Pe măsură ce îmbătrânim, observăm adesea o schimbare a tipurilor de alimente de care ne bucurăm. Ceea ce părea odată delicios ar putea fi acum mai puțin atrăgător, iar aromele pe care nu le -am apreciat în tinerețe devin mai plăcute. Această schimbare a preferințelor gustului nu este doar comună, ci și fascinantă științific. În acest articol, vom explora de ce papilele noastre gustative evoluează pe măsură ce îmbătrânim, factorii fiziologici, psihologici și de mediu implicați și modul în care aceste schimbări ne modelează relația cu alimentele de -a lungul vieții noastre.

Rolul papilelor gustative și al îmbătrânirii
Mugurii noștri gustativi sunt organele primare responsabile de detectarea aromelor și se schimbă semnificativ pe măsură ce îmbătrânim. Mugurii gustativi, care sunt localizați pe limbă și în toată gura, conțin celule receptorilor care răspund la diverși stimuli gustativi, inclusiv dulci, sărați, acri, amar și savuroși. Cu toate acestea, aceste celule ale receptorilor au o durată de viață finită.
Pe măsură ce îmbătrânim, mai mulți factori influențează funcționarea papilelor noastre gustative:
- Declinul numărului: Din copilărie până la vârsta adultă, avem aproximativ 10.000 de papile gustative. Cu toate acestea, pe măsură ce îmbătrânim, numărul de papilele gustative scade, uneori dramatic. Până la vârsta de 50 de ani, mulți oameni pot avea doar aproximativ 5.000 de papilele gustative, iar papilele gustative rămase tind să se micșoreze ca mărime.
- Sensibilitate redusă: papilele gustative rămase devin mai puțin sensibile odată cu vârsta. Acest lucru se observă în special pentru amărăciune și dulceață-două gusturi care sunt cele mai afectate de modificările legate de vârstă. Drept urmare, adulții în vârstă ar putea găsi anumite alimente, în special fructe și legume, mai puțin aromate sau chiar neatins.
- Regenerare mai lentă: papilele noastre gustative se regenerează aproximativ la fiecare 10 până la 14 zile în timpul tinereții. Cu toate acestea, la vârsta mai mare, acest proces de regenerare încetinește, ceea ce înseamnă că orice deteriorare a papilelor gustative din cauza bolilor, a medicamentelor sau a factorilor de mediu poate dura mai mult pentru a vindeca.
Modificări ale mirosului și percepției gustului
Gustul este puternic legat de simțul mirosului nostru și, pe măsură ce îmbătrânim, simțurile noastre olfactive pot scădea și ele. Sistemul olfactiv este responsabil de detectarea mirosurilor, care contribuie la modul în care percepem aromele. Când suntem mici, simțul mirosului este mult mai ascuțit, dar în timp, receptorii olfactivi pierd sensibilitatea, iar această schimbare începe adesea în jurul vârstei de 40 de ani.
Acest declin al mirosului – numit PR8XESB8XYO8XSMI8XA – poate face ca mâncarea să pară mai puțin aromată. De exemplu, un fel de mâncare care se bazează pe ierburi sau condimente aromatice poate să nu miroasă la fel de puternic pentru o persoană mai în vârstă, ceea ce îl face mai puțin atrăgător. Combinația de gust și miros diminuat duce la o reducere generală a percepției aromelor, contribuind la fenomenul schimbării preferințelor alimentare.
Factori hormonali și genetici
Machiajul nostru genetic joacă, de asemenea, un rol semnificativ în modul în care evoluează preferințele noastre de gust în timp. De exemplu, anumite variante genetice pot afecta modul în care percepem amărăciunea. Unii oameni pot avea receptori amar mai sensibili decât alții, ceea ce îi face mai susceptibili să dezvolte aversiuni pentru anumite alimente amare, cum ar fi legumele, pe măsură ce îmbătrânesc. Alții pot fi mai puțin sensibili la aromele amare, ceea ce le poate determina să se bucure mai mult de aceste alimente pe măsură ce îmbătrânesc.
Modificările hormonale, în special modificările legate de menopauză la femei și testosteron la bărbați, pot influența, de asemenea, preferințele gustului. De exemplu, femeile pot experimenta o sensibilitate crescută la gust și miros în timpul sarcinii, iar acest lucru poate continua în anii următori, deși în moduri diferite. O scădere a nivelului de estrogen, frecvent observată în timpul menopauzei, poate afecta, de asemenea, sensibilitatea gustului și mirosului, schimbarea preferințelor alimentare și chiar duce la modificări ale apetitului.
Impactul medicamentelor
Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, adesea iau medicamente pentru diferite afecțiuni de sănătate. Unele dintre aceste medicamente pot modifica percepția gustului, provocând uneori un gust metalic, amar sau acru. Medicamentele obișnuite cunoscute pentru a afecta gustul includ antibiotice, antihipertensive (pentru hipertensiune arterială) și medicamente chimioterapice. De exemplu, chimioterapia provoacă adesea modificări ale gustului induse de chimioterapie, unde pacienții prezintă o pierdere de gust sau o distorsiune a percepției aromelor. Acest lucru poate face mâncarea mai puțin plăcută și poate determina persoanele în vârstă să evite anumite alimente de care s -au bucurat anterior.
Factori psihologici și culturali
Gustul nu este doar un proces biologic, ci și un proces psihologic și cultural. Pe măsură ce îmbătrânim, experiențele noastre cu mâncarea – ceea ce am mâncat de -a lungul vieții noastre, fond cultural și preferințe personale – influențează, de asemenea, gusturile noastre în evoluție. Acesta este motivul pentru care indivizii în vârstă pot dezvolta o preferință pentru alimentele tradiționale sau confortabile, care sunt adesea legate de nostalgie și familiaritate.
Factorii psihologici precum memoria și starea de spirit pot avea, de asemenea, impact asupra gustului. Cercetările arată că starea de spirit și stările emoționale ne pot modifica percepția asupra alimentelor. Atunci când oamenii se simt stresați sau deprimați, pot experimenta schimbări în apetitul și preferințele alimentare, fie mâncând mai puțin, fie apelate la alimente confortabile cu conținut ridicat de zahăr sau cu conținut ridicat de grăsimi.
Influența dietei și a stilului de viață
De -a lungul anilor, dieta și alegerile noastre de stil de viață pot avea impact asupra gusturilor noastre pe măsură ce îmbătrânim. De exemplu, o dietă bogată în zahăr și grăsimi poate duce la o preferință pentru aceste arome, în timp ce o dietă echilibrată ajută la menținerea unei game mai largi de preferințe de gust. În plus, fumatul și consumul de alcool pot modifica percepția gustului. Fumătorii, de exemplu, raportează adesea un sentiment amețit de gust și miros, ceea ce poate duce la pofte pentru arome mai puternice, cum ar fi cele găsite în alimente picante sau foarte sărate.
Exercițiile fizice și sănătatea generală joacă, de asemenea, un rol. Oamenii care sunt activi fizic tind să aibă o sănătate generală mai bună, inclusiv sensibilitatea la gust și miros. Pe de altă parte, problemele slabe de nutriție sau de sănătate, cum ar fi diabetul și tensiunea arterială ridicată pot duce, de asemenea, la modificări ale percepției gustului.
Cum evoluează gusturile odată cu vârsta: exemple și date
1. Dulceață: Tinerii tind să aibă o preferință mai puternică pentru alimentele dulci, ceea ce se datorează parțial sensibilității ridicate a papilelor gustative la zahăr. Cu toate acestea, pe măsură ce îmbătrânim, scăderea percepției dulceaței ne poate face să dorim mai des alimente mai dulci. Acesta este un motiv pentru care adulții mai în vârstă pot alege gustări sau băuturi mai dulci, cum ar fi sucurile de fructe sau deserturile.
2. amărăciune: Adulții mai în vârstă devin adesea mai sensibili la aromele amare, ceea ce le poate face mai puțin probabil să se bucure de anumite legume precum kale, spanac sau varza de Bruxelles. Această schimbare este marcată în special la persoanele care au o sensibilitate genetică la amărăciune, care poate deveni mai pronunțată odată cu vârsta. Interesant este că unele studii sugerează că adulții în vârstă pot dezvolta de fapt o preferință mai puternică pentru alimentele amare dacă se obișnuiesc cu ei, potențial datorită beneficiilor lor pentru sănătate (cum ar fi antioxidanții).
3. Sare: Pe măsură ce îmbătrânim, este posibil să devenim și mai puțin sensibili la sare. Acest lucru ar putea explica de ce multe persoane în vârstă tind să adauge mai multă sare la alimentele lor pentru a compensa capacitatea scăzută de a o gusta. Cu toate acestea, acest lucru ar putea duce la un risc crescut de hipertensiune arterială dacă aportul de sare nu este gestionat cu atenție.
4. Textura: Modificările în modul în care mestecăm și înghităm alimentele pot afecta și preferințele noastre alimentare. Pe măsură ce îmbătrânim, puterea mușchilor maxilarului și numărul de dinți pe care îi avem pot scădea, ceea ce face mai greu să mâncăm alimente mai dure sau mai mestecate. În consecință, persoanele mai în vârstă pot gravita spre alimente mai moi, cum ar fi supe, tocanite sau piure de cartofi.
După cum vedeți, schimbările de gust pe măsură ce îmbătrânim sunt un amestec complex de factori biologici, de mediu, psihologici și genetici. Declinul treptat al sensibilității gustului și mirosului, combinat cu modificări hormonale, consumul de medicamente și factori de stil de viață, duce la o evoluție a preferințelor noastre alimentare în timp. În timp ce aceste schimbări pot face uneori mâncarea mai puțin plăcută sau mai dificilă de mâncat, acestea oferă, de asemenea, oportunități de a explora noi gusturi și experiențe culinare.
Discussion about this post