Ce este hidrocefalia?
Hidrocefalia este o afecțiune în care caracteristica principală este acumularea excesivă de lichid în creier. Deși hidrocefalia a fost odată cunoscută ca „apa pe creier”, „apa” este de fapt lichid cefalorahidian (LCR) – un lichid limpede care înconjoară creierul și măduva spinării. Acumularea excesivă de LCR are ca rezultat o dilatare anormală a spațiilor din creier numite ventriculi. Această dilatare provoacă o presiune potențial dăunătoare asupra țesuturilor creierului. Hidrocefalia poate fi congenitală sau dobândită. Hidrocefalia congenitală este prezentă la naștere și poate fi cauzată de anomalii genetice sau tulburări de dezvoltare, cum ar fi spina bifida și encefalocelul. Hidrocefalia dobândită se dezvoltă în momentul nașterii sau la un moment dat ulterior și poate afecta indivizi de toate vârstele. De exemplu, hidrocefalia ex-vacuo apare atunci când există leziuni ale creierului cauzate de accident vascular cerebral sau de leziuni traumatice. Hidrocefalia cu presiune normală apare cel mai adesea la vârstnici. Poate rezulta dintr-o hemoragie subarahnoidiană, traumatism cranian, infecție, tumoră sau complicații ale intervenției chirurgicale, deși mulți oameni dezvoltă hidrocefalie cu presiune normală fără o cauză evidentă. Simptomele hidrocefaliei variază în funcție de vârstă, progresia bolii și diferențele individuale în toleranța la LCR. În copilărie, cea mai evidentă indicație a hidrocefaliei este adesea creșterea rapidă a circumferinței capului sau o dimensiune neobișnuit de mare a capului. La copiii mai mari și la adulți, simptomele pot include dureri de cap urmate de vărsături, greață, edem papilar (umflarea discului optic, care face parte din nervul optic), deviația în jos a ochilor (numită „apus de soare”), probleme cu echilibrul, slabă coordonare, tulburări de mers, incontinență urinară, încetinire sau pierdere a dezvoltării (la copii), letargie, somnolență, iritabilitate sau alte modificări ale personalității sau cogniției, inclusiv pierderea memoriei. Hidrocefalia este diagnosticată prin evaluarea clinică neurologică și prin utilizarea tehnicilor imagistice craniene, cum ar fi ultrasonografia, tomografia computerizată (CT), imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) sau tehnicile de monitorizare a presiunii.
Există vreun tratament?
Hidrocefalia este tratată cel mai adesea prin plasarea chirurgicală a unui sistem de șunt. Acest sistem deviază fluxul de LCR dintr-un loc din sistemul nervos central către o altă zonă a corpului unde poate fi absorbit ca parte a procesului circulator. Un număr limitat de pacienți poate fi tratat cu o procedură alternativă numită ventriculostomie a treia. În această procedură, se face o mică gaură în podeaua celui de-al treilea ventricul, permițând LCR să ocolească obstrucția și să curgă către locul de resorbție în jurul suprafeței creierului.
Care este prognosticul?
Prognosticul pentru pacienții diagnosticați cu hidrocefalie este dificil de prezis, deși există o oarecare corelație între cauza specifică a hidrocefaliei și rezultatul pacientului. Prognosticul este complicat și mai mult de prezența tulburărilor asociate, de oportunitatea diagnosticului și de succesul tratamentului. Simptomele hidrocefaliei cu presiune normală se agravează de obicei în timp dacă afecțiunea nu este tratată, deși unii oameni pot experimenta îmbunătățiri temporare. Dacă este lăsată netratată, hidrocefalia progresivă este fatală, cu rare excepții. Părinții copiilor cu hidrocefalie ar trebui să fie conștienți de faptul că hidrocefalia prezintă riscuri atât pentru dezvoltarea cognitivă, cât și pentru dezvoltarea fizică. Tratamentul de către o echipă interdisciplinară de profesioniști medicali, specialiști în reabilitare și experți educaționali este esențial pentru un rezultat pozitiv. Mulți copii diagnosticați cu această tulburare beneficiază de terapii de reabilitare și intervenții educaționale și continuă să ducă o viață normală, cu puține limitări.
Discussion about this post