Prezentare generală
Ce este nevrita optică?
Nevrita optică (ON) este o afecțiune în care nervul ochiului (nervul optic) devine inflamat sau iritat. Inflamația se referă la un proces în care celulele albe din sânge și mesagerii chimici merg într-o zonă a corpului pentru a stimula vindecarea sau pentru a ataca virușii sau materialele străine. Nevrita optică este o afecțiune care poate apărea din cauza unei boli sau fără vreo cauză specifică cunoscută.
Cine face nevrita optică?
Această boală se poate întâmpla oricui la orice vârstă, dar cele mai multe cazuri apar la femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani. În Statele Unite, nevrita optică apare mai frecvent la caucazieni decât la afro-americani. ON este, de asemenea, mai frecvent în culturile asiatice.
Simptome și cauze
Ce cauzează nevrita optică (ON)?
Cea mai frecventă cauză pentru ON este demielinizarea inflamatorie a nervului optic. Demielinizarea este un proces în care mielina este îndepărtată de boală. Se crede că ON este un proces autoimun, în care, dintr-un motiv necunoscut, sistemul imunitar atacă țesuturile corpului provocând răni. Deși acest lucru poate apărea ocazional după o infecție, adesea nu există un motiv clar pentru care apare atacul imunitar.
Mielina este un material care este produs de oligodendrocite (un tip de celulă) din sistemul nervos central. Mielina se înfășoară în jurul axonilor multor nervi. Ajută la accelerarea activității nervoase și izolează conducerea electrică a nervilor.
Unii pacienți cu ON vor avea și alte episoade de demielinizare în sistemul nervos și vor dezvolta scleroză multiplă. Scleroza multiplă este o afecțiune autoimună în care atacurile de demielinizare apar în diferite părți ale creierului și ale măduvei spinării în timp.
Care sunt simptomele nevritei optice?
- Nevrita optică apare de obicei la un ochi, deși ocazional ambii ochi sunt afectați (aproximativ unul din 10 ori).
- Pierderea vederii este obișnuită și are loc de obicei în câteva zile și încetează să progreseze cu una până la două săptămâni.
- Simptomele includ vedere încețoșată, pierderea unei părți sau a întregii vederi centrale, vedere redusă a culorilor și întunecarea vederii.
- De asemenea, poate fi mai greu de văzut noaptea din cauza dificultăților de contrast și strălucire.
- Majoritatea pacienților cu ON au dureri oculare care sunt în mod caracteristic mai agravate cu mișcarea ochiului.
- Uneori, oamenii văd lumini pâlpâitoare sau intermitente atunci când au nevrită optică (aproximativ 1 din 3 persoane).
- Unii oameni observă că atunci când fac exerciții fizice sau fac eforturi, vederea lor devine mai încețoșată.
Diagnostic și teste
Cum este diagnosticată nevrita optică (ON)?
Diagnosticul de ON se bazează pe istoricul medical al pacientului, precum și pe absența altor boli care pot determina pierderea vederii. Examenul oftalmologic poate ajuta la evidențierea anomaliilor din spatele ochiului în discul optic, care este partea nervului optic vizibilă folosind un instrument numit oftalmoscop. Pot exista anomalii ale testării câmpului vizual, vederii culorilor, testării și testării acuității vizuale care ajută la diagnostic.
Ocazional, alte boli trebuie luate în considerare în diagnosticarea ON, dar acestea sunt de obicei evidente în timpul anamnezei și examinării. De exemplu, unele persoane care au peste 50 de ani experimentează o pierdere bruscă a vederii la un ochi, care se datorează unei probleme cu fluxul de sânge către ochi și nu din cauza inflamației.
Există vreun test pentru nevrita optică?
Testarea ajută la excluderea altor diagnostice și evaluează probabilitatea altor boli. Un studiu prin rezonanță magnetică (RMN) a creierului și a orbitelor (orbitele) cu contrast de gadoliniu poate confirma diagnosticul de nevrită optică acută demielinizantă. În plus, pacienții ale căror scanări RMN arată două sau mai multe zone de demielinizare în creier sunt acum cunoscute că au un risc mai mare de a dezvolta SM decât pacienții cu puține sau deloc astfel de zone.
Scanările RMN permit medicilor să privească creierul și măduva spinării prin intermediul unui magnet foarte puternic care arată țesuturile interioare. Gadoliniul ajută la indicarea inflamației la nivelul creierului și nervului optic. Gadoliniu nu trebuie utilizat la pacienții cu boală renală semnificativă sau reacții alergice cunoscute la coloranții utilizați în substanța de contrast.
Puncția lombară nu este de obicei necesară pentru nevrita optică izolată, dar uneori este folosită pentru a ajuta la diagnosticarea sclerozei multiple. Dacă există caracteristici neobișnuite ale ON-de exemplu, vârsta pacientului mai mică de 15 ani, ON bilateral sau simptome care sugerează infecție-puncție lombară pot fi necesare pentru a verifica alte boli.
Analizele de sânge pot fi necesare la unele persoane cu nevrită optică, în funcție de situație. Bolile care pot fi verificate cu un test de sânge includ, dar nu se limitează la, lupusul eritematos, arterita temporală, sarcoidoza, sifilisul și boala Lyme.
Testul potențialelor evocate vizuale este neinvaziv și măsoară modul în care electricitatea este condusă de-a lungul căilor vizuale. Testul solicită pacientului să urmărească un model de tablă de șah pe un ecran în timp ce electrozii monitorizează activitatea creierului. Cu ON, poate exista o încetinire a unuia sau ambilor nervi optici.
Tomografia cu coerență oculară este o nouă tehnică non-invazivă de evaluare a spatelui ochiului. Testul poate măsura stratul de fibre nervoase din partea din spate a ochiului. Rolul tomografiei cu coerență oculară în diagnosticul ON este încă neclar.
Management și tratament
Există vreun tratament pentru nevrita optică (ON)?
Nevrita optică se poate rezolva spontan fără tratament. Cu toate acestea, dacă funcția vizuală este slabă, s-a dovedit că o cură de metilprednisolon IV (un medicament steroizi) cu un curs redus de steroizi orali s-a dovedit că accelerează recuperarea funcției vizuale. Cursul obișnuit este de trei zile de steroizi intravenos, urmate de câteva zile de medicație redusă. Efectele secundare ale steroizilor includ:
- Dificultate de somn
- Stomac deranjat
- Un gust de metal
- Anxietate sau iritabilitate
- Niveluri crescute de glucoză (în special la diabetici)
-
Afte (o infecție fungică)
Steroizii pe termen lung au alte riscuri. Prednisonul oral în doză mică nu mai este utilizat deoarece nu este eficient pentru nevrita optică.
Dacă pacienții au mai multe zone de demielinizare pe scanările RMN ale creierului, există unele dovezi că utilizarea medicamentelor care sunt eficiente în scleroza multiplă recidivantă-remisiva poate reduce probabilitatea ca pacienții să dezvolte SM.
Perspective / Prognoză
Care este prognosticul (prognosticul) pentru nevrita optică (ON)?
În general, ON se îmbunătățește la aproximativ 80 la sută dintre pacienți în câteva săptămâni. Unii oameni au o schimbare vizuală continuă, o vedere redusă a culorilor sau mai multe dificultăți cu vederea pe timp de noapte. Mulți au o rezolvare completă a simptomelor lor. Chiar dacă există o pierdere reziduală a vederii, oamenii își redobândesc vederea funcțională și pot citi și trece examenul de conducere.
Ocazional nevrita optică reapare și necesită retratare. Un grup mic de pacienți a continuat recurența ON și necesită tratament continuu. În timp, aproximativ 50 la sută dintre pacienții cu ON vor dezvolta alte simptome neurologice care sugerează scleroza multiplă. Pacienții cu ON mai sever pot avea o afecțiune numită neuromielita optică, care poate fi diagnosticată cu un test de sânge.
Resurse
Există și alte surse de informații despre nevrita optică?
Iată câteva surse de informații despre nevrita optică:
- Societatea Nationala de Scleroza Multipla
www.nmss.org - Societatea Nord-Americană de Neuro-Oftalmologie
www.nanosweb.org
Discussion about this post