Articulații dureroase brusc: cauze, diagnostic și tratament

Durerile articulare ne afectează în mod semnificativ viața de zi cu zi, împiedicându-ne să îndeplinim sarcini simple și provocând disconfort. Experimentarea bruscă a articulațiilor dureroase poate fi alarmantă. În acest articol, veți afla despre diverși factori care contribuie la durerea bruscă a articulațiilor, metodele de diagnosticare folosite de profesioniștii din domeniul sănătății și opțiunile de tratament.

Cauzele articulațiilor brusc dureroase

Artrita reumatoidă: Artrita reumatoidă este o afecțiune autoimună caracterizată prin inflamarea articulațiilor. Artrita reumatoidă afectează în mod obișnuit mâinile, încheieturile și picioarele, ducând la durere, rigiditate și umflare a articulațiilor.
Osteoartrita: Osteoartrita este cea mai răspândită formă de artrită, care apare de obicei la persoanele cu vârsta peste 65 de ani. Osteoartrita se dezvoltă ca urmare a uzurii articulațiilor, ceea ce duce la durere, rigiditate și amplitudine redusă de mișcare.
Guta: Guta este un tip de artrita cauzata de acumularea de cristale de acid uric la nivelul articulatiilor, ceea ce duce la dureri articulare bruste si intense, adesea la degetul mare. Guta afectează predominant bărbații și este asociată cu factori de stil de viață, cum ar fi dieta, consumul de alcool și obezitatea.
Artrita septică: Artrita septică, cunoscută și sub denumirea de artrită infecțioasă, apare atunci când o articulație se infectează, ceea ce duce la inflamarea articulațiilor și dureri severe. Artrita septică poate fi cauzată de bacterii, viruși sau ciuperci și necesită adesea asistență medicală imediată. Artrita septică este relativ rară, afectând aproximativ 2 până la 10 persoane la 100.000 anual.
Bursita: Bursita este inflamația burselor, mici saci umpluți cu lichid care amortizează oasele, tendoanele și mușchii din jurul articulațiilor. Zonele frecvent afectate includ umerii, coatele și șoldurile. Mișcările repetitive sau presiunea prelungită asupra articulațiilor pot contribui la dezvoltarea bursitei.
Leziuni sau traumatisme: articulațiile brusc dureroase pot rezulta din leziuni precum entorse, încordări, fracturi sau luxații. Trauma articulației poate afecta ligamentele, tendoanele sau cartilajele, ducând la durere acută și mobilitate limitată.

Diagnosticul articulațiilor brusc dureroase

Diagnosticarea cauzei care stau la baza articulațiilor dureroase brusc necesită o evaluare cuprinzătoare de către un profesionist din domeniul sănătății. Procesul de diagnosticare include adesea următoarele sarcini:

Istoricul medical și examenul fizic: medicul se va întreba despre natura durerii, durata acesteia și orice simptome asociate. Medicul va efectua, de asemenea, un examen fizic, evaluând gama de mișcare a articulației afectate, umflarea, sensibilitatea și semnele de inflamație.
Teste de laborator: pot fi efectuate teste de sânge pentru a identifica markeri ai inflamației, cum ar fi proteina C reactivă (CRP) și viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH). În plus, testele de sânge pot măsura nivelurile de acid uric în cazurile în care se suspectează guta.
Studii imagistice: razele X pot ajuta la identificarea anomaliilor structurale, cum ar fi afectarea articulațiilor, îngustarea spațiilor articulare sau prezența pintenilor osoși. Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și ultrasunetele pot fi folosite pentru a evalua țesuturile moi, cum ar fi ligamentele, tendoanele și cartilajele, oferind imagini detaliate pentru analize ulterioare.

Analiza lichidului articular: În anumite cazuri, se poate efectua o aspirație articulară sau o artrocenteză pentru a colecta lichid din articulația afectată. Această procedură se realizează prin introducerea unui ac în spațiul articular pentru a extrage o probă de lichid sinovial. Lichidul este apoi trimis la un laborator pentru analiză, care poate ajuta la determinarea dacă este prezentă o infecție sau dacă există sau nu anomalii în compoziția fluidului.
Teste suplimentare: În funcție de cauza suspectată, pot fi efectuate teste suplimentare. Aceste teste pot include studii imagistice, cum ar fi tomografie computerizată (CT) sau scanări osoase pentru a evalua sănătatea oaselor sau pentru a detecta semne de infecție. În unele cazuri, se efectuează o biopsie a țesutului articular afectat pentru a evalua condiții specifice, cum ar fi artrita reumatoidă.

Opțiuni de tratament pentru articulațiile brusc dureroase

Abordarea tratamentului pentru articulațiile brusc dureroase depinde de cauza de bază, de severitatea simptomelor și de factorii individuali. Iată câteva opțiuni comune de tratament:

Medicamente:
- Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene: Aceste medicamente ajută la reducerea durerii, inflamației și umflăturilor. Exemplele includ ibuprofenul, naproxenul și aspirina.
- Corticosteroizi: În cazurile de inflamație severă, injecțiile cu corticosteroizi pot fi administrate direct în articulație pentru a oferi ușurare.
- Medicamente antireumatice care modifică boala: Aceste medicamente sunt utilizate în mod obișnuit în afecțiunile autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, pentru a încetini progresia bolii și a atenua simptomele.
- Medicamente pentru scăderea acidului uric: pentru gută, medicamente precum alopurinol sau febuxostat pot fi prescrise pentru a reduce nivelul acidului uric și pentru a preveni viitoarele atacuri de gută.
Kinetoterapie: Terapia fizică joacă un rol crucial în gestionarea durerilor articulare și îmbunătățirea mobilității. Un terapeut poate dezvolta exerciții și tehnici personalizate pentru a întări articulația afectată, a îmbunătăți flexibilitatea și a reduce durerea.
Dispozitive de asistență: Dispozitivele de asistență, cum ar fi bretele, atele sau ortezele pot susține articulația afectată, ameliorează presiunea și promovează alinierea corectă.
Modificări ale stilului de viață:
- Gestionarea greutății: menținerea unei greutăți sănătoase reduce stresul asupra articulațiilor, în special în articulațiile care suportă greutăți, cum ar fi genunchii și șoldurile.
- Exerciții fizice: Exercițiile cu impact redus, cum ar fi înotul, ciclismul și tai-chi, pot ajuta la întărirea mușchilor, la îmbunătățirea stabilității articulațiilor și la îmbunătățirea flexibilității generale.
- Modificări dietetice: În cazul gutei, evitarea alimentelor bogate în purine (de exemplu, organe, crustacee) și limitarea consumului de alcool ajută la gestionarea simptomelor.
Intervenții chirurgicale: în cazurile severe în care tratamentele conservatoare nu reușesc să ofere o ușurare, pot fi luate în considerare opțiunile chirurgicale. Aceste opțiuni pot include intervenția chirurgicală de înlocuire a articulațiilor, artroscopia (pentru repararea sau îndepărtarea țesutului deteriorat) sau fuziunea articulară în anumite cazuri.

Concluzie

Întâmpinarea bruscă a articulațiilor dureroase ne poate perturba viața de zi cu zi, dar înțelegerea cauzelor posibile, a metodelor de diagnostic și a opțiunilor de tratament vă ajută să gestionați eficient această afecțiune. Trebuie să vă consultați cu un profesionist din domeniul sănătății pentru un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat. Prin abordarea cauzei care stau la baza și prin implementarea măsurilor adecvate, puteți găsi o ușurare, puteți îmbunătăți funcția articulațiilor și puteți recâștiga o calitate mai bună a vieții.