Când aveți dureri în gât, stomac deranjat și dureri de cap în același timp, probabil că aveți infecție virală, infecție streptococică sau infecție gastrointestinală. În acest articol, vom discuta despre boli sau afecțiuni care cauzează de obicei aceste trei simptome și vă vom îndruma să le gestionați.
Afecțiuni sau boli care provoacă, de obicei, dureri în gât, stomac deranjat și dureri de cap împreună
1. Infecție virală
Infecția virală este cel mai frecvent motiv pentru care aceste trei simptome apar împreună. Mulți viruși atacă mai multe sisteme ale corpului simultan, producând simptome pe scară largă.
Virusurile se răspândesc de la o persoană la alta prin picături respiratorii atunci când persoanele infectate tusesc, strănut sau vorbesc. De asemenea, puteți contracta viruși atingând suprafețele contaminate cu virus și apoi atingând fața, gura sau nasul. Odată ce virușii intră în organism, aceste organisme microscopice invadează celulele și deturnează mașinile celulare pentru a se reproduce. Sistemul imunitar răspunde prin eliberarea de substanțe chimice inflamatorii, care declanșează simptome precum dureri de gât, dureri de cap și greață.
Infecțiile virale frecvente care provoacă dureri în gât, stomac deranjat și dureri de cap includ:
- Gripa. Gripa dăunează căptușelii tractului respirator și eliberează toxine care afectează sistemul digestiv. Răspunsul imun creează inflamații la nivelul întregului corp care provoacă dureri de cap și dureri musculare.
- Virusul răcelii comune. Virusul răcelii afectează în primul rând tractul respirator superior, dar poate drena mucusul în stomac, provocând greață. Inflamația și congestia nazală duc la dureri de cap, în timp ce iritația gâtului creează dureri.
- COVID 19. COVID-19 atacă celulele din întregul corp folosind receptorul ACE2, care apare în gât, tractul digestiv și vasele de sânge. Această invazie celulară pe scară largă explică de ce COVID-19 produce diverse simptome care afectează mai multe sisteme de organe.
- Adenovirus. Adenovirusul infectează simultan gâtul și mucoasa intestinală, provocând direct atât simptome respiratorii, cât și digestive. Răspunsul imun sistemic declanșează dureri de cap.
Ce trebuie să faci când ai o infecție virală
Odihnește-te acasă pentru a permite sistemului imunitar să lupte eficient împotriva infecției. Bea apă, ceai de plante și bulion limpede pentru a preveni deshidratarea, deoarece deshidratarea agravează durerile de cap. Luați medicamente pentru calmarea durerii, cum ar fi acetaminofenul sau ibuprofenul, pentru a reduce durerea de cap și disconfortul în gât. Fă gargară cu apă caldă sărată pentru a calma durerea în gât. Mănâncă alimente fade, cum ar fi pâine prăjită, orez și banane pentru a calma stomacul.
Consultați un medic dacă simptomele se agravează după cinci zile, dacă aveți dificultăți de respirație, dacă aveți vărsături sau diaree severe sau dacă durerea de cap devine severă. Un medic poate testa anumite viruși precum gripa sau COVID-19 și poate prescrie medicamente antivirale atunci când este cazul.
2. Streptococ cu complicații
Streptococ apare atunci când bacteriile Streptococcus de grup A infectează gâtul. În timp ce bacteriile afectează în primul rând gâtul, infecția poate produce simptome secundare care afectează stomacul și capul.
Bacteriile Streptococcus din grupa A se răspândesc prin picături respiratorii și prin contact direct cu persoanele infectate. Când aceste bacterii colonizează gâtul, ele eliberează toxine care dăunează țesutului și declanșează o inflamație intensă. Sistemul imunitar generează un răspuns puternic, eliberând substanțe chimice numite citokine care pot afecta sistemul digestiv și pot provoca greață. Inflamația și răspunsul imun declanșează, de asemenea, dureri de cap. Unii oameni dezvoltă tulburări de stomac de la înghițirea mucusului infectat sau dezvoltă tulburări de stomac ca o reacție la toxinele bacteriene care circulă în sânge.
Ce trebuie să faci
Vizitați un medic pentru a efectua un test cu tampon de gât pentru a confirma gâtul streptococ. Streptococul gât necesită tratament cu antibiotice pentru a preveni complicațiile grave, cum ar fi febra reumatică sau inflamația rinichilor. Luați cursul complet al antibioticelor prescrise, chiar și după ameliorarea simptomelor. Utilizați medicamentul eliberat fără prescripție medicală pentru calmarea durerilor de cap și a gâtului. Fă gargară cu apă caldă sărată de câteva ori pe zi. Bea multe lichide și mănâncă alimente moi care nu irită gâtul. Odihnește-te pentru a sprijini recuperarea.
Contactați imediat un medic dacă aveți dificultăți de respirație, dificultăți severe la înghițire, o erupție cutanată sau dacă simptomele nu se ameliorează în decurs de 48 de ore după începerea tratamentului cu antibiotice.
3. Gastroenterita (gripa stomacala)
Gastroenterita înseamnă inflamația stomacului și a intestinelor, de obicei cauzată de infecții virale sau bacteriene. Deși oamenii numesc această afecțiune „gripă de stomac”, virusurile gripale nu provoacă gastroenterită.
Norovirusul, rotavirusul și alți virusuri gastro-intestinale se răspândesc prin alimente, apă sau suprafețe care sunt contaminate cu virusul. Cauzele bacteriene includ Salmonella, E. coli și Campylobacter din alimente insuficient gătite sau apă contaminată cu bacterii. Când acești agenți patogeni invadează căptușeala tractului digestiv, ei declanșează inflamația și cresc secreția de lichid în intestine, provocând greață, vărsături și diaree.
Gâtul devine dureros din cauza vărsăturilor repetate, care expun țesuturile gâtului la acidul aspru din stomac. Deshidratarea din vărsături și diaree reduce volumul sângelui și modifică echilibrul electrolitic, declanșând dureri de cap. Corpul eliberează, de asemenea, substanțe chimice inflamatorii în întregul sistem în timpul infecției, contribuind la provocarea durerilor de cap.
Ce trebuie să faci
Nu mai mâncați alimente solide timp de câteva ore pentru a permite stomacului să se așeze. Sorbiți frecvent cantități mici de apă, soluții de rehidratare orală sau lichide limpezi pentru a preveni deshidratarea. După ce vărsăturile se opresc timp de câteva ore, mâncați treptat alimente fade, cum ar fi biscuiți, pâine prăjită, orez și banane. Evitați produsele lactate, alimentele grase, cofeina și alcoolul până când recuperarea este completă.
Odihnește-te cât mai mult. Luați medicamente pentru calmarea durerilor de cap fără prescripție medicală, dar evitați să luați medicamente cu ibuprofen și aspirină atunci când stomacul este gol, deoarece aceste medicamente pot irita mucoasa tractului digestiv.
Solicitați asistență medicală dacă nu puteți menține lichide timp de 24 de ore, dacă observați sânge în vărsături sau scaun, dacă dezvoltați semne de deshidratare severă (amețeli, urină întunecată, sete extremă), dacă durerea de cap devine severă sau bruscă sau dacă simptomele persistă peste trei zile.
4. Mononucleoza
Mononucleoza, numită adesea „boala sărutului”, rezultă din infecția cu virusul Epstein-Barr. Această infecție apare de obicei la adolescenți și adulții tineri.
Virusul Epstein-Barr se răspândește prin salivă în timpul săruturilor, împărtășirii băuturii sau ustensilelor sau prin tuse și strănut. Virusul infectează celulele B (un tip de globule albe din sânge) și celulele din gât și glandele salivare. Această infecție face ca splina și ficatul să se mărească, deoarece aceste organe lucrează pentru a filtra celulele infectate din fluxul sanguin.
Durerea în gât rezultă din inflamația semnificativă și uneori pete albe în gât. Durerile de cap apar din cauza răspunsului imun sistemic și a febrei. Greața și stomacul deranjat se dezvoltă din afectarea ficatului și starea inflamatorie generală care afectează sistemul digestiv. Răspunsul imun provoacă, de asemenea, oboseală care poate dura 4-6 săptămâni.
Ce trebuie să faci
Odihnește-te intens, deoarece mononucleoza provoacă oboseală severă și necesită câteva săptămâni pentru recuperarea completă. Bea multe lichide. Luați medicamente pentru ameliorarea durerii fără prescripție medicală pentru a gestiona durerile de gât și durerile de cap. Fă gargară cu apă sărată sau folosește pastile pentru gât pentru ameliorarea durerilor în gât. Mănâncă mese mici, frecvente, cu alimente fade, dacă apar greață.
Evitați sporturile de contact și ridicarea greutății timp de cel puțin o lună, deoarece splina mărită se poate rupe în urma unui traumatism, provocând sângerări interne care pun viața în pericol. Evitați alcoolul, deoarece alcoolul stresează ficatul deja compromis.
Consultați un medic pentru diagnostic prin analize de sânge. Testele de sânge vor detecta anticorpi împotriva virusului Epstein-Barr. Contactați imediat un medic dacă aveți dureri abdominale severe (care ar putea indica ruptura splinei), dificultăți de respirație, cefalee severă cu rigiditate a gâtului sau îngălbenirea pielii sau a ochilor.
5. Toxiinfecții alimentare
Intoxicația alimentară apare atunci când consumați alimente sau apă contaminate cu bacterii, viruși, paraziți sau toxine. Diferiți agenți patogeni provoacă simptome și niveluri de severitate diferite.
Bacteriile precum Staphylococcus aureus, Salmonella, Campylobacter și E. coli contaminează alimentele atunci când alimentele sunt manipulate neglijent, gătite insuficient sau depozitate în condiții nesigure. Aceste bacterii se înmulțesc în alimente și fie produc toxine înainte de a mânca, fie invadează tractul digestiv după ce mănânci. Toxinele bacteriene irită stomacul și mucoasa intestinală, declanșând vărsături și diaree.
Gâtul devine dureros din cauza expunerii la acid în timpul vărsăturilor. Pierderea lichidelor provoacă dureri de cap. Unele toxine bacteriene intră în fluxul sanguin și declanșează direct dureri de cap, afectând vasele de sânge și terminațiile nervoase. Răspunsul inflamator al sistemului imunitar la infecție contribuie, de asemenea, la dezvoltarea durerilor de cap.
Ce trebuie să faci
Nu mai mâncați alimente solide și lăsați sistemul digestiv să se odihnească. Sorbiți lichide clare, cum ar fi apă, bulion sau soluții de rehidratare orală pentru a înlocui lichidele și electroliții pierdute. După încetarea vărsăturilor, mâncați treptat alimente fade. Odihnește-te pentru a conserva energia pentru recuperare.
Urmăriți cu atenție simptomele, inclusiv când au început simptomele și ce alimente ați mâncat în ultimele 72 de ore. Aceste informații îi ajută pe medici să identifice sursa de contaminare.
Solicitați imediat asistență medicală dacă dezvoltați simptome severe: diaree cu sânge, febră mare (peste 38,6°C), semne de deshidratare severă, vărsături persistente care împiedică consumul de lichide sau simptome care durează mai mult de trei zile. Femeile însărcinate, copiii mici, persoanele în vârstă și cele cu un sistem imunitar slăbit ar trebui să contacteze prompt un medic, deoarece aceste grupuri se confruntă cu riscuri mai mari de complicații.
6. Reacții alergice
Reacțiile alergice severe pot produce simultan umflarea gâtului, tulburări digestive și dureri de cap. Alergiile alimentare, reacțiile la medicamente și alergenii de mediu pot declanșa aceste simptome.
Când sistemul imunitar identifică în mod eronat o substanță inofensivă ca fiind periculoasă, eliberează histamina și alte substanțe chimice pentru a combate amenințarea percepută. Histamina face ca vasele de sânge să se dilate și să devină scurgeri, ducând la umflături și inflamații.
În gât, această umflare creează durere. Eliberarea de histamină în tractul digestiv provoacă greață, crampe abdominale și uneori vărsături sau diaree. Dilatarea rapidă a vaselor de sânge din cap declanșează dureri de cap. În cazurile severe numite anafilaxie, această reacție poate pune viața în pericol, deoarece umflarea gâtului restricționează respirația.
Ce trebuie să faci
Dacă bănuiți o reacție alergică, luați un medicament antihistaminic precum difenhidramină sau cetirizină dacă ați tolerat anterior aceste medicamente. Aceste medicamente blochează histamina și reduc simptomele. Identificați și evitați substanța declanșatoare.
Urmăriți cu atenție semnele unei reacții severe: dificultăți de respirație, constricție în gât care se agravează, umflarea limbii sau a buzelor, bătăi rapide ale inimii, amețeli sau confuzie. Dacă apare oricare dintre aceste simptome, sunați imediat serviciile de urgență. Dacă purtați un dispozitiv auto-injector de epinefrină (EpiPen), utilizați acest dispozitiv conform instrucțiunilor și solicitați totuși îngrijiri de urgență, deoarece simptomele pot reveni după ce epinefrina dispare.
După ce reacția se rezolvă, programați o întâlnire cu un alergolog pentru a identifica declanșatorii specifici prin testare. Alergologul poate oferi un plan de acțiune de urgență și poate prescrie medicamente de purtat pentru reacții viitoare.
Discussion about this post