Durerea de șold și durerea de genunchi apar adesea împreună, deoarece aceste articulații lucrează împreună într-un sistem care vă ajută să vă mișcați. Șoldul și genunchiul împart mușchii și nervii, așa că atunci când o articulație doare, poate cauza probleme și la cealaltă articulație. Când atât șoldul, cât și genunchiul dor în același timp, această afecțiune indică de obicei o tulburare musculo-scheletică, nervoasă sau degenerativă subiacentă.
Mai jos sunt câteva afecțiuni medicale care provoacă atât dureri de șold, cât și dureri de genunchi, precum și informații despre diagnostic și tratament pentru fiecare cauză.
Cauzele durerii de șold și ale genunchiului apar în același timp
1. Osteoartrita
Osteoartrita este o boală degenerativă a articulațiilor care afectează cartilajul care acoperă capetele oaselor. Când cartilajul se uzează, oasele se freacă unele de altele, provocând inflamație, rigiditate articulară și durere. Această boală afectează în mod obișnuit atât șoldul, cât și genunchiul, deoarece aceste articulații suportă greutatea corpului nostru. Greutatea corporală în exces, îmbătrânirea, leziunile articulare anterioare și factorii genetici cresc riscul de osteoartrită.
Când cartilajul din șold se deteriorează, articulația devine instabilă și își pierde mișcarea lină. Această instabilitate crește presiunea asupra mușchilor și ligamentelor din jur care se conectează și la genunchi. Drept urmare, genunchiul trebuie să compenseze mișcarea limitată a șoldului, ceea ce duce la durere și inflamație la ambele articulații.
Diagnostic: Medicii diagnostichează de obicei osteoartrita printr-o combinație de evaluare clinică și imagistică. Medicul dumneavoastră va verifica durerea și rigiditatea articulațiilor și amplitudinea de mișcare. Imaginile cu raze X pot arăta îngustarea spațiului articular, pinteni osoși și pierderea cartilajului. În stadiu incipient, imagistica prin rezonanță magnetică poate detecta modificări subtile ale cartilajului care nu apar pe imaginile cu raze X.
Tratament: Tratamentul se concentrează pe ameliorarea durerii și pe încetinirea leziunilor articulare. Puteți gestiona osteoartrita ușoară cu modificări ale stilului de viață, cum ar fi pierderea în greutate, exerciții fizice regulate și evitarea stresului repetitiv asupra articulațiilor. Activitățile cu impact redus, cum ar fi înotul sau ciclismul, pot întări mușchii fără a supraîncărca articulațiile. Terapia fizică ajută la îmbunătățirea flexibilității articulațiilor și la întărirea mușchilor de susținere. Când durerea persistă, medicul dumneavoastră vă poate prescrie medicamente antiinflamatoare sau recomanda injecții cu corticosteroizi. Cazurile severe pot necesita o intervenție chirurgicală de înlocuire a articulațiilor.
2. Osteonecroza de sold (necroza avasculara)
Osteonecroza șoldului apare atunci când aportul de sânge la capul femural (partea superioară a osului coapsei) scade sau se oprește. Lipsa fluxului sanguin determină moartea țesutului osos, ducând la colapsul capului femural și la artrită secundară. Genunchiul poate răni din cauza durerii de la șold sau din cauza modificărilor mersului care supraîncărcă articulația genunchiului. Cauzele comune includ utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor, consumul excesiv de alcool, traumatisme sau tulburări de coagulare a sângelui.
Țesutul osos pe moarte din șold creează presiune în articulație și stimulează receptorii durerii. Organismul încearcă să repare daunele prin creșterea fluxului sanguin și formarea de os nou, dar acest proces provoacă o inflamație suplimentară. Modelele anormale de mers se dezvoltă atunci când șoldul își pierde stabilitatea, ceea ce crește stresul asupra genunchiului și duce la dureri de genunchi.
Diagnostic: Un medic poate suspecta osteonecroza atunci când durerea de șold apare la adulții tineri sau de vârstă mijlocie, fără vătămare clară. Imaginile cu raze X pot părea normale în stadiu incipient, astfel încât imagistica prin rezonanță magnetică este adesea necesară pentru a confirma diagnosticul. Imagistica prin rezonanță magnetică arată modificări osoase precoce și aport redus de sânge înainte de apariția colapsului osos.
Tratament: Tratamentul precoce are ca scop restabilirea fluxului sanguin și prevenirea colapsului capului femural. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda o greutate limitată, medicamente care promovează repararea oaselor sau intervenții chirurgicale de decompresie pentru a reduce presiunea și pentru a crește circulația sângelui. În stadiul avansat, este de obicei necesară protecția totală a șoldului. Terapia fizică după intervenție chirurgicală ajută la restabilirea tiparelor normale de mers și la prevenirea supraîncărcării genunchilor.
3. Bursita de sold si sindromul benzii iliotibiale
Bursita șoldului apare atunci când bursele – mici saci umpluți cu lichid care amortizează articulația șoldului – se inflamează. Sindromul benzii iliotibiale se dezvoltă atunci când banda groasă de țesut care merge de la șold până la genunchiul exterior devine strânsă sau iritată. Aceste două afecțiuni apar adesea împreună, deoarece inflamația într-o zonă afectează cealaltă zonă prin același lanț de țesut conjunctiv. Folosirea excesivă, mișcarea repetitivă, postura proastă sau dezechilibrul muscular pot cauza aceste probleme.
Bursele inflamate din jurul șoldului eliberează substanțe chimice inflamatorii care irită tendoanele și mușchii din apropiere. Banda iliotibială se strânge ca răspuns la instabilitatea șoldului, ceea ce crește frecarea la nivelul genunchiului exterior. Această tensiune trage mușchii șoldului și provoacă o durere ascuțită de-a lungul părții laterale a coapsei, șoldului și genunchiului.
Diagnostic: Un medic poate diagnostica aceste două afecțiuni pe baza istoricului medical și a examinării fizice. Medicul poate verifica durerea peste trohanterul mare al șoldului și de-a lungul benzii iliotibiale. Ecografia sau imagistica prin rezonanță magnetică pot confirma bursita și detecta îngroșarea benzii iliotibiale.
Tratament: Odihna și modificarea activității sunt esențiale pentru recuperare. Ar trebui să evitați să alergați, să urcați scările sau să vă culcați pe partea afectată. Aplicarea cu gheață poate reduce inflamația. Terapia fizică se concentrează pe întinderea benzii iliotibiale și pe întărirea abductorilor șoldului pentru a corecta dezechilibrul muscular. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene pot ameliora durerea și umflarea. În cazurile persistente, injecțiile cu corticosteroizi pot ajuta.
4. Sciatică (comprimarea rădăcinii nervoase lombare)
Sciatica apare atunci când nervul sciatic sau rădăcinile sale din coloana vertebrală inferioară devin comprimate sau iritate. Această afecțiune provoacă durere radiantă de la partea inferioară a spatelui la șold, coapsă și genunchi. Cauzele comune ale sciaticii sunt hernia de disc, stenoza coloanei vertebrale sau boala degenerativă a discului.
Când o rădăcină nervoasă lombară devine comprimată, fibrele nervoase care furnizează senzație șoldului și genunchiului transmit semnale anormale de durere. Compresia perturbă conducerea electrică normală, ceea ce duce la o durere ascuțită care se deplasează pe picior. Mușchii din jurul șoldului și genunchiului se pot slăbi din cauza semnalelor nervoase întrerupte, ceea ce agravează și mai mult stresul și disconfortul articular.
Diagnostic: Diagnosticul se efectuează cu examen neurologic, testare reflexă și imagistică. Un medic poate efectua un test de ridicare a piciorului drept pentru a reproduce durerea de-a lungul nervului sciatic. Imagistica prin rezonanță magnetică a coloanei vertebrale lombare poate identifica locul compresiei nervoase. Electromiografia poate fi utilizată pentru a evalua funcția nervoasă.
Tratament: Tratamentul are ca scop reducerea compresiei nervoase și a inflamației. Puteți începe cu măsuri conservatoare, cum ar fi kinetoterapie, exerciții de întindere și medicamente antiinflamatoare. Un medic poate recomanda injecții epidurale cu steroizi pentru durerea persistentă. În cazurile cauzate de hernia de disc mare sau stenoză severă, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a reduce presiunea asupra nervului.
5. Artrita inflamatorie
Artrita inflamatorie – cum ar fi artrita reumatoidă sau spondilita anchilozantă – afectează mai multe articulații, inclusiv șoldul și genunchiul. Sistemul imunitar atacă căptușeala articulațiilor, provocând inflamație cronică, umflarea articulațiilor și rigiditatea articulațiilor. Factorii genetici și de mediu contribuie la dezvoltarea bolii.
Procesul inflamator eliberează enzime care afectează cartilajele și oasele. Șoldul și genunchiul devin umflate și rigide, mai ales dimineața. Inflamația sistemică provoacă oboseală și slăbiciune musculară, care modifică mersul și cresc și mai mult încordarea articulațiilor.
Diagnostic: Un medic poate diagnostica artrita inflamatorie cu teste de sânge pentru a căuta markeri inflamatori și autoanticorpi, împreună cu studii imagistice. Imagistica cu raze X sau prin rezonanță magnetică poate dezvălui eroziunea și inflamația articulațiilor. Diagnosticul precoce este esențial deoarece tratamentul întârziat poate duce la afectarea permanentă a articulațiilor.
Tratament: Tratamentul are ca scop controlul inflamației și prevenirea distrugerii articulațiilor. Un medic poate prescrie medicamente antireumatice care modifică boala sau agenți biologici pentru a suprima răspunsul imun. Terapia fizică regulată ajută la menținerea mobilității și a forței musculare. O dietă echilibrată și odihna adecvată susțin sănătatea generală a articulațiilor.
În rezumat, atunci când durerea de șold și durerea de genunchi apar împreună, cauzele sunt de obicei degenerarea articulațiilor, inflamația sau compresia nervilor. Nu trebuie să ignorați durerea din aceste articulații, deoarece afecțiunile netratate pot duce la dizabilitate. Diagnosticul și tratamentul precoce vor ameliora durerea, vor îmbunătăți mobilitatea și vor proteja sănătatea articulațiilor pe termen lung.
Discussion about this post