Inflamarea membranelor creierului (termen medical: meningită) poate apărea din mai multe cauze. Creierul și măduva spinării sunt acoperite de trei straturi de protecție numite meninge. Când aceste membrane devin inflamate, această afecțiune poate amenința sănătatea într -un mod serios. Pentru a înțelege dacă meningita este contagioasă sau nu, trebuie să analizați cauza de bază, tipul de organism implicat și modul în care acest organism se răspândește între oameni.

Cauze diferite ale meningitei
Puteți dezvolta meningită din mai multe motive. Bacteriile, virusurile, ciupercile și paraziții pot infecta meningele și pot declanșa inflamația. Factorii non-infecțioși, cum ar fi anumite medicamente, afecțiuni autoimune sau cancere pot provoca, de asemenea, meningită. Fiecare tip de meningită progresează și se manifestă în moduri diferite, iar potențialul contagios depinde de cauza specifică.
- Meningita bacteriană este adesea cea mai periculoasă formă. Bacterii precum Neisseria meningitidis, Streptococcus pneumoniae sau Haemophilus influenzae pot invada fluxul sanguin și pot ajunge în membranele creierului.
- Meningita virală se dezvoltă de obicei din virusuri obișnuite, cum ar fi enterovirusuri, herpesvirusuri sau virusul oreionului. Această formă de meningită este adesea mai puțin severă, dar necesită totuși asistență medicală.
- Meningita fungică apare cel mai adesea persoane cu sisteme imunitare slăbite și nu se răspândește de obicei între oameni.
- Meningita parazitară apare rar și, în general, datorită expunerii la apă contaminată sau alimentelor, mai degrabă decât transmiterii între oameni.
- Meningita non-infecțioasă nu se poate răspândi deloc, deoarece inflamația rezultă din procese interne, cum ar fi reacțiile medicamentoase sau tulburările sistemului imunitar.
Cum se răspândește meningita bacteriană între oameni
Meningita bacteriană se poate răspândi de la o persoană la alta, dar transmisia depinde de speciile bacteriene. Bacteriile Neisseria meningitidis s -au răspândit prin secreții respiratorii și gât, cum ar fi saliva, tuse sau un contact personal strâns, cum ar fi sărutul. Condițiile de viață aglomerate, cum ar fi căminele, cazarmele militare sau centrele de îngrijire a copiilor, cresc riscul de focare. Bacteriile Streptococcus pneumoniae se pot răspândi și prin picături respiratorii, dar majoritatea oamenilor care poartă aceste bacterii nu dezvoltă meningită. În schimb, aceste bacterii trăiesc adesea inofensiv în nas și gât și numai în unele situații invadează fluxul sanguin și provoacă boli.
Deoarece meningita bacteriană se poate răspândi rapid și poate duce la boli severe sau la moarte, medicii tratează cazurile suspectate ca situații de urgență. Antibioticele și vaccinurile preventive joacă roluri importante în reducerea riscului de focare.

Cum se răspândește meningita virală între oameni
În cele mai multe cazuri, meningita virală se dezvoltă din enterovirusuri, care s -au răspândit prin contactul cu secrețiile respiratorii, saliva sau scaunul. Igiena slabă a mâinilor, suprafețele contaminate și alimentele sau băuturile comune pot transmite aceste viruși. Spre deosebire de meningita bacteriană, meningita virală se rezolvă de obicei fără tratament medical specific. Cu toate acestea, meningita virală se poate răspândi mai ușor în gospodării, școli sau centre de îngrijire de zi, deoarece multe viruși supraviețuiesc pe suprafețe și în secreții timp de ore.
Alte viruși care provoacă meningită, cum ar fi virusul herpes simplex sau virusul oreionului, răspândite pe diferite căi. Virusul herpes simplex se răspândește prin contact direct cu răni sau secreții infectate, în timp ce virusul mump -ului se răspândește prin picături din tuse și strănut. În toate aceste situații, contactul strâns crește șansa de transmitere a virusului.
Meningita virală este mai frecventă decât meningita bacteriană, dar tinde să fie mai puțin severă și se rezolvă adesea fără tratament specific. Meningita bacteriană, deși mai puțin frecventă, reprezintă o amenințare pentru sănătate mult mai mare datorită progresiei rapide și a ratelor de mortalitate și complicații mai mari. La nivel global, meningita bacteriană rămâne o problemă majoră pentru sănătatea publică. În schimb, meningita virală este adesea sub -raportată, deoarece multe cazuri sunt ușoare și sunt nediagnosticate.
Meningită fungică, meningită parazită și transmitere
Meningita fungică nu se răspândește de obicei de la o persoană la alta. În schimb, puteți dezvolta meningită fungică după respirația în sporii fungici din mediu, în special în anumite zone geografice în care ciupercile precum Cryptococcus sau Histoplasma prosperă. Persoanele cu sisteme imunitare slăbite, cum ar fi cei care suferă de chimioterapie sau care trăiesc cu HIV, se confruntă cu cel mai mare risc.
De asemenea, meningita parazitară nu se răspândește de la om la om. Infecția cu paraziți-cum ar fi Naegleria fowleri, cunoscută sub numele de „amoeba care mănâncă creierul”-apar de obicei după înot în lacurile de apă dulce caldă, unde parazitul intră prin nas. Paraziții alimentari pot contribui, de asemenea, la meningită, dar, din nou, răspândirea persoanei la persoană nu apare.
Simptome ale meningitei contagioase
Când meningita provine din bacterii sau viruși, inflamația produce simptome clare pe care trebuie să le recunoașteți rapid:
- Febră bruscă ridicată: organismul reacționează la infecție cu o creștere bruscă a temperaturii.
- Durere de cap severă: inflamația meningelor provoacă presiune și durere în jurul creierului.
- Gâtul rigid: membranele de protecție devin inflamate, ceea ce face dureros și dificil să înduim gâtul înainte.
- Sensibilitatea la lumină (fotofobie): menajele inflamate iritați nervii conectați la vedere, ceea ce face ca lumina strălucitoare să fie dureroasă.
- Greață și vărsături: Presiunea crescută în creier și iritarea meningelor poate declanșa aceste simptome.
- Confuzie sau starea mentală modificată: infecția severă afectează funcția creierului și poate duce la dezorientare, dificultăți de concentrare sau chiar convulsii.
- Erupția pielii (în meningita meningococică): bacteriile Neisseria meningitidis pot provoca o erupție purpuriu care semnalează deteriorarea vaselor de sânge.
Aceste simptome apar de obicei rapid în meningita bacteriană și pot progresa în câteva ore. Meningita virală poate provoca simptome mai blânde, dar semnele timpurii pot arăta similare.

Măsuri preventive
Puteți reduce riscul de meningită contagioasă, practicând o bună igienă și vaccinare. Spălarea frecventă a mâinilor cu săpun și apă, care acoperă tuse și strănuturi și evitând împărtășirea ustensilelor sau băuturilor limitează răspândirea bacteriilor și virusurilor. Vaccinurile împotriva Neisseria meningitidis, Streptococcus pneumoniae și Haemophilus influenzae de tip B oferă o protecție puternică și au redus foarte mult rate de meningită.
Când medicii diagnostică un caz de meningită bacteriană, contactele strânse pot primi antibiotice preventive pentru a -și reduce riscul de a dezvolta boala. Pentru cauzele virale, prevenirea se concentrează mai mult pe igiena și controlul focarelor din comunități.
Concluzie
Inflamarea membranelor creierului poate fi contagioasă, dar răspunsul depinde în totalitate de cauză. Meningita bacteriană și meningita virală se pot răspândi de la o persoană la alta, ducând uneori la focare în comunități apropiate. Nu se pot răspândi între oameni meningita fungică, meningita parazitară și meningita non-infecțioasă. Deoarece meningita poate progresa rapid și poate amenința viața, ar trebui să tratezi întotdeauna simptomele suspectate – cum ar fi febra bruscă, dureri de cap, gâtul rigid sau sensibilitatea la lumină – ca urgent și caută îngrijiri medicale fără întârziere.
Discussion about this post