Durerile de cap frecvente la copii reprezintă o problemă privind sănătatea. Această problemă afectează viața de zi cu zi a unui copil, de la capacitatea lor de a se concentra la școală până la participarea lor la activități sociale. În timp ce durerile de cap ocazionale nu pot ridica alarma, dureri de cap frecvente – ceea ce înseamnă dureri de cap care au loc mai mult de o dată pe săptămână sau care se confruntă cu dureri de cap mai mult de 15 zile pe lună timp de cel puțin trei luni – diagnosticare medicală și tratament medical.
Durerea de cap este una dintre cele mai frecvente reclamații pentru sănătate în populațiile pediatrice. Studiile estimează că 20-30% dintre copii se confruntă cu dureri de cap recurente, cu prevalența crescând pe măsură ce copiii se apropie de adolescență. Dureri de cap frecvente pot duce la zilele școlare ratate, redus de performanță academică și stres emoțional, ceea ce face ca identificarea și managementul timpuriu să fie critice. Pentru acest articol, durerile de cap frecvente sunt considerate dureri de cap care apar suficient de regulat pentru a provoca îngrijorare, deși în cercetările medicale, durerile de cap cronice sunt definite ca fiind 15 sau mai multe zile pe lună timp de cel puțin trei luni. Înțelegerea cauzelor care stau la baza – fie că durerea de cap primară (nu este legată de o altă boală) sau dureri de cap secundare (un simptom al unei probleme de bază) – este importantă pentru un tratament eficient.
Cauzele durerilor de cap frecvente la copii și la tratament
Dureri de cap primare
Durerile de cap primare sunt afecțiuni autonome care nu sunt cauzate de alte probleme medicale. La copii, cele mai frecvente tipuri sunt migrenele și durerile de cap de tip tensiune. Alte forme precum durerile de cap ale clusterului sunt mai rare.
Migrenă
Migrenele la copii diferă de migrenele la adulți în prezentare și durată. Migrenele la copii provoacă de obicei dureri palpitante, care pot fi pe o parte sau pe ambele părți ale capului și durează de la una la câteva ore-mai scurt decât cele 4-72 de ore observate la adulți. Simptomele obișnuite includ greață, vărsături, sensibilitate la lumină (fotofobie) și sunet (fonofobie) și, în aproximativ 10-30% din cazuri, văzând o aură. Auras sunt tulburări senzoriale temporare, cum ar fi să vezi lumini intermitente sau linii în zig -zag, care preced durerea de cap. Cercetările indică faptul că migrenele apar la aproximativ 5-10% dintre copii, prevalența crescând la 17-28% de adolescență.
Cauza precisă a migrenelor rămâne evazivă, dar se crede că migrenele provine dintr -un amestec de predispoziție genetică și declanșatoare de mediu. Istoricul familial este un factor de risc semnificativ; Copiii cu un părinte care are migrene au șanse de 50% de a dezvolta migrenă, crescând la 75% dacă ambii părinți au migrenă. Mecanistic, migrenele implică o activitate anormală a creierului, în special în trunchiul creierului și interacțiunea acestuia cu nervul trigeminal – o cale cheie a durerii. Sunt implicate modificările fluxului sanguin cerebral și dezechilibrele neurotransmițătorilor precum serotonina. Declanșatorii la copii includ adesea stresul, lipsa somnului, deshidratarea, saltul meselor, cofeina și anumite alimente (de exemplu, ciocolată, brânzeturi în vârstă).
Diagnosticarea migrenelor se bazează pe istoricul clinic, mai degrabă decât pe teste imagistice, cu excepția cazului în care apar caracteristici atipice. Pentru a confirma migrena, criteriile internaționale de clasificare a tulburărilor de cefalee (ICHD-3) necesită cel puțin cinci atacuri de migrenă care durează 1-72 de ore (netratate), cu cel puțin două dintre aceste caracteristici: locație unilaterală, calitate pulsantă, intensitate moderată până la severă sau agloare prin activitate de rutină, plus nauzea/atâta fotofobie/fotobie/fonofobie. La copii, duratele mai scurte și durerile bilaterale sunt variații acceptate. Medicii pot folosi jurnalele de dureri de cap pentru a urmări frecvența, durata și declanșatorii.
Tratamentul pentru migrene la copii este alinare și prevenire acută. Pentru atacurile acute de migrenă, analgezicele fără vânzare precum ibuprofenul (10 mg/kg) sau acetaminofen (15 mg/kg) sunt opțiuni de primă linie, eficiente în 60-80% din cazuri când sunt luate timpuriu. Pentru migrene severe sau refractare, Triptans (de exemplu, spray nazal Sumatriptan, 5-20 mg) pot fi utilizate la adolescenți, studiile care arată eficacitate în 50-60% din cazuri. Terapia preventivă este luată în considerare dacă apar migrene de mai mult de 4-6 ori pe lună sau afectează grav calitatea vieții. Opțiunile includ propranolol (1-2 mg/kg/zi), topiramat (1-2 mg/kg/zi) sau amitriptilină (0,25-1 mg/kg/zi), cu rate de succes de 50-70% în reducerea frecvenței. Abordările non-medicamente, cum ar fi biofeedback (reducerea atacurilor de migrenă cu 40-60% în studii), terapia cognitiv-comportamentală și modificările stilului de viață (de exemplu, somnul regulat, hidratarea), sunt la fel de vitale.
Durere de cap de tip tensiune (T8XENS8XION-T8XYP8XE H8XEA8XDAC8XHE)
Durerea de cap de tip tensiune este cel mai frecvent tip de durere de cap primară la copii, care are loc până la 15-20% dintre copiii de vârstă școlară. Durerea de cap de tip tensiune se prezintă ca o durere plictisitoare, care nu se aruncă, adesea descrisă ca o bandă strânsă în jurul capului. Durerea este de obicei bilaterală, ușoară până la moderată și durează 30 de minute până la câteva zile. Spre deosebire de migrenă, durerea de cap de tip tensiune provoacă rareori greață sau vărsături, deși pot apărea fotofobie ușoară sau fonofobie în 10-20% din cazuri.
Cauza durerii de cap de tip tensiune nu este pe deplin înțeleasă, dar este legată de tensiunea musculară în cap, gât sau umeri, adesea declanșată de stres, anxietate, postură slabă sau oboseală. Stresul emoțional este raportat în 50-70% din cazurile pediatrice, în timp ce timpul de ecran prelungit sau ergonomia necorespunzătoare contribuie la 20-30% din cazuri. Spre deosebire de migrenă, durerea de cap de tip tensiune nu implică modificări vasculare semnificative, deși durerea miofascială pericraniană este o constatare comună.
Diagnosticul de dureri de cap de tip tensiune urmează criterii ICHD-3: cel puțin 10 episoade de cefalee care durează 30 de minute până la 7 zile, cu durere care este presantă/strângere, ușoară până la moderată, bilaterală și care nu este agravată de activitate fizică, plus nu mai mult de una dintre fotofobie, fonofobie sau nausea ușoară. Istoricul clinic și examenele fizice sunt suficiente, cu neuroimagistica rezervată modelelor neobișnuite.
Durerea de cap acută de tip tensiune este tratată cu analgezice fără vânzare precum ibuprofenul sau acetaminofen, eficiente în 70-90% din cazuri. Episoadele frecvente de cefalee pot necesita strategii preventive, cum ar fi gestionarea stresului (de exemplu, antrenament de relaxare, reducerea frecvenței de atac de cap cu 30-50%), terapie fizică pentru corectarea posturii și limitarea timpului ecranului la sub 2 ore pe zi. Medicamente precum amitriptilina sunt rareori utilizate, cu excepția cazului în care durerile de cap de tip tensiune sunt cronice și debilitante.
Alte tipuri primare de cefalee
Durerea de cap a clusterului (CL8XUST8XER H8XEAD8XACH8XE), marcată de dureri severe și unilaterale în apropierea ochiului cu simptome autonome (de exemplu, rupere, congestie nazală), este rară la copii, afectând mai puțin de 0,1% din cazuri. Datorită deficitului său, durerea de cap a clusterului nu este detaliată aici, ci garantează o trimitere de specialitate, dacă este suspectat.
Dureri de cap secundare
Dureri de cap secundare apar din condițiile de bază și pot fi frecvente dacă cauza persistă. Vinovații comuni la copii includ sinuzită, probleme de vedere și probleme dentare.
Sinuzită
Inflamarea cavităților sinusale provoacă dureri de cap, deoarece provoacă presiune și durere în frunte, obraji sau în jurul ochilor. Durerea se agravează cu mișcarea capului sau culcat din cauza creșterii presiunii sinusale. Sinuzita acută bacteriană, adesea după o răceală, provoacă 5-10% din durerile de cap secundare pediatrice.
Diagnosticul se bazează pe simptome precum congestia nazală, descărcarea purulentă și durerea facială care durează peste 10 zile infecții post-virale. Scanările CT, utilizate în 10-20% din cazuri complexe, confirmă inflamația sinusului, deși evaluarea clinică este suficientă pentru majoritatea cazurilor.
Sinuzita bacteriană este tratată cu antibiotice (de exemplu, amoxicilină, 80-90 mg/kg/zi) timp de 10-14 zile, rezolvând dureri de cap în 85-95% din cazuri. Adjuvanții includ decongestionante, irigații saline și analgezice. Cazurile cronice pot avea nevoie de trimitere la un specialist în gât cu urechea.
Probleme de vedere
Erorile de refracție necorectate (de exemplu, hiperopia, astigmatismul) sau tulpina ochilor de la munca prelungită în apropiere (de exemplu, citire, ecrane) provoacă dureri de cap frontale sau periorbitale la 5-15% dintre copii. Durerea provine din mușchii oculari suprasolicitați sau scârțâie.
Un examen ocular realizat de un optometrist identifică erorile de refracție sau insuficiența de convergență, frecventă în 10-20% din cazurile de dureri de cap după sarcinile vizuale.
Tratament: Lentilele corective sau terapia de vedere elimină durerile de cap în 80-90% din cazuri în termen de 1-2 săptămâni. Limitarea timpului ecranului și luarea pauzelor la fiecare 20-30 de minute ajută.
Probleme dentare
Tulburările articulare temporomandibulare, bruxismul sau abcesele dentare radiază durerea la cap, contribuind la 5-10% din durerile de cap secundare. Bruxismul, predominant la 15-30% dintre copii, tulpini mușchii maxilarului, provocând dureri temporale.
Diagnostic: Un examen stomatologic va dezvălui disfuncția articulației temporomandibulare, uzura din cauza șlefuirii dinților sau a infecției. Pentru a diagnostica bruxismul, poate fi necesară observarea somnului sau polisomnografia.
Tratament: Aparatele dentare (de exemplu, paznicii de noapte pentru dinți) reduc frecvența durerilor de cap cu 60-80% în cazurile de bruxism. Abcesele au nevoie de antibiotice sau drenaj, în timp ce problemele articulare temporomandibulare pot fi tratate cu terapie fizică sau antiinflamatoare.
Alte cauze
Trauma capului, masele intracraniene, hidrocefalia și consumul de medicamente (de exemplu, din utilizarea analgezică frecventă) sunt mai puțin frecvente, dar cauzele grave care necesită evaluare urgentă prin teste imagistice (RMN/CT) și tratament adaptat.
Când trebuie să solicitați asistență medicală?
Părinții trebuie să consulte un medic dacă durerile de cap ale copilului:
- Sunt brusc, severe
- Includeți semne neurologice (de exemplu, slăbiciune, convulsii, confuzie)
- Apar după o accidentare la cap
- Însoțiți febra, gâtul rigid sau erupția cutanată (sugerează meningită)
- Perturba semnificativ viața de zi cu zi
- Schimbarea modelului sau se agravează brusc
Aceste semne de avertizare, prezente în 1-5% din cazuri, pot indica condiții grave precum tumorile sau infecțiile care au nevoie de tratament imediat.
Măsuri de prevenire
Reglajele stilului de viață pot atenua frecvența și severitatea multor tipuri de dureri de cap.
- Somn: Dormi 9-11 ore noaptea pentru vârsta de 6-13 ani reduce riscul de cefalee cu 20-30%.
- Nutriție: Mesele obișnuite previn durerile de cap legate de hipoglicemie în 10-15% din cazuri.
- Bea suficientă apă: bea 4-8 căni de apă zilnic, în funcție de vârstă, reduce declanșatoarele de cefalee de deshidratare.
- Gestionarea stresului: relaxarea sau terapia de comportament cognitiv scade episoadele de cefalee induse de stres cu 30-50%.
- Timpul ecranului: limitarea la 1-2 ore pe zi, cu jumătăți de pauză, risc de cefalee legate de tulpină.
Pentru copiii predispuși la migrene, identificarea și evitarea declanșatoarelor specifice – cum ar fi anumite alimente sau programe neregulate – printr -un jurnal de cefalee poate reduce în continuare la aparițiile durerilor de cap.
Discussion about this post