Tuse cronică: cauză, diagnostic și tratament

Prezentare generală

O tuse cronică este o tuse care durează opt săptămâni sau mai mult la adulți sau patru săptămâni la copii.

O tuse cronică este mai mult decât o supărare. O tuse cronică vă poate întrerupe somnul și vă poate lăsa să vă simțiți epuizat. Cazurile severe de tuse cronică pot provoca vărsături, amețeli și chiar fracturi ale coastelor.

Deși uneori este dificil de identificat problema care declanșează o tuse cronică, cele mai frecvente cauze sunt consumul de tutun, picurarea postnazală, astmul și refluxul acid. Din fericire, tusea cronică dispare de obicei odată ce problema de bază este tratată.

Simptomele tusei cronice

O tuse cronică poate apărea cu alte semne și simptome, care pot include:

• Un nas care curge sau înfundat
• O senzație de lichid care curge pe partea din spate a gâtului (picurare postnazală)
• Curătură frecventă a gâtului și durere în gât
• Răguşeală
• Respirație șuierătoare și dificultăți de respirație
• Arsuri la stomac sau un gust acru în gură
• În cazuri rare, tuse cu sânge

Când trebuie să vedeți un medic?

Mergeți la medic dacă aveți o tuse care persistă săptămâni întregi, în special o tuse care provoacă spută sau sânge, vă perturbă somnul sau afectează școala sau munca.

Cauzele tusei cronice

O tuse ocazională este normală – ajută la curățarea iritantelor și secrețiilor din plămâni și previne infecția.

Cu toate acestea, o tuse care persistă săptămâni întregi este de obicei rezultatul unei probleme medicale. În multe cazuri, sunt implicate mai multe cauze.

Următoarele cauze, singure sau în combinație, sunt responsabile pentru majoritatea cazurilor de tuse cronică:

• Picurare postnazală. Când nasul sau sinusurile tale produc mucus suplimentar, acesta poate picura pe partea din spate a gâtului și poate declanșa reflexul de tuse. Această afecțiune se mai numește și sindromul tusei căilor aeriene superioare.
• Astm. O tuse legată de astm bronșic poate să apară și să dispară odată cu anotimpurile, să apară după o infecție a tractului respirator superior sau să se agraveze atunci când sunteți expus la aer rece sau la anumite substanțe chimice sau parfumuri. Într-un tip de astm (astm varianta tuse), tusea este simptomul principal.
• Boala de reflux gastroesofagian (BRGE). În această afecțiune comună, acidul din stomac curge înapoi în tubul care vă conectează stomacul și gâtul (esofag). Iritația constantă poate duce la tuse cronică. Tusea, la rândul său, agravează BRGE – un cerc vicios.
• Infecții. Tusea poate persista mult timp după ce alte simptome de pneumonie, gripă, răceală sau alte infecții ale tractului respirator superior au dispărut. O cauză comună, dar subrecunoscută, a tusei cronice la adulți este tusea convulsivă, cunoscută și sub numele de tuse convulsivă. Tusea cronică poate apărea și cu infecții fungice ale plămânilor, infecție cu tuberculoză sau infecție pulmonară cu organisme micobacteriene netuberculoase.
• Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). BPOC, o boală pulmonară inflamatorie cronică care provoacă obstrucția fluxului de aer din plămâni, include bronșita cronică și emfizemul. Bronșita cronică poate provoca o tuse care aduce spută colorată. Emfizemul provoacă dificultăți de respirație și deteriorează sacii de aer din plămâni (alveole). Majoritatea persoanelor cu boli pulmonare inflamatorii cronice sunt fumători actuali sau foști.
• Medicamente pentru tensiunea arterială. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, care sunt prescriși în mod obișnuit pentru hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă, sunt cunoscuți că provoacă tuse cronică la unii oameni.

Mai rar, tusea cronică poate fi cauzată de:

• Inhalarea accidentală a alimentelor sau a lichidelor în plămâni (alimente la adulți; corpi străini la copii)
• Bronșiectazie (căile respiratorii deteriorate, dilatate)
• Bronșiolită (inflamația căilor respiratorii foarte mici ale plămânilor)
• Fibroză chistică
• Reflux laringofaringian (acidul din stomac curge în sus în gât)
• Cancer de plamani
• Bronșită eozinofilă neastmatică (inflamația căilor respiratorii nu este cauzată de astm)
• Sarcoidoza (colecții de celule inflamatorii în diferite părți ale corpului, cel mai frecvent plămânii)
• Fibroza pulmonară idiopatică (cicatrice cronică a plămânilor din cauza unei cauze necunoscute)

Factori de risc

A fi un fumător actual sau fost unul dintre principalii factori de risc pentru tuse cronică. Expunerea frecventă la fumatul pasiv poate duce, de asemenea, la tuse și leziuni pulmonare.

Complicațiile tusei cronice

A avea o tuse persistentă poate fi obositor. Tusea poate cauza o varietate de probleme, inclusiv:

• Perturbarea somnului
• Durere de cap
• Ameţeală
• Vărsături
• Transpirație excesivă
• Pierderea controlului vezicii urinare (incontinență urinară)
• Coaste fracturate
• Leșin (sincopă)

Diagnosticul tusei cronice

Medicul dumneavoastră vă va întreba despre istoricul dumneavoastră medical și vă va efectua un examen fizic. Un istoric medical amănunțit și un examen fizic pot oferi indicii importante despre o tuse cronică. De asemenea, medicul dumneavoastră poate comanda analize pentru a căuta cauza tusei cronice.

Cu toate acestea, mulți medici aleg să înceapă tratamentul pentru una dintre cauzele comune ale tusei cronice, mai degrabă decât să comande teste costisitoare. Dacă tratamentul nu funcționează, totuși, este posibil să fii supus unor teste pentru cauze mai puțin frecvente.

Teste imagistice

• raze X. Deși o radiografie toracică de rutină nu va dezvălui cele mai comune motive pentru tuse – picurare postnazală, reflux acid sau astm – poate fi folosită pentru a verifica cancerul pulmonar, pneumonia și alte boli pulmonare. O radiografie a sinusurilor dumneavoastră poate dezvălui dovezi ale unei infecții ale sinusurilor.
• Tomografie computerizată (CT). Scanările CT pot fi, de asemenea, utilizate pentru a vă verifica plămânii pentru afecțiuni care ar putea produce tuse cronică sau cavitățile sinusurilor pentru puncte de infecție.

Teste funcționale pulmonare

Aceste teste simple, neinvazive, cum ar fi spirometria, sunt folosite pentru a diagnostica astmul și BPOC. Aceste teste măsoară cât de mult aer pot reține plămânii tăi și cât de repede poți expira.

Medicul dumneavoastră poate solicita un test de provocare a astmului bronșic, care verifică cât de bine puteți respira înainte și după inhalarea medicamentului metacolină (Provocholine).

Teste de laborator

Dacă mucusul pe care îl tuși este colorat, medicul poate dori să testeze o probă din el pentru bacterii.

Alte teste

Dacă medicul dumneavoastră nu poate găsi o explicație pentru tusea dumneavoastră, pot fi luate în considerare teste speciale pentru a căuta posibile cauze. Aceste teste pot include:

• Bronhoscopie. Folosind un tub subțire, flexibil, echipat cu lumină și cameră (bronhoscop), medicul dumneavoastră vă poate privi plămânii și căile de aer. O biopsie poate fi, de asemenea, luată din mucoasa interioară a căilor respiratorii (mucoasa) pentru a căuta anomalii.
• Rinoscopie. Folosind un lunetă cu fibră optică (rinoscop), medicul dumneavoastră vă poate vizualiza căile nazale, sinusurile și căile aeriene superioare.

Tratamentul tusei cronice

Tratamentul tusei cronice la copii

O radiografie toracică și o spirometrie, cel puțin, sunt comandate de obicei pentru a găsi cauza tusei cronice la copii.

Determinarea cauzei tusei cronice este crucială pentru un tratament eficient. În multe cazuri, mai mult de o afecțiune de bază poate cauza tusea cronică.

Tratamentul tusei cronice la adulti

Dacă în prezent fumați, medicul dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră despre cum să renunțați și vă va oferi asistență pentru atingerea acestui obiectiv.

Dacă luați un medicament inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei, medicul dumneavoastră vă poate trece la un alt medicament care nu are tuse ca efect secundar.

Medicamentele utilizate pentru tratarea tusei cronice pot include:

• Antihistaminice, corticosteroizi și decongestionante. Aceste medicamente sunt tratament standard pentru alergii și picurare postnazală.
• Medicamente pentru astm inhalat. Cele mai eficiente tratamente pentru tusea asociată astmului sunt corticosteroizii și bronhodilatatoarele, care reduc inflamația și vă deschid căile respiratorii.
• Antibiotice. Dacă o infecție bacteriană, fungică sau micobacteriană cauzează tusea cronică, medicul dumneavoastră vă poate prescrie medicamente pentru a trata infecția.
• Blocante de acizi. Când schimbările în stilul de viață nu au grijă de refluxul acid, este posibil să fiți tratat cu medicamente care blochează producția de acid. Unii oameni au nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a rezolva problema.

Antitusive

În timpul în care medicul dumneavoastră determină motivul pentru tuse și începe tratamentul, medicul dumneavoastră vă poate prescrie, de asemenea, un medicament de suprimare a tusei pentru a încerca să vă accelereze ameliorarea simptomelor.

Medicamentele fără prescripție medicală pentru tuse și răceală sunt destinate să trateze simptomele tusei și răcelii, nu boala de bază. Cercetările sugerează că aceste medicamente nu au fost dovedite că funcționează mai bine decât medicamentele inactive (placebo). Mai important, aceste medicamente au reacții adverse potențial grave, inclusiv supradoze fatale la copiii mai mici de 2 ani.

Nu utilizați medicamente fără prescripție medicală, cu excepția medicamentelor pentru ameliorarea febrei și pentru ameliorarea durerii, pentru a trata tusea și răceala la copiii mai mici de 6 ani. De asemenea, luați în considerare evitarea utilizării acestor medicamente pentru copiii sub 12 ani.

Stil de viață și remedii acasă

Urmați planul pe care vi-l oferă medicul dumneavoastră pentru a trata cauza tusei. Între timp, puteți încerca și aceste sfaturi pentru a vă ușura tusea:

• Bea lichide. Lichidul ajută la subțirea mucusului din gât. Lichidele calde, cum ar fi bulionul, ceaiul sau sucul, vă pot calma gâtul.
• Sugeți picături pentru tuse sau bomboane tari. Această metodă poate ușura tusea uscată și poate calma gâtul iritat.
• Luați în considerare să luați miere. O linguriță de miere poate ajuta la slăbirea tusei. Nu dați miere copiilor mai mici de 1 an deoarece mierea poate conține bacterii dăunătoare sugarilor.
• Umidificați aerul. Utilizați un umidificator cu ceață rece sau faceți un duș cu aburi.
• Evitați fumul de tutun. Fumatul de tutun sau respirația fumatului pasiv vă irită plămânii și poate agrava tusea cauzată de alți factori. Dacă fumați tutun, discutați cu medicul dumneavoastră despre programe și produse care vă pot ajuta să renunțați.

Pregătirea pentru o întâlnire cu un medic

Este posibil să fiți îndrumat către un medic specializat în afecțiuni pulmonare (pneumolog).

Ce poți face pentru a te pregăti

Înainte de întâlnirea cu medicul, faceți o listă care să includă:

• Descrieri detaliate ale simptomelor dumneavoastră
• Informații despre problemele medicale pe care le-ați avut
• Informații despre problemele medicale ale părinților sau fraților tăi
• Toate medicamentele, inclusiv medicamentele fără prescripție medicală, vitaminele, preparatele din plante și suplimentele alimentare pe care le luați
• Istoricul tău de fumat
• Întrebări pe care doriți să le adresați medicului

Ce vă va întreba medicul

Medicul dumneavoastră vă va pune câteva întrebări, cum ar fi:

• Care sunt simptomele tale și când au început?
• Ai avut recent gripă sau răceală?
• Fumezi tutun?
• Fumează cineva din familia ta sau de la locul de muncă?
• Sunteți expus la praf sau substanțe chimice acasă sau la locul de muncă?
• Ai arsuri la stomac?
• Tușiți ceva? Cu ce ​​seamănă?
• Luați medicamente pentru tensiunea arterială? Ce tip de medicament iei?
• Când apare tusea ta?
• Îți ameliorează ceva tusea? Ce metode de tratament ai incercat?
• Îți lipsește mai mult respirația sau șuieră la efort? Sau la expunerea la aer rece?
• Care este istoria ta de călătorie?

Medicul va pune întrebări suplimentare pe baza răspunsurilor, simptomelor și nevoilor dumneavoastră. Pregătirea și anticiparea întrebărilor vă va ajuta să economisiți timp cu medicul.