Prezentare generală
Sindromul coronarian acut este un termen folosit pentru a descrie o serie de afecțiuni asociate cu fluxul sanguin brusc și redus către inimă.
O astfel de afecțiune este atacul de cord (infarctul miocardic) – atunci când moartea celulelor are ca rezultat deteriorarea sau distrugerea țesutului cardiac. Chiar și atunci când sindromul coronarian acut nu provoacă moarte celulară, fluxul sanguin redus schimbă modul în care funcționează inima și este un semn al unui risc ridicat de atac de cord.
Sindromul coronarian acut provoacă adesea dureri toracice severe sau disconfort. Sindromul coronarian acut este o urgență medicală care necesită diagnostic și îngrijire promptă. Obiectivele tratamentului includ îmbunătățirea fluxului sanguin, tratarea complicațiilor și prevenirea problemelor viitoare.
Simptomele sindromului coronarian acut
Semnele și simptomele sindromului coronarian acut încep de obicei brusc. Simptomele sindromului coronarian acut includ:
- Durere în piept (angina) sau disconfort în piept, adesea descrisă ca durere, presiune, senzație de senzație de senzație de arsură
- Durerea care se răspândește de la piept la umeri, brațe, abdomenul superior, spate, gât sau maxilar
- Greață sau vărsături
- Indigestie
- Dificultăți de respirație (dyspnea)
- Transpirație bruscă, puternică (diaphoresis)
- Amețeli, amețeli sau leșin
- Oboseală neobișnuită sau inexplicabilă
- Senzație de neliniste sau de teamă
Durerea în piept sau disconfortul în piept este cel mai frecvent simptom. Cu toate acestea, semnele și simptomele pot varia semnificativ în funcție de vârstă, sex și alte afecțiuni medicale. Este mai probabil să aveți semne și simptome fără durere în piept sau disconfort dacă sunteți femeie, adult în vârstă sau aveți diabet.
Când trebuie să vedeți un medic?
Sindromul coronarian acut este o urgență medicală. Durerea în piept sau disconfortul în piept poate fi un semn al oricăror boli grave care pun viața în pericol. Obțineți ajutor de urgență pentru un diagnostic prompt și îngrijire adecvată. Nu conduceți singur la spital.
Cauzele sindromului coronarian acut
Sindromul coronarian acut rezultă de obicei din acumularea de depozite grase (plăci) în și pe pereții arterelor coronare, vasele de sânge furnizând oxigen și substanțe nutritive mușchilor inimii.
Când un depozit de placă se rupe sau se desparte, se formează un cheag de sânge. Acest cheag blochează fluxul de sânge către mușchii inimii.
Când furnizarea de oxigen a celulelor este prea scăzută, celulele mușchilor inimii pot muri. Moartea celulelor – care duce la deteriorarea țesuturilor musculare – este un atac de cord (infarct miocardic).
Chiar și atunci când nu există moarte celulară, scăderea oxigenului are ca rezultat mușchii inimii care nu funcționează așa cum ar trebui. Această modificare poate fi temporară sau permanentă. Când sindromul coronarian acut nu duce la moartea celulelor, se numește angină instabilă.
Factori de risc
Factorii de risc pentru sindromul coronarian acut sunt aceiași cu factorii de risc pentru alte tipuri de boli de inimă. Factorii de risc pentru sindromul coronarian acut includ:
- Îmbătrânire
- Tensiune arterială crescută
- Colesterol crescut în sânge
- Fumatul de tigara
- Lipsa activității fizice
- Dieta nesănătoasă
- Obezitate sau exces de greutate
- Diabet
- Istoric familial de durere în piept, boli de inimă sau accident vascular cerebral
- Antecedente de hipertensiune arterială, preeclampsie sau diabet în timpul sarcinii
- Covid-19 infecție
Diagnosticul sindromului coronarian acut
Dacă aveți semne sau simptome asociate cu sindromul coronarian acut, un medic de la camera de urgență va comanda probabil mai multe teste. Unele teste pot fi efectuate în timp ce medicul dumneavoastră vă pune întrebări despre simptomele dumneavoastră sau istoricul medical. Testele includ:
- Electrocardiograma (ECG). Electrozii atașați de piele măsoară activitatea electrică din inimă. Impulsurile anormale sau neregulate pot însemna că inima dumneavoastră nu funcționează corespunzător din cauza lipsei de oxigen a inimii. Anumite modele în semnalele electrice pot indica locația generală a unui blocaj. Testul poate fi repetat de mai multe ori.
- Analize de sange. Anumite enzime pot fi detectate în sânge dacă moartea celulelor a dus la deteriorarea țesutului cardiac. Un rezultat pozitiv indică un atac de cord.
Informațiile din aceste două teste – precum și semnele și simptomele dvs. – sunt utilizate pentru a face un diagnostic primar al sindromului coronarian acut. Medicul dumneavoastră utilizează informațiile pentru a determina dacă starea dumneavoastră poate fi clasificată ca un atac de cord sau angină instabilă.
Alte teste pot fi făcute pentru a afla mai multe despre starea dumneavoastră, pentru a exclude alte cauze ale simptomelor sau pentru a vă ajuta medicul să vă personalizeze diagnosticul și tratamentul.
- Angiografia coronariană. Această procedură folosește imagistica cu raze X pentru a vedea vasele de sânge ale inimii. Un tub lung și minuscul (cateter) este trecut printr-o arteră, de obicei în braț sau inghinal, până la arterele inimii. Un colorant curge prin tub în arterele tale. O serie de raze X arată cum colorantul se mișcă prin arterele tale, dezvăluind orice blocaje sau îngustari. Cateterul poate fi folosit și pentru tratamente.
- Ecocardiograma. O ecocardiogramă folosește unde sonore, îndreptate către inima ta de la un dispozitiv asemănător unei baghete, pentru a produce o imagine live a inimii tale. O ecocardiogramă poate ajuta la determinarea dacă inima pompează corect.
- Imagistica perfuziei miocardice. Acest test arată cât de bine curge sângele prin mușchiul inimii. O cantitate mică și sigură de substanță radioactivă este injectată în sânge. O cameră specializată realizează imagini ale traseului substanței prin inima ta. Aceste imagini arată medicului dumneavoastră dacă curge suficient sânge prin mușchii inimii și unde fluxul sanguin este redus.
- Angiografia tomografie computerizată (CT). O angiografie CT folosește o tehnologie specializată cu raze X care poate produce mai multe imagini – secțiuni transversale 2-D – ale inimii tale. Aceste imagini pot detecta arterele coronare îngustate sau blocate.
- Stress tes9xt. Stress test dezvăluie cât de bine funcționează inima ta atunci când faci mișcare. În unele cazuri, este posibil să primiți un medicament pentru a vă crește ritmul cardiac, mai degrabă decât să faceți exerciții fizice. Acest test se face numai atunci când nu există semne de sindrom coronarian acut sau de altă afecțiune cardiacă care pune viața în pericol atunci când sunteți în repaus. În stress test, un ECG, o ecocardiogramă sau o imagistică de perfuzie miocardică poate fi utilizată pentru a vedea cât de bine funcționează inima dumneavoastră.

Tratamentul sindromului coronarian acut
Obiectivele imediate ale tratamentului pentru sindromul coronarian acut sunt:
- Alinați durerea și suferința
- Îmbunătățiți fluxul sanguin
- Restabiliți funcția inimii cât mai repede posibil
Obiectivele tratamentului pe termen lung sunt îmbunătățirea funcției generale a inimii, gestionarea factorilor de risc și reducerea riscului de atac de cord. O combinație de medicamente și proceduri chirurgicale poate fi utilizată pentru a îndeplini aceste obiective.
Medicamente
În funcție de diagnosticul dvs., medicamentele pentru îngrijire de urgență sau continuă (sau ambele) pot include:
- Tromboliticele (eliminarea cheagurilor) ajută la dizolvarea unui cheag de sânge care blochează o arteră.
- Nitroglicerina îmbunătățește fluxul sanguin prin lărgirea temporară a vaselor de sânge.
- Medicamentele antiplachetare ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge și includ aspirina, clopidogrel (Plavix), prasugrel (Effient) și alte medicamente.
- Beta-blocantele vă ajută să vă relaxați mușchiul inimii și să vă încetinească ritmul cardiac. Aceste medicamente scad solicitarea inimii și scad tensiunea arterială. Exemplele includ metoprolol (Lopressor, Toprol-XL) și nadolol (Corgard).
- Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) măresc vasele de sânge și îmbunătățesc fluxul sanguin, permițând inimii să funcționeze mai bine. Aceste medicamente includ lisinopril (Prinivil, Zestril), benazepril (Lotensin) și alte medicamente.
- Blocanții receptorilor de angiotensină ajută la controlul tensiunii arteriale și includ irbesartan (Avapro), losartan (Cozaar) și câteva alte medicamente.
- Statinele scad cantitatea de colesterol care se deplasează în sânge și pot stabiliza depozitele de placă, făcându-le mai puțin probabil să se rupă. Statinele includ atorvastatina (Lipitor), simvastatina (Zocor, Flolipid) și câteva alte medicamente.
Chirurgie și alte proceduri
Medicul dumneavoastră vă poate recomanda una dintre aceste proceduri pentru a restabili fluxul sanguin către mușchii inimii:
- Angioplastie și stentare. În această procedură, medicul dumneavoastră introduce un tub lung și minuscul (cateter) în partea blocată sau îngustată a arterei dumneavoastră. Un fir cu un balon dezumflat este trecut prin cateter în zona îngustată. Balonul este apoi umflat, deschizând artera prin comprimarea depozitelor de placă împotriva pereților arterei. Un tub cu plasă (stent) este de obicei lăsat în arteră pentru a ajuta la menținerea arterei deschise.
- Chirurgie de bypass coronarian. Cu această procedură, un chirurg ia o bucată de vas de sânge (grefă) dintr-o altă parte a corpului și creează o nouă rută pentru sânge care ocolește (ocolește) o arteră coronară blocată.
Stil de viață și remedii acasă
Schimbările stilului de viață sănătos pentru inimă sunt o parte importantă a prevenirii atacului de cord. Recomandările includ:
- Nu fumați tutun. Dacă fumezi tutun, trebuie să te lași de el. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți nevoie de ajutor pentru a renunța la fumat. De asemenea, evitați fumatul pasiv.
- Mâncați o dietă sănătoasă pentru inimă. Mâncați o dietă cu multe fructe și legume, cereale integrale și cantități moderate de lactate cu conținut scăzut de grăsimi și carne slabă.
- Activ fizic. Faceți exerciții fizice regulate și rămâneți activi fizic. Dacă nu ați făcut sport în mod regulat, discutați cu medicul dumneavoastră despre cel mai bun exercițiu pentru a începe o rutină sănătoasă și sigură.
- Verificați-vă colesterolul. Verificați regulat nivelul colesterolului din sânge la cabinetul medicului dumneavoastră. Evitați carnea și lactatele bogate în grăsimi și colesterol. Dacă medicul dumneavoastră v-a prescris o statină sau un alt medicament pentru scăderea colesterolului, luați-l zilnic conform indicațiilor medicului dumneavoastră.
- Controlează-ți tensiunea arterială. Verificați regulat tensiunea arterială, conform recomandărilor medicului dumneavoastră. Luați zilnic medicamente pentru tensiune arterială, conform recomandărilor.
- Menține o greutate sănătoasă. Excesul de greutate îți stresează inima și poate contribui la creșterea colesterolului, hipertensiune arterială, diabet, boli de inimă și alte afecțiuni.
- Gestionați stresul. Pentru a reduce riscul unui atac de cord, reduceți stresul în activitățile de zi cu zi. Regândește obiceiurile de lucru și găsește modalități sănătoase de a minimiza sau de a face față evenimentelor stresante din viața ta. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu un profesionist din domeniul sănătății mintale dacă aveți nevoie de ajutor pentru gestionarea stresului.
- Bea alcool cu moderatie. Dacă bei alcool, bea cu moderație. Consumul de alcool crește tensiunea arterială.
Pregătirea pentru o întâlnire cu un medic
Dacă aveți durere bruscă în piept sau alte simptome ale sindromului coronarian acut, solicitați imediat îngrijiri de urgență sau sunați la un număr de telefon de urgență.
Descrierea simptomelor oferă informații importante pentru a ajuta o echipă medicală de urgență să stabilească un diagnostic. Fii pregătit să răspunzi la următoarele întrebări.
- Când au apărut semnele sau simptomele?
- Cât timp au durat simptomele?
- Ce simptome ai în prezent?
- Cum ai descrie durerea?
- Unde este localizata durerea?
- Cum ați evalua severitatea durerii?
- Se agravează sau reduce ceva simptomele?
Discussion about this post