Socul cardiogen: simptome, cauza si tratament

Șocul cardiogen (în engleză: cardiogenic shock) este o afecțiune în care inima dintr-o dată nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului. Această afecțiune este cel mai adesea cauzată de un atac de cord sever, dar nu toți cei care au un infarct au șoc cardiogen.

Șocul cardiogen este rar, dar este adesea fatal dacă nu este tratat imediat. Dacă sunt tratate imediat, aproximativ jumătate dintre persoanele care dezvoltă această afecțiune supraviețuiesc.

Simptomele șocului cardiogen

Semnele și simptomele șocului cardiogen includ:

• Respirație rapidă
• Dificultăți severe de respirație
• Bătăi bruște și rapide ale inimii (tachycardia)
• Pierderea conștienței
• Puls slab
• Tensiune arterială scăzută (hypotension)
• Transpiraţie
• Piele palida
• Mâinile sau picioarele reci
• Urinează mai puțin decât în ​​mod normal sau nu urinează deloc

Simptomele unui atac de cord

Deoarece șocul cardiogen apare de obicei la persoanele care au un atac de cord sever, este important să cunoașteți semnele și simptomele unui atac de cord. Aceste simptome includ:

• Presiune, plenitudine sau o durere de strângere în centrul pieptului care durează mai mult de câteva minute
• Durere care se extinde la umăr, unul sau ambele brațe, spate sau chiar până la dinți și maxilar
• Creșterea episoadelor de durere în piept
• Dificultăți de respirație
• Transpiraţie
• Amețeli sau amețeli bruște
• Greață și vărsături

Trebuie să solicitați rapid asistență medicală atunci când aveți aceste semne sau simptome pentru a reduce riscul de a dezvolta șoc cardiogen.

Când trebuie să vedeți un medic?

Obținerea unui tratament pentru atac de cord vă îmbunătățește rapid șansele de supraviețuire și reduce la minimum afectarea inimii. Dacă aveți simptome de atac de cord, sunați la un număr de telefon de urgență sau la serviciile medicale de urgență pentru ajutor. Dacă nu aveți acces la serviciile medicale de urgență, cereți pe cineva să vă conducă la cel mai apropiat spital. Nu conduce singur.

Ce cauzează șocul cardiogen?

În cele mai multe cazuri, lipsa de oxigen a inimii, de obicei din cauza unui atac de cord, deteriorează camera principală de pompare (ventriculul stâng). Fără sângele bogat în oxigen să circule în acea zonă a inimii tale, mușchiul inimii se poate slăbi și poate intra în șoc cardiogen.

Rareori, afectarea ventriculului drept al inimii, care trimite sânge la plămâni pentru a primi oxigen, duce la șoc cardiogen.

Alte cauze posibile ale șocului cardiogen includ:

• Inflamația mușchiului inimii (myocarditis)
• Infecția valvelor cardiace (endocarditis)
• Inima slăbită din orice cauză
• Supradozajul de droguri sau otrăvirea cu substanțe care vă pot afecta capacitatea de pompare a inimii

Factori de risc

Dacă aveți un atac de cord, riscul de a dezvolta șoc cardiogen crește dacă:

• Sunteți o persoană în vârstă
• Aveți antecedente de insuficiență cardiacă sau atac de cord
• Au blocaje (boala arterelor coronare) în mai multe dintre arterele principale ale inimii
• Aveți diabet sau hipertensiune arterială
• Sunt femei

Complicațiile șocului cardiogen

Dacă nu este tratat imediat, șocul cardiogen poate fi fatal. O altă complicație gravă este afectarea ficatului, rinichilor sau altor organe din cauza lipsei de oxigen, care poate fi permanentă.

Prevenirea șocului cardiogen

Cea mai bună modalitate de a preveni șocul cardiogen este să faci schimbări în stilul de viață pentru a-ți menține inima sănătoasă și tensiunea arterială sub control.

• Nu fumați tutun și evitați fumatul pasiv. La câțiva ani de la renunțarea la fumat, riscul de accident vascular cerebral este același cu cel al unui nefumător.
• Menține o greutate sănătoasă. Excesul de greutate contribuie la alți factori de risc pentru infarct miocardic și șoc cardiogen, cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și diabetul. Pierderea a doar 5 kilograme poate scădea tensiunea arterială și poate îmbunătăți nivelul de colesterol.
• Mâncați mai puțin colesterol și grăsimi saturate. Limitarea acestor alimente, în special a grăsimilor saturate, poate reduce riscul de boli de inimă. Evitați grăsimile trans.
• Limitați zahărul adăugat și alcoolul. Această acțiune vă va ajuta să evitați caloriile sărace în nutrienți și vă va ajuta să vă mențineți o greutate sănătoasă.
• Fă sport regulat. Exercițiile fizice vă pot scădea tensiunea arterială, vă poate crește nivelul de colesterol HDL și poate îmbunătăți sănătatea generală a vaselor de sânge și a inimii. Lucrați treptat până la 30 de minute de activitate – cum ar fi mersul pe jos, joggingul, înotul sau mersul cu bicicleta – în majoritatea zilelor săptămânii.

Dacă aveți un atac de cord, acțiunea rapidă poate ajuta la prevenirea șocului cardiogen. Căutați ajutor medical de urgență dacă credeți că aveți un atac de cord.

Diagnostic

Șocul cardiogen este de obicei diagnosticat într-un cadru de urgență. Medicii vor verifica semnele și simptomele de șoc și apoi vor efectua teste pentru a găsi cauza. Testele pot include:

• Măsurarea tensiunii arteriale. Persoanele aflate în șoc au tensiunea arterială foarte scăzută.
• Electrocardiograma (ECG). Acest test înregistrează activitatea electrică a inimii prin intermediul electrozilor atașați la piele. Dacă aveți mușchi al inimii deteriorat, probleme electrice sau acumulare de lichid în jurul inimii, aceasta nu va conduce impulsurile electrice în mod normal.
• Raze x la piept. Acest test permite medicului dumneavoastră să verifice dimensiunea și forma inimii dumneavoastră și a vaselor sale de sânge și dacă există lichid în plămâni.
• Analize de sange. Vi se va extrage sânge pentru a verifica dacă există leziuni ale organelor, infecție și atac de cord. Un alt tip de test de sânge numit gaze arteriale ar putea fi utilizat pentru a măsura oxigenul din sângele dumneavoastră.
• Ecocardiograma. Undele sonore produc o imagine a inimii tale care poate ajuta la identificarea daunelor cauzate de un atac de cord.
• Cateterism cardiac (angiografie). Un colorant lichid este injectat în arterele inimii printr-un tub lung și subțire (cateter) care este introdus printr-o arteră, de obicei în picior. Colorantul vă face arterele vizibile pe raze X, dezvăluind zone de blocaj sau îngustare.

Tratamentul șocului cardiogen

Tratamentul cu șoc cardiogen se concentrează pe minimizarea daunelor cauzate de lipsa de oxigen la mușchiul inimii și la alte organe.

Suport vital de urgență

Majoritatea persoanelor care suferă de șoc cardiogen au nevoie de oxigen suplimentar. Dacă este necesar, veți fi conectat la un aparat de respirat (ventilator). Veți primi medicamente și lichid printr-o linie intravenoasă în braț.

Medicamente

Lichidele și plasma, administrate printr-o linie intravenoasă, și medicamentele pentru tratarea șocului cardiogen, funcționează pentru a crește capacitatea de pompare a inimii.

• Agenți inotropi. S-ar putea să vi se administreze medicamente pentru a vă îmbunătăți funcția inimii, cum ar fi norepinefrina (Levophed) sau dopamina, până când alte tratamente încep să funcționeze.
• Acid acetilsalicilic. Lucrătorii medicali de urgență vă pot administra aspirina imediat pentru a reduce coagularea sângelui și pentru a vă menține sângele să curgă printr-o arteră îngustată. Luați singur o aspirină în timp ce așteptați sosirea ajutorului numai dacă medicul dumneavoastră v-a spus anterior să faceți acest lucru pentru simptomele unui atac de cord.
• Trombolitice. Aceste medicamente, numite și distrugeri de cheaguri sau fibrinolitice, ajută la dizolvarea unui cheag de sânge care blochează fluxul de sânge către inimă. Cu cât primești mai devreme un medicament trombolitic după un atac de cord, cu atât șansele tale de supraviețuire sunt mai mari. Veți primi probabil trombolitice, cum ar fi alteplază (Activase) sau reteplază (Retavase), numai dacă cateterismul cardiac de urgență nu este disponibil.
• Medicamente antiagregante plachetare. Medicii de la camera de urgență vă pot administra medicamente similare cu aspirina pentru a ajuta la prevenirea formării de noi cheaguri. Aceste medicamente includ medicamente precum clopidogrelul oral (Plavix) și blocanții receptorilor glicoproteinei IIb/IIIa plachetare, cum ar fi abciximab (Reopro), tirofiban (Aggrastat) și eptifibatida (Integrilin), care sunt administrate pe cale venoasă (intravenos).
• Alte medicamente pentru subțierea sângelui. Probabil vi se vor administra alte medicamente, cum ar fi heparina, pentru a reduce probabilitatea de a forma cheaguri de sânge. Heparina este administrată de obicei în primele zile după un atac de cord.

Proceduri medicale

Procedurile medicale pentru tratarea șocului cardiogen se concentrează de obicei pe restabilirea fluxului sanguin prin inimă. Procedurile medicale includ:

• Angioplastie și stentare. Dacă se găsește un blocaj în timpul unui cateterism cardiac, medicul poate introduce un tub lung și subțire (cateter) echipat cu un balon special printr-o arteră, de obicei în picior, într-o arteră blocată a inimii. Odată ajuns în poziție, balonul este umflat pentru scurt timp pentru a deschide blocajul.

  Un stent din plasă metalică poate fi introdus în arteră pentru a o menține deschisă în timp. În cele mai multe cazuri, medicul dumneavoastră va plasa un stent acoperit cu un medicament cu eliberare lentă pentru a vă ajuta să vă mențineți artera deschisă.

• Balloon pump. Medicul dumneavoastră introduce o pompă cu balon în artera principală din inima dumneavoastră (aortă). Această pompă se umflă și se dezumflă în interiorul aortei, ajutând circulația sângelui și eliminând o parte din volumul de muncă de pe inimă.
• Suport circulator mecanic. Metode mai noi decât pompa cu balon sunt utilizate pentru a ajuta la îmbunătățirea fluxului sanguin și pentru a furniza oxigen organismului, cum ar fi oxigenarea extracorporeală cu membrană (ECMO).

Interventie chirurgicala

Dacă medicamentele și procedurile medicale nu funcționează pentru a trata șocul cardiogen, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală.

• Chirurgie de bypass coronarian. Această metodă chirurgicală se realizează prin coaserea venelor sau a arterelor într-un loc dincolo de o arteră coronară blocată. Medicul ar putea sugera această procedură după ce inima ta a avut timp să se recupereze după atacul de cord. Ocazional, operația de bypass este efectuată în regim de urgență.
• Chirurgie pentru repararea unei leziuni la inima ta. Uneori, o rănire, cum ar fi o ruptură a uneia dintre camerele inimii sau o valvă a inimii deteriorate, poate provoca șoc cardiogen. Chirurgia poate corecta problema.
• Dispozitiv de asistență ventriculară. Un dispozitiv mecanic poate fi implantat în abdomen și atașat la inimă pentru a o ajuta să pompeze. Această metodă ar putea extinde și îmbunătăți viața unor persoane cu insuficiență cardiacă în stadiu terminal care așteaptă inimi noi sau nu pot avea transplant de inimă.
• Transplant de inimă. Dacă inima ta este atât de deteriorată încât niciun alt tratament nu funcționează, un transplant de inimă poate fi o ultimă soluție.