Fentanilul este un medicament opioid sintetic puternic pe care medicii îl folosesc pentru a trata durerea severă. Profesioniștii medicali prescriu de obicei fentanil atunci când alte medicamente pentru calmarea durerii nu oferă suficientă ameliorare. Medicii folosesc adesea fentanil pentru a trata durerea severă din cancer, durerea după o intervenție chirurgicală majoră și durerea cronică care necesită tratament continuu cu opioide.
Fentanilul este extrem de puternic. Puterea analgezică a fentanilului este de aproximativ 50 până la 100 de ori mai puternică decât a morfinei. Această potență mare permite medicilor să controleze durerea severă folosind doze foarte mici.
Medicii administrează fentanil în mai multe forme:
- Plasturi transdermici care eliberează lent fentanil prin piele
- Pastile sau tablete bucale care se dizolvă în gură
- Spray-uri nazale
- Soluții injectabile utilizate în spitale
- Tablete sublinguale plasate sub limbă.
Aceste forme diferite permit medicilor să gestioneze atât durerea continuă, cât și durerea bruscă.
Denumirile comerciale comune ale fentanilului includ:
- Duragesic (plasture transdermic)
- Actiq (pastilă orală transmucoasă)
- Abstral (comprimat sublingual)
- Subsys (spray sublingual)
- Fentora (tableta bucala)
- Instanyl (spray nazal)
- Lazanda (spray nazal).
Fentanilul este eficient pentru durerea severă, deoarece acest medicament acționează rapid și produce analgezie puternică. Cu toate acestea, fentanilul prezintă și riscuri semnificative, în special depresia respiratorie și dependența de medicamente.
Fentanilul funcționează prin legarea de receptorii mu-opioizi din creier și măduva spinării, ceea ce scade transmiterea și percepția semnalelor de durere. Fentanilul crește, de asemenea, eliberarea de dopamină, producând o ameliorare puternică a durerii și uneori euforie. Deoarece fentanilul este extrem de puternic, chiar și dozele mici pot încetini semnificativ respirația și pot deprima sistemul nervos central.
Efectele secundare ale medicamentelor cu fentanil
Reacții adverse foarte grave:
- Depresia respiratorie
- Sedare extremă
- Comă
- Dependența și dependența de medicamente.
Reacții adverse frecvente:
- Greaţă
- vărsături
- Constipaţie
- Somnolenţă
- Ameţeală
- Transpiraţie
- Durere de cap.
Alte efecte secundare:
- Tensiune arterială scăzută
- Ritmul cardiac lent
- Confuzie
- Gură uscată
- Mâncărime sau erupție cutanată
- Rigiditate musculară.
Următoarele secțiuni explică modul în care fentanilul provoacă aceste reacții adverse și cum puteți reduce riscul.
1. Depresia respiratorie
Depresia respiratorie înseamnă respirație lentă sau superficială. Depresia respiratorie severă poate cauza niveluri scăzute de oxigen și poate duce la moarte.
Acest efect secundar este cea mai periculoasă complicație a fentanilului.
Fentanilul activează receptorii mu-opioizi în centrul respirator al trunchiului cerebral, în special în medular. Această activare a receptorului reduce sensibilitatea la dioxidul de carbon din sânge și reduce stimularea mușchilor respiratori.
Ca urmare, centrul respirator trimite semnale mai slabe diafragmei și mușchilor pieptului. Respirația ta devine mai lentă și mai superficială.
Datele clinice arată că depresia respiratorie apare la până la 2% dintre persoanele care utilizează doze terapeutice și apare mult mai frecvent în situații de supradozaj.
Riscul crește semnificativ la pacienții vârstnici, la pacienții cu boli pulmonare și la pacienții care utilizează medicamente sedative.
Puteți reduce acest risc prin:
- Folosind fentanil exact așa cum este prescris
- Evitarea alcoolului și a medicamentelor sedative
- Începând cu doze mici și crescând treptat
- Monitorizarea respirației atunci când începeți să luați medicamentul sau când doza crește.
Medicii pot prescrie, de asemenea, naloxonă, care inversează efectele opioidelor în timpul urgențelor.
2. Greață și vărsături
Fentanilul stimulează zona de declanșare a chemoreceptorilor din trunchiul cerebral. Această regiune a creierului detectează toxinele din sânge și activează reflexul de vărsături.
Fentanilul încetinește, de asemenea, golirea stomacului. Motilitatea gastrică mai lentă crește probabilitatea de greață.
Studiile raportează că greața și vărsăturile apar la aproximativ 30% dintre oameni în primele 3-5 zile.
Puteți reduce greața prin:
- Luați medicamente cu alimente dacă medicul vă permite
- Folosind medicamente anti-greață, cum ar fi ondansetron sau metoclopramid
- Începeți tratamentul cu o doză mică.
3. Constipatie
Constipația este unul dintre cele mai persistente efecte secundare ale medicamentelor opioide.
Fentanilul activează receptorii opioizi din tractul gastrointestinal. Această activare a receptorului reduce contracția mușchilor intestinali, crește absorbția apei din scaun și încetinește mișcarea scaunului.
Aceste modificări produc scaun uscat și dur care se mișcă lent prin intestin.
Constipația apare la aproximativ 50% dintre persoanele care utilizează medicamente opioide pe termen lung.
Spre deosebire de greață, acest efect secundar de obicei nu se ameliorează în timp.
Puteți reduce riscul de constipație prin:
- Bea multă apă
- Creșterea aportului de fibre alimentare
- Facand exercitii fizice regulat.
Medicii prescriu adesea medicamente preventive, cum ar fi:
- Medicamente laxative
- Medicament pentru balsam scaun
- Medicamente antagoniste opioide cu acțiune periferică.
4. Somnolență și sedare
Fentanilul deprimă activitatea sistemului nervos central prin îmbunătățirea semnalizării inhibitorii din creier.
Această depresie a sistemului nervos central reduce activitatea în regiunile creierului responsabile de vigilență.
Sedarea apare la aproximativ 35% dintre oameni, în funcție de doză și de sensibilitatea individuală.
Pentru a reduce acest efect secundar, ar trebui să evitați alcoolul sau medicamentele sedative. De asemenea, ar trebui să evitați să conduceți și să așteptați câteva zile pentru ca organismul să se adapteze la medicamente.
Medicii pot reduce doza dacă sedarea devine severă.
5. Amețeli
Fentanilul poate provoca scăderea tensiunii arteriale, mai ales când te ridici repede.
Scăderea tensiunii arteriale reduce temporar fluxul de sânge către creier, ceea ce produce amețeli.
Amețelile apar la aproximativ 15% dintre persoanele care iau medicamente cu fentanil.
Puteți reduce amețelile prin:
- Ridicându-se încet
- Consumul de lichide adecvate
- Evitarea schimbărilor bruște de poziție.
6. Transpirație
Transpirația excesivă poate apărea în timpul terapiei cu opioide.
Fentanilul influențează sistemul nervos autonom, care reglează glandele sudoripare.
Activarea receptorilor opioizi poate crește activitatea sistemului nervos simpatic, stimulând astfel secreția glandei sudoripare.
Aproximativ 10% dintre persoanele care iau medicamente cu fentanil au transpirație.
Pentru a reduce disconfortul, ar trebui să beți suficientă apă, să purtați îmbrăcăminte respirabilă și să mențineți un mediu răcoros.
7. Mâncărime
Fentanilul poate declanșa eliberarea de histamină sau poate stimula căile de mâncărime în sistemul nervos central.
Această stimulare produce senzații de mâncărime chiar și fără inflamarea pielii.
Mâncărimea apare la aproximativ 7% dintre pacienți, în special cu medicamente opioide injectabile.
Medicii pot recomanda:
- Medicamente antihistaminice
- Ajustarea dozei
- Trecerea la un alt medicament opioid.
Cine nu ar trebui să utilizeze fentanil?
Fentanilul nu este potrivit pentru unele persoane, deoarece acest medicament poate produce complicații care pun viața în pericol.
Nu trebuie să utilizați fentanil dacă:
- Aveți o boală respiratorie severă
- Ai crize acute de astm
- Ai obstrucție intestinală
- Aveți hipersensibilitate cunoscută la fentanil
- Nu ați mai luat medicamente opioide pentru ameliorarea durerii, așa că organismul dumneavoastră nu este obișnuit cu acestea (acest lucru este important pentru multe formulări de fentanil).
Plasturii transdermici de fentanil sunt de obicei aprobati numai pentru pacienții toleranți la opioide.
Medicamente alternative
Medicii pot recomanda alte medicamente în funcție de motivul pentru care fentanilul nu poate fi utilizat.
Pentru pacienții cu risc respirator, medicii le pot prescrie morfină sau oxicodonă. Acestea sunt încă medicamente opioide, dar medicii pot ajusta dozele mai treptat.
Pentru pacienții care nu tolerează medicamentele opioide, medicii pot recomanda medicamente non-opioide pentru calmarea durerii, cum ar fi:
- Acetaminofen
- Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul sau naproxenul.
Aceste medicamente reduc inflamația și durerea fără a provoca depresie respiratorie.
Pentru persoanele cu durere neuropată, medicii le pot prescrie:
- Gabapentin
- pregabalina
- Duloxetina.
Aceste medicamente vizează durerea nervoasă mai degrabă decât receptorii opioizi.
Discussion about this post