Prezentare generală
Ce sunt varicele esofagiene?
Varicele sunt vene care sunt mărite sau umflate. Esofagul este tubul care leagă gâtul de stomac. Atunci când venele mărite apar pe căptușeala esofagului, ele se numesc varice esofagiene.
Cine este expus riscului de apariție a varicelor esofagiene care se deschid și sângerează?
Nu toți cei care dezvoltă varice esofagiene vor avea sângerare. Factorii care cresc riscul de sângerare includ:
- Tensiune arterială portală ridicată: Cu cât presiunea portală este mai mare, cu atât este mai mare riscul de sângerare.
- Varice mari: Riscul de sângerare crește cu dimensiunea varicelor.
- Boală hepatică severă: Ciroza avansată sau insuficiența hepatică crește riscul.
- Consumul continuu de alcool: La pacientii cu varice datorate alcoolului, continuarea consumului de alcool creste riscul de sangerare.
Simptome și cauze
Ce cauzează varicele esofagiene?
Ficatul este organul care curăță toxinele (otrăvurile) din sânge. Vena portă livrează sânge la ficat. Varicele esofagiene apar de obicei la persoanele care au boli hepatice. Fluxul de sânge prin ficat încetinește la persoanele care au boli hepatice. Când se întâmplă acest lucru, presiunea în vena portă crește.
Tensiunea arterială ridicată în vena portă (hipertensiunea portală) împinge sângele în vasele de sânge din jur, inclusiv în vasele din esofag. Aceste vase de sânge au pereți subțiri și sunt aproape de suprafață. Sângele suplimentar le face să se extindă și să se umfle. Varicele se pot dezvolta și în vasele mici de sânge din partea superioară a stomacului.
Dacă presiunea cauzată de sângele suplimentar devine prea mare, varicele se pot deschide și sângera. Sângerarea este o urgență care necesită tratament urgent. Sângerarea necontrolată poate duce rapid la șoc și moarte.
Tromboza (cheag de sânge) în vena portă sau în vena splenică, care se conectează la vena portă, poate provoca varice esofagiene.
Două afecțiuni rare care pot provoca varice esofagiene sunt sindromul Budd-Chiari (blocarea anumitor vene din ficat) și infecția cu schistosomiaza parazită.
Ce afectiuni hepatice pot duce la varice esofagiene?
Orice tip de boală hepatică gravă poate provoca varice esofagiene. Ciroza este cel mai frecvent tip de boală hepatică. Mai mult de 90% dintre acești pacienți vor dezvolta varice esofagiene cândva în timpul vieții, iar aproximativ 30% vor sângera.
La pacienții care au ciroză, secțiuni mari de țesut cicatricial se dezvoltă în tot ficatul și provoacă încetinirea fluxului sanguin. Ciroza poate fi cauzată de boala hepatică alcoolică, boala ficatului gras, hepatita virală sau alte boli ale ficatului.
Care sunt simptomele varicelor esofagiene?
Majoritatea oamenilor nu știu că au varice esofagiene până când varicele încep să sângereze. Când sângerarea este bruscă și severă, persoana vărsă cantități mari de sânge. Când sângerarea este mai puțin severă, persoana poate înghiți sângele, ceea ce poate provoca scaune negre, gudronoase. Dacă sângerarea nu este controlată, persoana poate dezvolta semne de șoc, inclusiv piele palidă, umedă, respirație neregulată și pierderea conștienței.
Diagnostic și teste
Cum sunt diagnosticate varicele esofagiene?
Depistarea regulată a varicelor esofagiene este recomandată persoanelor care au boală hepatică avansată. Screeningul se face prin endoscopie. Un endoscop este un tub subțire, flexibil, cu o lumină și o cameră minusculă pe vârf. Medicul trece endoscopul în jos în esofag, iar camera trimite imagini ale interiorului esofagului către un monitor. Medicul se uită la imagini pentru a detecta vene mărite și le evaluează după dimensiune. Liniile roșii de pe vene sunt un semn de sângerare.
De asemenea, medicul poate folosi endoscopul pentru a examina stomacul și partea superioară a intestinului subțire. Aceasta se numește esofogastroduodenoscopie (EGD).
Imagistica prin CT sau RMN este folosită și pentru a diagnostica varicele esofagiene, adesea în combinație cu endoscopie. Imaginile realizate prin CT sau RMN arată esofagul, ficatul și venele portale și splenice. Ele oferă medicului mai multe informații despre sănătatea ficatului decât doar prin endoscopia.
Management și tratament
Cum sunt tratate varicele esofagiene?
Scopurile tratamentului sunt:
- Preveniți mai multe leziuni hepatice.
- Preveniți sângerarea varicelor.
- Controlați sângerarea dacă apare.
Prevenirea leziunilor hepatice
Persoanele care suferă de boli hepatice trebuie să evite toxinele care provoacă stres suplimentar asupra ficatului și mai multe leziuni ale acestuia. Câteva sugestii pentru menținerea unui ficat mai sănătos includ:
- Evitați băuturile alcoolice de orice fel.
- Limitați utilizarea produselor de curățare și a substanțelor chimice de uz casnic.
- Mâncați o dietă mai sănătoasă, săracă în grăsimi și bogată în fructe și legume, cereale integrale și proteine slabe.
- Menține o greutate corporală sănătoasă (excesul de grăsime corporală pune stres asupra ficatului).
Prevenirea sângerării
Medicamentele pentru reducerea tensiunii arteriale în vena portă pot reduce riscul de sângerare. Cele mai frecvent utilizate medicamente sunt un grup numit beta-blocante. Acestea includ propranolol (Inderal®), nadolol (Corgard®) și carvedilol (Coreg®).
Pacienții cu risc crescut de sângerare pot fi supuși unui tratament preventiv cu aceleași tehnici care sunt utilizate pentru oprirea sângerării. Cea mai des folosită tehnică este ligatura variceală.
Controlul sângerării
Sângerarea de la varicele esofagiene este o urgență care necesită tratament imediat. În spital, pacienții primesc cantități mari de lichid și sânge pentru a înlocui ceea ce a fost pierdut.
Sunt disponibile două tratamente diferite, non-chirurgicale, pentru a opri sângerarea variceală – ligatura variceală efectuată printr-un endoscop și șuntul portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS) efectuat de un radiolog folosind raze X.
- Ligatura varicelor: În această procedură, benzi elastice minuscule sunt înfășurate în jurul varicelor pentru a întrerupe fluxul de sânge prin varice. Acest lucru poate fi efectuat pe câte vene este necesar într-o singură ședință. După ce sângerarea este controlată, pacienților li se poate administra un medicament pentru a preveni reluarea sângerării. Ligarea varicelor trebuie repetată la fiecare 4 săptămâni până când varicele au încetat sângerarea. O endoscopie superioară trebuie repetată la fiecare 6 până la 12 luni după aceea, pentru a vă asigura că nu au reapărut varice. Complicațiile asociate ligaturii variceale includ pierderea de sânge, puncția esofagului, dificultăți la înghițire, bătăi anormale ale inimii, infecție, febră și ritm respirator redus sau superficial. Toate aceste complicații sunt rare.
- Șunt portal-sistemic intrahepatic transjugular (TIPS): Aceasta este o procedură de reducere a tensiunii arteriale portal care poate fi utilizată la pacienții care au varice esofagiene care sângerează din cauza cirozei severe. Un tub mic și subțire numit cateter este introdus într-o venă a gâtului. Cateterul este trecut prin corp la ficat, unde venele hepatice și portale sunt apropiate. (Vena hepatică transportă sângele din ficat înapoi la inimă.) Apoi, un fir este trecut prin cateter. Este folosit pentru a trece prin vena hepatică până în vena portă. Firul este îndepărtat și un stent (o bobină de sârmă minuscul) este trecut prin cateter la locul de conectare. Stent-ul este plasat în noul canal dintre venele portale și hepatice. Stent-ul menține locul de conectare deschis, astfel încât sângele să poată curge mai ușor din vena portă în vena hepatică și să iasă din ficat. Aceasta reduce presiunea în vena portă, ceea ce reduce presiunea în varice, ceea ce reduce riscul de sângerare a acestora. TIPS poate fi foarte eficient în prevenirea sângerării, dar poate provoca și complicații grave, în special la pacienții cu boală hepatică avansată, inclusiv confuzie și insuficiență hepatică.
Perspective / Prognoză
Care este prognosticul (prognosticul) pe termen lung pentru persoanele care au sângerări varice esofagiene?
Sângerarea varicelor esofagiene este o afecțiune care pune viața în pericol și poate fi fatală la până la 50% dintre pacienți. Persoanele care au avut un episod de sângerare a varicelor esofagiene sunt expuse riscului de a sângera din nou.
Tratamentul cu ligatura variceală este eficient în controlul episoadelor de sângerare pentru prima dată la aproximativ 90% dintre pacienți. Cu toate acestea, aproximativ jumătate dintre pacienții tratați cu ligatură variceală vor avea un alt episod de sângerare în decurs de 1 până la 2 ani. Medicamentele și modificările stilului de viață pot ajuta la reducerea riscului de recidivă (revenirea sângerării).
Transplantul de ficat este o opțiune pentru pacienții care au ciroză severă și/sau episoade repetate de sângerare varice. Transplantul de ficat se efectuează numai în centre selectate din țară care îndeplinesc criterii foarte stricte.
Discussion about this post