Vancomicina este un medicament antibiotic puternic pe care medicii îl rezervă pentru infecții bacteriene grave, mai ales atunci când alte medicamente antibiotice nu sunt eficiente. Vancomicina joacă un rol critic în tratarea infecțiilor cauzate de bacterii Gram-pozitive, inclusiv tulpini rezistente la medicamente, cum ar fi Staphylococcus aureus rezistent la meticilină. Medicii folosesc adesea acest medicament în spitale pentru tratarea infecțiilor severe, cum ar fi infecțiile sângelui, pneumonia, infecțiile osoase și infecțiile mucoasei inimii.
Denumirile comerciale comune ale medicamentelor cu vancomicină sunt Vancocin, Vancomycin Hikma, Vancomycin Pfizer.
Vancomicina este foarte eficientă atunci când bacteriile prezintă rezistență la medicamentele antibiotice mai comune, cum ar fi penicilinele sau cefalosporinele. Medicii folosesc, de asemenea, medicamente orale cu vancomicină pentru a trata infecțiile intestinale, cum ar fi infecția cu Clostridioides difficile, deoarece acest medicament rămâne în interiorul intestinului și acționează direct asupra bacteriilor de acolo.
Mecanismul de acțiune al medicamentelor cu vancomicină
Vancomicina acționează interferând cu sinteza peretelui celular bacterian. Moleculele medicamentului se leagă strâns de blocuri specifice ale peretelui celular bacterian, cunoscute sub numele de peptide D-alanil-D-alanine. Această legare împiedică bacteriile să formeze un perete celular stabil.
Fără un perete celular adecvat, bacteriile nu își pot menține structura. Această slăbiciune structurală duce la scurgerea conținutului celular și la moartea bacteriană. Acest mecanism vizează bacteriile Gram pozitive în mod specific, deoarece aceste bacterii se bazează în mare măsură pe un perete celular gros pentru supraviețuire.
Efectele secundare ale medicamentelor cu vancomicină
Efectele secundare ale vancomicinei sunt:
- Toxicitate renală (nefrotoxicitate)
- Leziuni ale auzului (ototoxicitate)
- Sindromul omului roșu (reacție la perfuzie)
- Tensiune arterială scăzută
- Flebita (inflamația venelor)
- Erupție cutanată și reacție alergică
- Număr scăzut de globule albe
- Număr scăzut de trombocite
- Febră
- Tulburări gastro-intestinale (în special în cazul administrării orale).
În continuare, vă explicăm efectele secundare și vă ghidăm cum să le evitați sau să le reduceți.
1. Toxicitate renală (nefrotoxicitate)
Toxicitatea renală apare deoarece vancomicina se acumulează în celulele renale, în special în tubii proximali. Această acumulare provoacă stres oxidativ și deteriorarea acestor celule, ceea ce reduce funcția rinichilor.
Studiile arată că nefrotoxicitatea apare la 5% până la 35% dintre persoanele care iau medicamente cu vancomicină, în funcție de doză, durata utilizării medicamentelor și alți factori de risc. Acest risc crește semnificativ atunci când nivelul de vancomicină din sânge depășește intervalul recomandat sau când utilizați alte medicamente care dăunează rinichilor.
Pentru a reduce acest risc, ar trebui să:
- Monitorizați regulat funcția rinichilor prin analize de sânge
- Menține nivelul de vancomicină în sânge în intervalul terapeutic
- Evitați combinarea vancomicinei cu alte medicamente nefrotoxice atunci când este posibil
- Beți multă apă, cu excepția cazului în care medicul vă sfătuiește altfel.
2. Leziuni ale auzului (ototoxicitate)
Leziunile auzului apar deoarece vancomicina poate afecta urechea internă, în special cohleea. Această deteriorare perturbă funcția celulelor de păr care sunt esențiale pentru auz.
Acest efect secundar este rar, cu rate raportate sub 2%, dar riscul crește cu doze mari sau utilizare prelungită.
Pentru a reduce acest risc, ar trebui să:
- Raportați imediat orice țiuit în urechi sau pierderea auzului
- Evitați dozele mari dacă nu este necesar
- Evitați combinarea vancomicinei cu alte medicamente ototoxice, cum ar fi anumite medicamente diuretice.
3. Sindromul omului roșu (reacție legată de perfuzie)
Această reacție se întâmplă deoarece infuzia rapidă de vancomicină declanșează eliberarea histaminei. Eliberarea de histamina duce la înroșirea feței, înroșirea pielii și mâncărime, în special pe față și pe partea superioară a corpului.
Această reacție apare la 5% până la 50% dintre persoanele care iau medicamente cu vancomicină atunci când perfuzia este prea rapidă.
Pentru a reduce acest risc, ar trebui să:
- Primiți perfuzia încet timp de cel puțin 60 de minute
- Utilizați medicamente antihistaminice înainte de perfuzie dacă ați mai avut această reacție
- Informați-vă medicul dacă apar simptome în timpul perfuziei.
4. Tensiune arterială scăzută
Scăderea tensiunii arteriale apare din cauza eliberării histaminei în timpul perfuziei rapide, similar cu sindromul de om roșu.
Acest efect secundar este rar, dar este mai probabil să apară cu administrarea rapidă a medicamentelor intravenoase.
5. Flebita (inflamația venelor)
Inflamația apare deoarece medicamentul cu vancomicină poate irita mucoasa venelor atunci când este administrat intravenos.
Flebita apare la aproximativ 8% dintre pacienții cărora li se administrează medicamente intravenoase.
6. Erupții cutanate și reacție alergică
Această reacție apare din cauza activării sistemului imunitar împotriva medicamentului. Răspunsul imun poate varia de la o erupție cutanată ușoară până la o reacție alergică severă.
Erupții cutanate ușoare apar la aproximativ 3% dintre persoanele care iau medicamente cu vancomicină. Reacția alergică severă este rară.
Trebuie să încetați să luați medicamentul și să solicitați îngrijiri medicale dacă apar erupții cutanate. Informați-vă medicul dacă ați avut înainte alergie la medicamente.
7. Număr scăzut de globule albe (neutropenie)
Scăderea celulelor albe din sânge apare deoarece vancomicina poate suprima funcția măduvei osoase, ceea ce reduce producția de celule albe din sânge.
Acest efect secundar este rar, apare de obicei după utilizarea medicamentului peste o săptămână.
Pentru a reduce acest risc, ar trebui să:
- Monitorizați numărul de celule sanguine în mod regulat în timpul tratamentului lung
- Raportați semnele de infecție, cum ar fi febră.
8. Număr scăzut de trombocite (trombocitopenie)
Scăderea trombocitelor apare din cauza distrugerii trombocitelor mediată imun, declanșată de vancomicină.
Acest efect secundar este rar, cu o incidență sub 1%.
9. Tulburări gastro-intestinale
Acest efect secundar apare deoarece medicamentele orale cu vancomicină modifică echilibrul bacteriilor intestinale.
Acest efect secundar este obișnuit la utilizarea vancomicinei pe cale orală, dar de obicei este ușor.
Pentru a reduce acest efect secundar, trebuie să luați medicamentul exact așa cum este prescris, să beți suficientă apă.
Vancomicina este un antibiotic care salvează vieți pentru infecții grave, dar acest medicament necesită o monitorizare atentă. Ar trebui să urmați întotdeauna sfatul medicului, să participați la controale regulate și să raportați din timp orice simptome neobișnuite.
Discussion about this post