exemplu, conducere, sport, mersul în mulțimi)
3. Disfuncție de gândire la nivel înalt
Dificultăți ușoare cu planificarea, atenția, luarea deciziilor sau multitasking-ul pot apărea mult timp după accidentare. Aceste simptome pot fi confundate cu stres sau oboseală, dar adesea rezultă din conectivitatea rețelei de lob frontale afectate.
Tracturile de materie albă a creierului, în special în cortexul prefrontal, pot rămâne perturbate chiar și 2-3 luni mai târziu. Studiile RMN funcționale arată o activitate redusă în zonele frontale și parietale în timpul sarcinilor cognitive, chiar și la pacienții cu inteligență normală și fără deficiențe exterioare.
Consecințe dacă acest simptom nu este tratat:
- Scăderea performanței academice sau a locului de muncă
- Interpretarea greșită ca lene, arsuri sau depresie
- Relații personale sau profesionale încorporate
- Pierderea încrederii în sine sau a identității din cauza declinului cognitiv perceput
4. Lapsion emoțional
Volatilitatea emoțională, cum ar fi furia bruscă, tristețea sau anxietatea, trece adesea neobservată. Familiile și angajatorii pot interpreta greșit acest simptom ca schimbare de personalitate sau instabilitate psihologică.
Lacbilitatea emoțională după concurență rezultă din întreruperea sistemului limbic (în special amigdala și hipocamp) și reglarea acestuia de către cortexul prefrontal. Lezarea reduce controlul inhibitor asupra expresiei emoționale și modifică nivelurile de serotonină, dopamină și norepinefrină, ceea ce duce la schimbările de dispoziție și la reglarea emoțională slabă.
Consecințe dacă acest simptom nu este tratat:
- Dezvoltarea depresiei, anxietății sau tulburării de stres posttraumatic
- Izolarea socială din cauza izbucnirilor emoționale imprevizibile
- Dificultate în menținerea relațiilor
- O implicare slabă în reabilitare și recuperare mai lentă
5. Tulburări de somn
Simptomele somnului, cum ar fi insomnia, somnul fragmentat sau somnolența excesivă în timpul zilei persistă adesea și rămân netratate. Aceste probleme pot reduce recuperarea creierului și agravează oboseala și simptomele dispoziției.
Lezarea poate perturba hipotalamusul, formarea reticulară și reglarea glandelor pineale a ritmului circadian. Producția de melatonină poate scădea, iar excitația autonomă poate rămâne crescută. Polisomnografia dezvăluie adesea un somn REM redus și treziri crescute pe timp de noapte.
6. Disfuncție vizuală
Simptomele vizuale neglijate includ încordarea ochilor, concentrarea în dificultate și viziunea dublă, în special în timpul lecturii sau utilizării computerului. Aceste probleme pot rezulta din insuficiență de convergență sau disfuncții acomodative, în care ochii nu reușesc să funcționeze corect.
Concurența poate deteriora nervii motorii oculari (nervii cranieni III, IV, VI), zonele de asociere a creierului mijlociu și de asociere vizuală din lobii occipitali și parietali. Aceste regiuni controlează mișcările ochilor, focalizarea și coordonarea. Drept urmare, ochii pot să nu convergă corect sau pot pierde capacitatea de a urmări cu exactitate obiectele în mișcare.
Disfuncția vizuală reflectă o comunicare afectată între cortexul vizual și centrele oculomotorii din creierul mijlociu. Reabilitarea neuro-optometrică specializată ajută adesea, dar aceste probleme primesc rareori atenție timpurie.
Consecințe dacă acest simptom nu este tratat:
- Dureri de cap, încordare a ochilor și dificultăți de citire
- Declinul performanței academice sau de muncă
- Evitarea sarcinilor bazate pe ecran, reducerea productivității
- Frustrarea cronică și oboseala din suprasarcină vizuală
7. oboseală care depășește limitele normale
Oboseala persistentă – neliniștită de odihnă – apare în mod obișnuit la persoanele cu o emoție. Această oboseală diferă de oboseala generală. Creierul trebuie să muncească mai mult pentru a finaliza sarcinile de bază, ceea ce duce la suprasarcină cognitivă.
Testul funcțional de neuroimagistică va arăta o activitate crescută în regiunile cerebrale secundare în timpul sarcinilor mentale, ceea ce sugerează eforturi compensatorii. Modificările metabolice și neuroinflamarea cronică pot contribui, de asemenea, la oboseala pe termen lung.
8. Probleme de procesare auditivă
Unii oameni întâmpină dificultăți în urma conversațiilor în medii zgomotoase, chiar și cu auz normal. Aceste probleme apar din procesarea auditivă centrală întârziată sau degradată, nu de la ureche în sine.
Concurența poate afecta capacitatea creierului de a sincroniza semnalele auditive și de a filtra sunetele relevante. Aceste modificări implică cortexul auditiv, nucleele cerebrale și talamusul. Testele audiologice, cum ar fi ascultarea dicotică sau răspunsul cerebral auditiv pot dezvălui deficite.
9. Schimbarea apetitului și schimbarea gustului
Pot apărea modificări ale apetitului sau pierderii interesului în alimente. Unii oameni experimentează schimbări în mirosul sau percepția gustului, cum ar fi senzațiile blande sau metalice.
Aceste simptome sugerează vătămarea becului olfactiv sau a zonelor corticale aferente din regiunea orbitofrontală. Deteriorarea acestor circuite poate afecta sistemul de recompense, controlul apetitului și plăcerea alimentelor.
De ce sunt neglijate aceste simptome?
Câțiva factori contribuie la subdiagnostic:
- Debut întârziat: Unele simptome pot apărea la 2-3 săptămâni de la vătămare.
- Prezentare nespecifică: simptome precum oboseala sau iritabilitatea se suprapun cu stresul zilnic.
- Testele imagistice standard, cum ar fi scanările tomografice calculate sau imagistica prin rezonanță magnetică, rareori prezintă anomalii.
- Presiune socială: Mulți oameni evită raportarea simptomelor pentru a reveni la școală, muncă sau sport.
Nerespectarea acestor semne poate duce la diagnosticarea greșită ca depresie, ardere sau anxietate, fără a lega problema de emoție.
Discussion about this post