MedRo
  • Home
  • Boli
    • All
    • Alte boli
    • Boli de piele
    • Boli digestive
    • Boli infecțioase și parazitare
    • Cancer
    Boala Kahler (mielom multiplu): Simptome, cauze, tratament

    Boala Kahler (mielom multiplu): Simptome, cauze, tratament

    Inflamația bursei (bursită): simptome și tratament

    Inflamația bursei (bursită): simptome și tratament

    Inflamația pelvisului renal: cauze, simptome și tratament

    Inflamația pelvisului renal: cauze, simptome și tratament

    28 Simptomele cancerului de col uterin metastatic

    28 Simptomele cancerului de col uterin metastatic

  • Informații despre medicamente
    Efecte secundare ale medicamentelor Keytruda (pembrolizumab)

    Efecte secundare ale medicamentelor Keytruda (pembrolizumab)

    10 efecte secundare ale celecoxibului și cum să le reducă

    10 efecte secundare ale celecoxibului și cum să le reducă

    9 efecte secundare ale metamizolului și cum să le reducă

    9 efecte secundare ale metamizolului și cum să le reducă

    Efecte secundare ale quetiapinei și cum să le reducă

    Efecte secundare ale quetiapinei și cum să le reducă

  • Sănătate
    Contracții frecvente ale mușchilor gâtului: cauze și tratament

    Contracții frecvente ale mușchilor gâtului: cauze și tratament

    Dureri de spate, amorțeală și răceală în picioare: cauze și tratament

    Dureri de spate, amorțeală și răceală în picioare: cauze și tratament

    Ce boală provoacă dureri de gât persistente și oboseală?

    Ce boală provoacă dureri de gât persistente și oboseală?

    Oboseala este un simptom direct al tensiunii arteriale ridicate?

    Oboseala este un simptom direct al tensiunii arteriale ridicate?

No Result
View All Result
  • Home
  • Boli
    • All
    • Alte boli
    • Boli de piele
    • Boli digestive
    • Boli infecțioase și parazitare
    • Cancer
    Boala Kahler (mielom multiplu): Simptome, cauze, tratament

    Boala Kahler (mielom multiplu): Simptome, cauze, tratament

    Inflamația bursei (bursită): simptome și tratament

    Inflamația bursei (bursită): simptome și tratament

    Inflamația pelvisului renal: cauze, simptome și tratament

    Inflamația pelvisului renal: cauze, simptome și tratament

    28 Simptomele cancerului de col uterin metastatic

    28 Simptomele cancerului de col uterin metastatic

  • Informații despre medicamente
    Efecte secundare ale medicamentelor Keytruda (pembrolizumab)

    Efecte secundare ale medicamentelor Keytruda (pembrolizumab)

    10 efecte secundare ale celecoxibului și cum să le reducă

    10 efecte secundare ale celecoxibului și cum să le reducă

    9 efecte secundare ale metamizolului și cum să le reducă

    9 efecte secundare ale metamizolului și cum să le reducă

    Efecte secundare ale quetiapinei și cum să le reducă

    Efecte secundare ale quetiapinei și cum să le reducă

  • Sănătate
    Contracții frecvente ale mușchilor gâtului: cauze și tratament

    Contracții frecvente ale mușchilor gâtului: cauze și tratament

    Dureri de spate, amorțeală și răceală în picioare: cauze și tratament

    Dureri de spate, amorțeală și răceală în picioare: cauze și tratament

    Ce boală provoacă dureri de gât persistente și oboseală?

    Ce boală provoacă dureri de gât persistente și oboseală?

    Oboseala este un simptom direct al tensiunii arteriale ridicate?

    Oboseala este un simptom direct al tensiunii arteriale ridicate?

No Result
View All Result
MedRo
No Result
View All Result
Home Boli Alte boli

Cum se tratează epilepsia?

by Dr. Wadim Gheorghiu
22/09/2022
0

Tratamentul epilepsiei

Medicii încep în general prin a trata epilepsia cu medicamente. Dacă medicamentele nu pot trata epilepsia, medicii pot propune o intervenție chirurgicală sau un alt tip de tratament.

Medicamente în tratarea epilepsiei

Majoritatea persoanelor cu epilepsie pot deveni fără convulsii luând un singur medicament anti-convulsii, care se mai numește și medicamente antiepileptice. Alte persoane pot fi capabile să scadă frecvența și intensitatea convulsiilor prin luarea unei combinații de medicamente.

Mulți copii cu epilepsie care nu se confruntă cu simptome de epilepsie pot întrerupe în cele din urmă medicamentele și pot trăi o viață fără crize. Mulți adulți pot întrerupe medicamentele după doi sau mai mulți ani fără convulsii. Medicul dumneavoastră vă va sfătui cu privire la momentul potrivit pentru a nu mai lua medicamente.

Găsirea medicamentului și a dozei potrivite poate fi complexă. Medicul dumneavoastră va lua în considerare starea dumneavoastră, frecvența convulsiilor, vârsta dumneavoastră și alți factori atunci când alege ce medicament să vă prescrie. Medicul dumneavoastră va examina, de asemenea, orice alte medicamente pe care le luați, pentru a se asigura că medicamentele antiepileptice nu vor interacționa cu acestea.

Medicul dumneavoastră probabil vă va prescrie mai întâi un singur medicament la o doză relativ mică și poate crește doza treptat până când crizele sunt bine controlate.

Medicamentele anti-convulsii pot avea unele efecte secundare. Efectele secundare ușoare includ:

  • Oboseală
  • Ameţeală
  • Creștere în greutate
  • Pierderea densității osoase
  • Iritatii ale pielii
  • Pierderea coordonării
  • Probleme de vorbire
  • Probleme de memorie și gândire

Reacțiile adverse mai severe, dar rare, includ:

  • Depresie
  • Gânduri și comportamente suicidare
  • Erupție cutanată severă
  • Inflamația anumitor organe, cum ar fi ficatul

Pentru a obține cel mai bun control posibil al convulsiilor cu medicamente, urmați acești pași:

  • Luați medicamentele exact așa cum sunt prescrise.
  • Sunați întotdeauna medicul dumneavoastră înainte de a trece la o versiune generică a medicamentului dumneavoastră sau de a lua alte medicamente eliberate pe bază de rețetă, medicamente fără prescripție medicală sau remedii pe bază de plante.
  • Nu încetați niciodată să luați medicamentele fără a discuta cu medicul dumneavoastră.
  • Anunțați imediat medicul dumneavoastră dacă observați sentimente noi sau crescute de depresie, gânduri suicidare sau modificări neobișnuite ale dispoziției sau comportamentului dumneavoastră.
  • Spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți migrene. Medicii vă pot prescrie unul dintre medicamentele antiepileptice care vă pot preveni migrenele și pot trata epilepsia.

Cel puțin jumătate dintre persoanele nou diagnosticate cu epilepsie vor deveni fără convulsii cu primul medicament. Dacă medicamentele antiepileptice nu oferă rezultate satisfăcătoare, medicul dumneavoastră vă poate sugera o intervenție chirurgicală sau alte terapii. Veți avea întâlniri regulate de urmărire cu medicul dumneavoastră pentru a vă evalua starea și medicamentele.

Chirurgie pentru tratarea epilepsiei

Atunci când medicamentele nu reușesc să ofere un control adecvat asupra convulsiilor, intervenția chirurgicală poate fi o opțiune. În cazul unei intervenții chirurgicale pentru epilepsie, un chirurg îți îndepărtează zona creierului care provoacă convulsii.

Medicii efectuează de obicei intervenții chirurgicale atunci când testele arată că:

  • Crizele tale apar într-o zonă mică și bine definită a creierului tău
  • Zona din creier care trebuie operată nu interferează cu funcțiile vitale precum vorbirea, limbajul, funcția motrică, vederea sau auzul

Deși mulți oameni continuă să aibă nevoie de unele medicamente pentru a ajuta la prevenirea convulsiilor după o intervenție chirurgicală de succes, este posibil să puteți lua mai puține medicamente și să vă reduceți dozele.

Într-un număr mic de cazuri, intervenția chirurgicală pentru epilepsie poate provoca complicații, cum ar fi alterarea permanentă a abilităților de gândire (cognitive). Discutați cu chirurgul dumneavoastră despre experiența sa, ratele de succes și ratele de complicații cu procedura pe care o aveți în vedere.

Terapii alternative

În afară de medicamente și intervenții chirurgicale, aceste terapii potențiale oferă o metodă alternativă pentru tratarea epilepsiei:

  • Stimularea nervului vag. În stimularea nervului vag, medicii implantează un dispozitiv numit stimulator al nervului vag sub pielea pieptului, similar cu un stimulator cardiac. Firele de la stimulator sunt conectate la nervul vag din gât. Dispozitivul alimentat de baterii trimite explozii de energie electrică prin nervul vag și către creier. Nu este clar cum această metodă inhibă convulsiile, dar dispozitivul poate reduce, de obicei, convulsiile cu 20 până la 40 la sută.

    Majoritatea oamenilor trebuie să ia în continuare medicamente antiepileptice, deși unii oameni ar putea să își reducă doza de medicamente. Este posibil să aveți reacții adverse de la stimularea nervului vag, cum ar fi dureri în gât, voce răgușită, dificultăți de respirație sau tuse.

  • Dieta cetogenă. Unii copii cu epilepsie au reușit să-și reducă crizele urmând o dietă strictă, bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați. În această dietă, numită dietă cetogenă, organismul descompune grăsimile în loc de carbohidrați pentru energie. După câțiva ani, unii copii ar putea să oprească dieta ketogenă – sub supravegherea atentă a medicilor lor – și să rămână fără convulsii.

    Consultați un medic dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți în vedere o dietă ketogenă. Este important să te asiguri că copilul tău nu devine malnutrit atunci când urmează dieta.

    Efectele secundare ale unei diete ketogenice pot include deshidratare, constipație, încetinirea creșterii din cauza deficiențelor nutriționale și acumularea de acid uric în sânge, care poate provoca pietre la rinichi. Aceste reacții adverse sunt mai puțin frecvente dacă dieta este supravegheată în mod corespunzător și medical.

    Urmând o dietă ketogenă poate fi o provocare. Indicele glicemic scăzut și dietele Atkins modificate oferă alternative mai puțin restrictive care pot oferi totuși un anumit beneficiu pentru controlul convulsiilor.

  • Stimularea profundă a creierului. În stimularea profundă a creierului, chirurgii implantează electrozi într-o anumită parte a creierului, de obicei în talamus. Electrozii sunt conectați la un generator implantat în piept sau în craniu, care trimite impulsuri electrice către creier și poate reduce crizele.

Potențiale tratamente viitoare

Cercetătorii studiază multe posibile noi tratamente pentru epilepsie, inclusiv:

  • Neurostimulare receptivă. Dispozitivele implantabile, asemănătoare stimulatorului cardiac, care ajută la prevenirea convulsiilor, sunt în curs de investigare. Aceste dispozitive de stimulare receptivă sau buclă închisă analizează tiparele activității creierului pentru a detecta convulsii înainte ca acestea să apară și eliberează o sarcină electrică sau un medicament pentru a opri criza.
  • Stimularea continuă a zonei de debut a convulsiilor (stimulare sub prag). Stimularea sub prag – stimularea continuă a unei zone a creierului sub un nivel care este vizibil fizic – pare să îmbunătățească rezultatele crizelor și calitatea vieții pentru unele persoane cu convulsii. Această abordare de tratament poate funcționa la persoanele care au convulsii care încep într-o zonă a creierului care nu poate fi îndepărtată, deoarece ar afecta vorbirea și funcțiile motorii (zona elocventă). Sau ar putea aduce beneficii persoanelor ale căror caracteristici convulsive înseamnă că șansele lor de a reuși un tratament cu neurostimulare receptivă sunt scăzute.
  • Chirurgie minim invazivă. Noile tehnici chirurgicale minim invazive, cum ar fi ablația cu laser ghidată de RMN, arată promițătoare în reducerea convulsiilor cu mai puține riscuri decât chirurgia tradițională pe creier deschis pentru epilepsie.
  • Ablatie stereotactica cu laser sau radiochirurgie stereotactica. Pentru unele tipuri de epilepsie, ablația cu laser stereotactică sau radiochirurgia stereotactică pot oferi un tratament eficient atunci când o procedură deschisă poate fi prea riscantă. În aceste proceduri, medicii direcționează radiațiile către zona specifică a creierului, provocând convulsii pentru a distruge acel țesut într-un efort de a controla mai bine convulsiile.
  • Dispozitiv extern de stimulare a nervilor. Similar cu stimularea nervului vag, acest dispozitiv ar stimula anumite nervi pentru a reduce frecvența convulsiilor. Dar, spre deosebire de stimularea nervului vag, acest dispozitiv ar fi purtat extern, astfel încât să nu fie necesară nicio intervenție chirurgicală pentru implantarea dispozitivului.
Cum se tratează epilepsia?
Activitatea creierului EEG. Un EEG înregistrează activitatea electrică a creierului prin intermediul electrozilor fixați pe scalp. Rezultatele EEG arată modificări ale activității creierului care pot fi utile în diagnosticarea afecțiunilor creierului, în special a epilepsiei și a altor tulburări convulsive.
scanner CT. Scanările CT permit medicilor să vadă imagini de scanare CT în secțiune transversală (secțiuni) ale corpului dumneavoastră.
Identificarea locației crizei. Acest exemplu arată scanări SPECT efectuate în timpul și între convulsii. Diferențele reprezintă zone în care fluxul sanguin a crescut în timpul crizei. Odată identificată, acea locație este fixată pe o imagine RMN a creierului.
Stimularea nervului vag. În stimularea nervului vag, un generator de impulsuri implantat și un fir de plumb stimulează nervul vag, ceea ce duce la stabilizarea activității electrice anormale în creier.
Stimularea profundă a creierului. Stimularea profundă a creierului implică implantarea unui electrod adânc în creier. Cantitatea de stimulare furnizată de electrod este controlată de un dispozitiv asemănător unui stimulator cardiac plasat sub pielea în piept. Un fir care trece sub piele conectează dispozitivul la electrod.
Stimularea profundă a creierului. O scanare prin rezonanță magnetică (RMN) de stimulare profundă a creierului arată locația electrozilor plasați în creier.

Stil de viață și îngrijire acasă

Înțelegerea stării tale te poate ajuta să preiei un control mai bun asupra acesteia:

  • Luați-vă medicamentele corect. Nu ajustați doza înainte de a discuta cu medicul dumneavoastră. Dacă simțiți că ar trebui să vă schimbați medicamentele, discutați cu medicul dumneavoastră.
  • Dormi suficient. Lipsa somnului poate declanșa convulsii. Asigurați-vă că vă odihniți suficient în fiecare noapte.
  • Purtați o brățară de alertă medicală. Această brățară de alertă va ajuta personalul de urgență să știe cum să vă trateze corect.
  • Exercitarea. Exercițiile fizice vă pot ajuta să vă mențineți sănătos din punct de vedere fizic și să reduceți depresia. Asigurați-vă că beți suficientă apă și odihniți-vă dacă obosiți în timpul exercițiilor fizice.

În plus, faceți alegeri de viață sănătoase, cum ar fi gestionarea stresului, limitarea băuturilor alcoolice și evitarea țigărilor.

Coping și sprijin

Convulsiile necontrolate și efectele lor asupra vieții tale se pot simți uneori stresate sau pot duce la depresie. Este important să nu lăsați epilepsia să vă rețină. Încă poți trăi o viață activă, plină. Pentru a face față:

  • Educați-vă pe dumneavoastră, pe prietenii și familia dvs. despre epilepsie, astfel încât aceștia să înțeleagă starea.
  • Încercați să ignorați reacțiile negative ale oamenilor. Aflați despre epilepsie, astfel încât să cunoașteți faptele, spre deosebire de concepții greșite despre boală. Și încearcă să-ți păstrezi simțul umorului.
  • Trăiește cât mai independent posibil. Continuați să lucrați, dacă este posibil. Dacă nu puteți conduce din cauza convulsiilor, investigați opțiunile de transport public din apropiere. Dacă nu aveți voie să conduceți, ați putea lua în considerare mutarea într-un oraș cu opțiuni bune de transport public.
  • Găsiți un medic care vă place și cu care să vă simțiți confortabil.
  • Încercați să nu vă faceți griji în mod constant că aveți o convulsie.
  • Găsiți un grup de sprijin pentru epilepsie pentru a întâlni oameni care înțeleg prin ce treceți.

Dacă crizele tale sunt atât de severe încât nu poți lucra în afara casei tale, mai există modalități de a te simți productiv și conectat cu oamenii. S-ar putea să vă gândiți să lucrați de acasă.

Informați-i pe cei cu care lucrați și cu care locuiți să cunoască modul corect de a gestiona o criză în cazul în care sunt cu dvs. atunci când aveți una. Le puteți oferi sugestii, cum ar fi:

  • Rotiți cu grijă persoana pe o parte.
  • Pune ceva moale sub capul lui.
  • Slăbiți îmbrăcămintea strânsă la gât.
  • Nu încercați să puneți degetele sau orice altceva în gura persoanei. Nimeni nu și-a „înghițit” vreodată limba în timpul unei convulsii – este imposibil din punct de vedere fizic.
  • Nu încercați să opriți pe cineva care are o criză.
  • Dacă persoana se mișcă, îndepărtați obiectele periculoase.
  • Rămâi cu persoana până la sosirea personalului medical.
  • Observați persoana îndeaproape, astfel încât să puteți oferi detalii despre ceea ce s-a întâmplat.
  • Notați durata convulsiilor.
  • Fii calm în timpul crizelor.
Advertisement Banner
Dr. Wadim Gheorghiu

Dr. Wadim Gheorghiu

Află mai multe

Contracții frecvente ale mușchilor gâtului: cauze și tratament
Sănătate

Contracții frecvente ale mușchilor gâtului: cauze și tratament

21/10/2025
Dureri de spate, amorțeală și răceală în picioare: cauze și tratament
Sănătate

Dureri de spate, amorțeală și răceală în picioare: cauze și tratament

21/10/2025
Boala Kahler (mielom multiplu): Simptome, cauze, tratament
Cancer

Boala Kahler (mielom multiplu): Simptome, cauze, tratament

17/10/2025
Inflamația bursei (bursită): simptome și tratament
Alte boli

Inflamația bursei (bursită): simptome și tratament

16/10/2025
Inflamația pelvisului renal: cauze, simptome și tratament
Boli infecțioase și parazitare

Inflamația pelvisului renal: cauze, simptome și tratament

16/10/2025
28 Simptomele cancerului de col uterin metastatic
Cancer

28 Simptomele cancerului de col uterin metastatic

15/10/2025
Ce boală provoacă dureri de gât persistente și oboseală?
Sănătate

Ce boală provoacă dureri de gât persistente și oboseală?

15/10/2025
Îngustarea vaselor de sânge la picioare: simptome și cauze
Alte boli

Îngustarea vaselor de sânge la picioare: simptome și cauze

14/10/2025
Chist ovarian malign: simptome și cauze
Cancer

Chist ovarian malign: simptome și cauze

14/10/2025

Discussion about this post

Recommended

Evitarea conflictelor nu vă face nicio favoare

Evitarea conflictelor nu vă face nicio favoare

4 ani ago
Ultrasunete Doppler transcranian (TCD): ce detectează și procedură

Ultrasunete Doppler transcranian (TCD): ce detectează și procedură

4 ani ago

Don't Miss

Contracții frecvente ale mușchilor gâtului: cauze și tratament

Contracții frecvente ale mușchilor gâtului: cauze și tratament

21/10/2025
Dureri de spate, amorțeală și răceală în picioare: cauze și tratament

Dureri de spate, amorțeală și răceală în picioare: cauze și tratament

21/10/2025
Boala Kahler (mielom multiplu): Simptome, cauze, tratament

Boala Kahler (mielom multiplu): Simptome, cauze, tratament

17/10/2025
Inflamația bursei (bursită): simptome și tratament

Inflamația bursei (bursită): simptome și tratament

16/10/2025

MedRo (Medicine of Romania)

Conținutul de pe acest site web este destinat exclusiv scopurilor informative și educaționale. Consultați un medic pentru sfaturi medicale, tratament sau diagnostic.

No Result
View All Result
  • Home
  • Boli
  • Informații despre medicamente
  • Sănătate