Simptome, cauze ale gastritei și inflamației intestinale

Gastrita și inflamația intestinală sunt două boli comune ale tractului digestiv. Gastrita este inflamația căptușelii stomacale, în timp ce inflamația intestinală poate apărea în orice parte a intestinelor, inclusiv în intestinul subțire sau în intestinul gros (colită). Aceste afecțiuni pot apărea independent sau împreună și pot varia de la ușor și auto-limitatând până la severe și cronice.

Acest articol explică simptomele gastritei și inflamației intestinale, cauzele comune ale acestor două afecțiuni și oferă informații despre diagnosticarea și tratarea acestora.

Cauzele gastritei și inflamației intestinale

Cauze frecvente ale gastritei:

1. Infecția de Helicobacter pylori: Această bacterie în formă de spirală colonizează căptușeala stomacului și provoacă inflamație cronică. Este cea mai frecventă cauză a gastritei cronice.
2. Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene: Medicamente precum ibuprofenul sau aspirina pot deteriora căptușeala stomacului prin reducerea producției de prostaglandină. Prostaglandinele protejează țesuturile mucoasei (susținând secreția de mucus și bicarbonat, menținând fluxul sanguin și contribuind la reglarea acidului).
3. Consumul excesiv de alcool: alcoolul irită mucoasa gastrică și poate duce la inflamație acută sau cronică.
4. Gastrita autoimună: La unele persoane, sistemul imunitar atacă greșit căptușeala stomacului, în special celulele parietale care produc acid stomacal.
5. Daunele mucoasei legate de stres: Pacienții bolnavi critici pot dezvolta gastrită din cauza fluxului de sânge mucoase redus.

Cauze comune ale inflamației intestinale:

1. Infecțiile: infecția bacteriană (Salmonella, E. coli, Shigella), infecția virală (norovirus, rotavirus) și infecția parazită pot provoca inflamația intestinelor.
2. Boala inflamatorie a intestinului: boala Crohn și colita ulcerativă sunt afecțiuni autoimune cronice caracterizate prin inflamația continuă a intestinelor.
3. Intoleranțe alimentare și alergii: afecțiuni precum boala celiacă (sensibilitate la gluten) sau intoleranța la lactoză pot duce la inflamație intestinală după consumul alimentar.
4. Medicamente: Antibiotice și antiinflamatoare nesteroidiene pot perturba căptușeala intestinală și pot modifica microbiomul intestinal, ceea ce duce la inflamație.
5. Radiația sau ischemia: radioterapia sau fluxul sanguin slab către intestine pot declanșa, de asemenea, inflamație.

Simptomele gastritei și inflamației intestinale

1. Durere abdominală

Puteți simți o senzație de arsură sau o durere de crampe, de obicei în abdomenul superior (gastrită) sau abdomenul inferior (inflamație intestinală).

În gastrită, inflamația dăunează barierei mucoasei protectoare, permițând acidului stomacal să irite mucoasa stomacului, provocând dureri. În inflamația intestinală, infiltrarea celulelor imune și deteriorarea stratului epitelial duc la iritații nervoase locale și crampe abdominale.

Durerea abdominală este unul dintre cele mai frecvente simptome. Studiile arată că până la 90% dintre persoanele cu gastrită raportează un anumit grad de durere abdominală superioară. În mod similar, în boala inflamatorie a intestinului, durerea abdominală este raportată la peste 75% din cazuri.

2. Greață și vărsături

Inflamarea gastrică stimulează căile vagale aferente în stomac, care declanșează centrul de vărsături al creierului. În plus, mediatorii inflamatori precum prostaglandinele și citokinele pot influența greață și centre de mâncare.

Greața este prezentă la aproximativ 60% dintre persoanele cu gastrită acută. Vomitarea este mai probabil să apară în cazuri cu inflamație sau infecție severă.

3. Bloat abdominal

Inflamarea poate afecta golirea gastrică normală și motilitatea intestinală. Această disfuncție duce la reținerea gazelor și la digestia întârziată, provocând balonarea abdominală.

Bloarea abdominală are loc la aproximativ 50% dintre persoanele cu gastrită cronică sau inflamație intestinală, în special în cazurile care implică intoleranță alimentară sau sindrom de colon iritabil.

4. Diaree

Inflamarea intestinală perturbă absorbția fluidului, deoarece dăunează mucoasei și crește secreția de electroliți și apă. Inflamarea intestinală determină, de asemenea, alimentele să se deplaseze mai repede prin tractul digestiv, reducând timpul disponibil pentru absorbție.

Diareea este un simptom de marcaj al inflamației intestinale. Peste 80% dintre persoanele cu enterită infecțioasă sau boală inflamatorie intestinală prezintă diaree.

5. Pierderea poftei de mâncare

S -ar putea să vă simțiți mai puțin interesat să mâncați sau să vă simțiți complet rapid.

Citokine precum TNF-alfa și IL-6, eliberate în timpul inflamației, suprimă centrele de foame în hipotalamusul din creier. Durerea, greața și balonarea abdominală reduc, de asemenea, pofta de mâncare.

Pierderea apetitului este raportată la peste 50% dintre persoanele cu gastrită sau afecțiuni inflamatorii intestinale.

6. Sânge în scaun sau în vărsături

Puteți observa scaune roșii sau negre sau vărsături care arată ca niște terenuri de cafea.

În gastrită, eroziunea mucoasei poate duce la sângerare în stomac. În inflamația intestinală, ulcerarea peretelui intestinal poate determina amestecarea sângelui cu scaunul.

Acesta este un simptom mai puțin frecvent, dar grav. Aproximativ 8% dintre persoanele cu gastrită severă dezvoltă sângerare gastrointestinală. În colita ulcerativă, sângerarea rectală este raportată la peste 80% dintre pacienți.

7. Oboseală și slăbiciune

S -ar putea să vă simțiți obosit, scăzut cu energie sau slab pe parcursul zilei.

Inflamarea cronică duce la anemie din cauza pierderilor de sânge sau a absorbției slabe de nutrienți (fier, folat, B12). Citokinele inflamatorii afectează, de asemenea, metabolismul energetic și calitatea somnului.

Oboseala este raportată de până la 80% dintre persoanele cu boală inflamatorie intestinală și la multe persoane cu gastrită cronică care implică anemie.

Diagnosticul de gastrită și inflamație intestinală

Revizuire de istoric medical și examen fizic

Medicul va întreba despre simptomele, dieta, medicamentele și factorii de risc. Examinarea fizică poate dezvălui dureri abdominale sau disconfort sau semne de anemie.

Teste de laborator:

• Numărul complet de sânge: Acest test ajută la detectarea anemiei sau infecției.
• Testul scaunului: Acest test ajută la identificarea infecțiilor (de exemplu, toxine bacteriene, paraziți) și evaluarea sângelui.
• Testarea Helicobacter pylori: test de respirație, test de antigen pentru scaune sau test de anticorpi de sânge ajută la confirmarea infecției cu Helicobacter pylori.
• Rata de sedimentare a proteinei C-reactive sau a eritrocitelor: acești markeri indică inflamația sistemică.

Teste imagistice și endoscopie

• Endoscopia tractului digestiv superior (EGD): O cameră flexibilă este utilizată pentru a vizualiza căptușeala stomacului și colectarea biopsiilor.
• Colonoscopie: Colonoscopia este efectuată pentru a examina colonul și rectul în cazurile de suspiciune a bolii inflamatorii intestinale sau colită.
• Ecografie abdominală sau scanare CT: Aceste teste imagistice ajută la detectarea complicațiilor, cum ar fi pereții intestinului îngroșați sau abcesele.

Tratamentul gastritei și al inflamației intestinale

Stil de viață și modificări dietetice

• Evitați iritanții: ar trebui să încetați să luați antiinflamatoare nesteroidiene, să reduceți alcoolul și să evitați alimentele picante.
• Mănâncă mese mai mici, mai frecvente: această măsură ușurează digestia și reduce expunerea la acid.
• Gestionează stresul: reducerea stresului ajută la îmbunătățirea simptomelor, în special în tulburările intestinale funcționale.

Folosind medicamente

• Inhibitori ai pompei de protoni: aceste medicamente (de exemplu, omeprazol) reduc secreția de acid și promovează vindecarea căptușelii stomacale.
• Antibiotice: Antibioticele pot eradica Helicobacter pylori (de obicei o combinație de claritromicină, amoxicilină și un inhibitor al pompei de protoni).
• Medicamente antiinflamatorii pentru boala inflamatorie a intestinului: medicamente precum mesalamina sau corticosteroizii reduc inflamația intestinală.
• Biologice și imunosupresoare: Aceste medicamente avansate sunt utilizate pentru cazuri de boală inflamatorie intestinală moderată până la severă care nu răspund la terapia standard.
• Agenții antidiarri și antispasmodici: aceste medicamente ameliorează simptome precum diareea și crampe abdominale.

Suport nutrițional

Dacă aveți probleme cronice de inflamație sau de absorbție, este posibil să aveți nevoie:

• Suplimente de fier, folat sau vitamina B12
• Diete bogate în calorii sau bogate în proteine
• Formule speciale pentru nutriția enterală în bolile inflamatorii severe intestinale

Gastrita și inflamația intestinală vă pot afecta semnificativ calitatea vieții. În timp ce cauzele și simptomele variază, diagnosticul precoce și tratamentul adecvat pot preveni complicații precum ulcere, sângerare sau leziuni intestinale cronice. Ar trebui să consultați un profesionist din domeniul sănătății dacă experimentați dureri abdominale persistente, vărsături, sânge în scaun sau modificări semnificative în digestia dvs.