Nu ești îngrijorat de nimic în special? Ai putea avea încă anxietate „subconștientă”.

Simptomele psihologice nu sunt întotdeauna evidente

S-ar putea să vă gândiți la anxietate ca la o afecțiune de sănătate mintală care în mare parte implică doar o mulțime de îngrijorări. Dacă nu te simți niciodată nervos din cauza a ceva și a tot ceea ce ar putea merge prost, s-ar putea să te motivezi că probabil nu ai anxietate.

Acesta poate să nu fie neapărat cazul, deoarece anxietatea poate apărea în moduri diferite.

Când observați cel puțin câteva dintre aceste semne în mod regulat, poate merită să le explorați puțin mai îndeaproape.

Distractibilitatea și dezorganizarea

Te trezești adesea că te străduiești să fii atent la școală, la serviciu sau când petreci timp cu cei dragi?

Poate te simți deconectat și detașat de viața de zi cu zi și de activitățile tale obișnuite. Oamenii s-ar putea chiar să te spună nebun pentru că ai probleme în a găsi lucruri, a-ți aminti planurile pe care le-ai făcut sau ai veni la timp.

Anxietatea poate afectează-ți capacitatea să te concentrezi, să faci planuri și să procesezi informații noi, chiar și atunci când nu recunoști pe deplin sursa anxietății tale.

Probleme cu luarea deciziilor

Anxietatea te poate face adesea să te simți ca și cum gândurile tale sunt neclare sau întunecate. Această ceață a creierului vă poate afecta concentrarea și poate duce la provocări atunci când încercați să rezolvați probleme sau să luați decizii.

Indecizia ocazională nu este întotdeauna o preocupare majoră. Dacă nu te poți decide cu ce să porți dimineața, s-ar putea să întârzii puțin la serviciu, dar probabil că nu va avea un impact prea mare asupra vieții tale generale.

Lupta pentru a lua decizii în mod regulat, totuși, poate avea efecte mai de anvergură. Poate că nu te poți decide ce să studiezi la facultate, așa că ajungi într-un program de care nu te interesează prea mult.

Sau ajungi să te muți cu un partener cu care nu vezi viitor, pentru că nu poți să-ți dai seama ce vrei cu adevărat într-o relație. (Acest lucru vă poate răni pe amândoi pe termen lung.)

Indecizia te poate determina chiar să acționezi din impuls. Când nu te poți hotărî, s-ar putea să ajungi să iei decizii fără să te gândești la ele – cheltuind peste bugetul tău, să te muți într-un alt oraș (sau stat) dintr-un capriciu sau să renunți la locul tău actual de muncă fără planuri specifice despre ce anume a face mai departe.

Sigur, aceste alegeri pot funcționa absolut, dar impulsivitatea obișnuită poate uneori să îți complice viața și chiar să creeze noi probleme.

Copleșire emoțională

Anxietatea vă poate uza încet și subtil capacitatea de a face față factorilor de stres obișnuiți și provocărilor vieții.

Poate că nu chiar simt îngrijorat, dar chiar și anxietatea care rulează în fundal poate lua puterea creierului și poate face mai dificil să-ți gestionezi emoțiile. S-ar putea să observați iritabilitate, tensiune sau nervozitate care balonează și se revarsă atunci când lucrurile mărunte merg prost.

Această copleșire poate apărea ca izbucniri de frustrare, furie sau lacrimi, chiar și atunci când nu ți-ai descrie starea de spirit ca fiind furioasă sau tristă.

Gânduri intruzive și ruminații

S-ar putea să aveți o anumită experiență cu gânduri tulburătoare care vă apar în cap fără avertisment sau motiv. Gândurile intruzive pot fi înfricoșătoare, deoarece se concentrează adesea pe violență, sex sau situații dăunătoare sau periculoase.

Chiar și atunci când știi că majoritatea oamenilor au aceste gânduri ocazional, s-ar putea să-ți faci griji cu privire la ce înseamnă ele și de ce le ai. Este asociat cu un model de ruminare, sau revenirea la același gând sau buclă de gânduri din nou și din nou atât anxietatea cât și depresia.

Gândurile intruzive nu se întâmplă doar cu anxietatea, ci de multe ori provoacă ruminarea, mai ales când devii preocupat să încerci să le eviți sau să le previi.

Ruminația se poate întâmpla și în alte situații – atunci când te chinui să rezolvi o problemă sau să iei o decizie, de exemplu.

Încercați să întrerupeți ciclul de ruminare? Aceste 10 sfaturi vă pot ajuta.

Perfecţionism

Anxietatea se poate manifesta uneori ca o nevoie de a face totul corect. O tendință spre perfecționism provine adesea din grijile care stau la baza să facă greșeli și să experimenteze critici sau respingeri ca urmare.

S-ar putea să te gândești, fie că ești conștient de asta sau nu, că nimeni nu îți poate găsi vina dacă îți gestionezi responsabilitățile fără cusur, devii prietenul sau partenerul perfect și arăți întotdeauna cel mai bine.

Totuși, perfecțiunea este destul de dificil de atins, așa că s-ar putea să descoperi că acest obiectiv nu face decât să adauge mai mult stres, în cele din urmă.

Pesimism defensiv

Anxietatea poate implica sentimente vagi de pericol sau pieire mai degrabă decât temeri specifice. S-ar putea să simți că trebuie să te pregătești pentru ce e mai rău, chiar dacă nu știi ce este de fapt „cel mai rău”.

Există un nume pentru asta: pesimism defensiv.

Experții descriu pesimismul defensiv ca pe o strategie pentru a gestiona mai bine anxietatea zilnică. În loc să priviți spre viitor cu speranță și optimism, s-ar putea să luați în considerare cu atenție tot ce ar putea merge prost, astfel încât să puteți crea un plan de rezervă, pentru orice eventualitate.

Anxietatea poate fi și fizică

Anxietatea nu apare doar în gândurile tale.

Pentru unii oameni, anxietatea se dovedește mai mult fizică decât orice altceva. Semnele fizice de anxietate cunoscute în mod obișnuit includ stomacul nervos, mâinile transpirate sau inima care bate cu putere. Dar asta nu este tot ce poate face anxietatea.

S-ar putea să observați și:

• tensiune musculară și durere
• dureri de cap frecvente
• durere facială sau maxilară (deseori din cauza scrâșnirii dinților, un alt simptom al anxietății)
• dureri în piept
• dificultăți de respirație

• insomnie, veghe pe timp de noapte și alte probleme de somn

• Urinare frecventa
• scăderea interesului pentru sex
• scrâșnirea dinților
• pierderea poftei de mâncare
• amorțeală sau furnicături la degete, mâini sau picioare
• ameţeală
• oboseală și slăbiciune generală

Simptomele de anxietate fizică pot contribui la îngrijorarea pentru sănătatea ta, mai ales atunci când nu realizezi că aceste simptome sunt legate de anxietate.

Pofta de mâncare și pierderea somnului vă pot face, de asemenea, să vă simțiți epuizat, epuizat și fără energia sau motivația pentru a explora aceste simptome în continuare.

Ce altceva s-ar putea întâmpla

Semnele enumerate mai sus nu se traduc automat în anxietate. De aceea, vă ajută întotdeauna să vă conectați cu un profesionist în domeniul sănătății mintale instruit să distingă simptomele cheie ale anxietății de alte preocupări.

Condițiile care implică simptome similare includ:

Tulburare de panica

Un atac de panică implică sentimente intense, dar de scurtă durată, de anxietate și frică, care aparent apar de nicăieri, adesea fără nicio cauză specifică.

S-ar putea să experimentați:

• respiratie dificila
• dureri în piept
• sentimente de pieire
• o senzație de pierdere a controlului
• un sentiment de detașare de mediul înconjurător

Atacurile de panică apar de obicei fără avertisment, așa că nu veți avea simptome tot timpul.

Dacă aveți atacuri de panică regulate sau repetate, totuși, ați putea avea tulburare de panică. Această condiție de anxietate implică, de asemenea, griji legate de a avea mai multe atacuri de panică.

Unii oameni au, de asemenea, ceea ce sunt denumite în mod obișnuit atacuri de anxietate, deși acesta nu este un diagnostic specific. Un atac de anxietate poate fi similar cu un atac de panică, dar, în general, nu va implica detașare sau teamă de a muri sau de a pierde controlul.

Tulburari de somn

Nu este neobișnuit să aveți probleme cu somnul atunci când aveți anxietate, dar anxietatea poate fi, de asemenea, un simptom al dificultăților generale de somn.

Dacă te lupți în mod regulat să dormi suficient și, de asemenea, observi unele sentimente de îngrijorare sau neliniște în timpul zilei, ai putea avea o tulburare de somn.

Privarea de somn poate avea un impact destul de mare asupra sănătății fizice și psihice. De asemenea, poate produce simptome care seamănă cu simptomele de anxietate, inclusiv:

• oboseala si scaderea energiei

• probleme de concentrare și memorie
• iritabilitate
• stres crescut
• dureri de cap

Corpul tău are nevoie de un somn regulat de calitate pentru o sănătate optimă, așa că este important să te conectezi cu echipa de asistență medicală atunci când îți este greu să dormi somnul de care ai nevoie.

Depresie

Tristețea persistentă și starea de spirit scăzută caracterizează de obicei depresia, dar nu toți cei care suferă de depresie se simt tristi. De fapt, depresia implică adesea multe dintre aceleași simptome ca și anxietatea, inclusiv:

• dificultate de concentrare sau de luare a deciziilor
• pesimism sau griji cu privire la viitor
• neliniște și suferință generală
• modificări ale obiceiurilor de somn și ale apetitului
• ruminare sau fixare pe gânduri negative

Depresia și anxietatea apar de obicei împreună, așa că un terapeut poate oferi sprijin pentru identificarea simptomelor și găsirea celui mai util tratament.

Tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD)

Există o oarecare suprapunere între simptomele ADHD și anxietate. Ambele condiții pot implica:

• nelinişte
• probleme cu luarea deciziilor
• probleme de concentrare și concentrare
• dezorganizare
• oboseală
• impulsivitate
• iritabilitate
• dificultăți de reglare a emoțiilor

ADHD implică de obicei mai multă neliniște, distractibilitate și dificultăți de concentrare. Deoarece aceste simptome pot provoca sentimente de nervozitate și neliniște, s-ar putea să vă fie dificil să recunoașteți diferența – mai ales dacă aveți atât ADHD, cât și anxietate, ceea ce mulți oameni o fac.

Găsirea tratamentului potrivit

Numai profesioniștii din domeniul medical și al sănătății mintale instruiți pot diagnostica anxietatea sau orice altă afecțiune. Un terapeut vă poate ajuta să identificați simptomele, să explorați potențialii factori declanșatori și să începeți să luați măsuri pentru a vă simți mai bine.

Opțiunile posibile pentru tratamentul anxietății includ:

• terapie, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală sau terapia de acceptare și angajament

• medicamente, cum ar fi medicamente anti-anxietate sau antidepresive

• tratamente alternative, inclusiv acupunctură, meditație, yoga, suplimente sau exerciții de respirație

• modificări ale stilului de viață, inclusiv mai mult exercițiu și somn, limitarea cofeinei și alocarea mai mult timp pentru relaxare

Cel mai eficient tratament poate arăta puțin diferit pentru fiecare, așa că vă ajută întotdeauna să vă împărtășiți cu furnizorul dvs. de îngrijire obiectivele de tratament și abordarea preferată.

Mulți terapeuți sunt specializați în tratamentul anxietății și mulți pot oferi, de asemenea, îndrumări cu meditație și alte tehnici utile. Terapeuții și psihiatrii online pot ajuta adesea cu simptomele de anxietate.

Dacă ai nevoie de ajutor acum

Anxietatea este destul de comună, dar asta nu o face mai ușor de tratat. Dacă dumneavoastră sau cineva iubit aveți gânduri de sinucidere, o linie de asistență pentru criză vă poate oferi asistență imediată:

• Sunați la National Suicide Prevention Lifeline la 800-273-8255 sau discutați online.
• Ajungeți la Crisis Text Line trimițând HOME la 741741.
• Conectați-vă cu The Trevor Project pentru sprijinul pentru tineri LGBTQIA+ sunând la 866-488-7386, trimițând mesaje START la 678678 sau chat online.

Linia de jos

Anxietatea netratată poate începe în cele din urmă să-ți afecteze rutinele obișnuite, să creeze provocări în relație și să adauge suferință în viața de zi cu zi. Este posibil ca simptomele dumneavoastră să nu se alinieze în totalitate cu semnele „clasice” de anxietate, dar anxietatea nu se întâmplă în același mod pentru toată lumea, așa că adresarea unui profesionist este totuși un pas util.

Indiferent de ceea ce vă cauzează simptomele, un terapeut vă poate oferi îndrumări și sprijin pentru a le naviga în mod eficient.

Crystal Raypole a lucrat anterior ca scriitor și editor pentru GoodTherapy. Domeniile ei de interes includ limbile și literatura asiatică, traducerea japoneză, gătit, științe naturale, pozitivitatea sexuală și sănătatea mintală. În special, ea s-a angajat să ajute la reducerea stigmatizării legate de problemele de sănătate mintală.