Durerea abdominală inferioară este disconfortul sau durerea în zona de sub butonul de burtă, cuprinde regiunea pelvină, inclusiv vezica, rectul și organele de reproducere la femei (uter, ovare, tuburi uterine) și prostată la bărbați. Când această durere are loc după mâncare, aceasta se referă adesea la procesele digestive, dar poate rezulta și din alte sisteme. Momentul durerii – imediat sau într -o oră sau mai mult – poate ajuta la identificarea cauzei. Durerea imediat după mâncare se datorează de obicei distensiei gastrice; Durerea după o oră sau mai mult după mâncare se datorează de obicei digestiei intestinale.
Cercetările sugerează că durerea abdominală mai mică după alimentație este frecvent asociată cu tulburări digestive, dar dovezile indică, de asemenea, cauze mai puțin frecvente, cum ar fi probleme de reproducere sau infecții.

Cauze frecvente ale durerii abdominale mai mici după mâncare
1.. Sindromul de colon iritabil (engleză: irritable bowel synddrome)
Sindromul intestinului iritabil este o tulburare gastrointestinală care afectează intestinul gros, caracterizat prin motilitate intestinală anormală, hipersensibilitate viscerală și interacțiuni modificate ale creierului. Anumite alimente (de exemplu, alimente cu conținut ridicat de fodmap precum ceapa, usturoiul) sau stresul pot declanșa simptome, ceea ce duce la dureri abdominale mai scăzute, balonare abdominală și modificare a obișnuinței de defecare (diaree, constipație sau ambele). Durerea este adesea crampy și ușurată de defecare.
– Diagnostic: Sindromul intestinului iritabil este diagnosticat cu criterii de la Roma IV, care necesită dureri abdominale recurente asociate cu defecarea sau schimbarea frecvenței/formei scaunului, fără anomalii structurale la teste precum lucrări de sânge, teste de scaun sau endoscopie.
-Tratament: Opțiunile de tratament pentru sindromul intestinului iritabil includ modificări dietetice (de exemplu, dieta cu conținut scăzut de fodmap), medicamente precum antispasmodice (de exemplu, hiostomină), antidepresive pentru gestionarea durerii, probiotice și tehnici de reducere a stresului, cum ar fi terapia comportamentală cognitivă. De exemplu, s -ar putea să găsiți ușurare evitând alimentele declanșatoare și practicând mindfulness.
2. Intoleranță alimentară
Intoleranța alimentară este reacția non-imună la alimente, adesea din cauza deficiențelor enzimatice (de exemplu, deficiența de lactază în intoleranța la lactoză) sau efectele farmacologice (de exemplu, cofeină). Mâncarea alimentelor jignitoare duce la simptome precum dureri abdominale mai mici, diaree, balonare abdominală. De exemplu, consumul de lapte cu intoleranță la lactoză poate provoca debutul rapid al simptomelor din cauza fermentarii de lactoză nedigerată în colon.
– Diagnostic: intoleranța alimentară este diagnosticată cu o dietă de eliminare, unde eliminați alimentele suspectate și le reintroduceți pentru a observa simptomele. Testele specifice includ teste de respirație a hidrogenului pentru intoleranța la lactoză sau fructoză și teste de sânge pentru boala celiacă.
-Tratament: Evitați alimentele jignitoare (de exemplu, lactate pentru intoleranța la lactoză), utilizați suplimente enzimatice (de exemplu, tablete lactază) sau urmați o dietă fără gluten pentru sensibilitatea la gluten non-celiac. De exemplu, s-ar putea să treceți la lapte fără lactoză sau să luați lactază înainte de a consuma lactate.
3. Diverticulită (engleză: diverticulitis)
Diverticulita este inflamația sau infecția diverticulului (pungi mici în peretele colonului), mai frecventă în colonul stâng. Se consideră că diverticulita este o infecție se dezvoltă atunci când o bucată dură de scaun sau mâncare nedigerată este prinsă într -una dintre pungi. Acest lucru oferă bacteriilor din scaun șansa de a se înmulți și de a răspândi, declanșând o infecție. Diverticulita este de obicei legată de diete cu conținut scăzut de fibre. Inflamarea poate provoca dureri de cadran inferior stâng, iar mâncarea poate declanșa dureri dacă colonul este iritat.

– Diagnosticul de diverticulită se bazează pe prezentarea clinică (durere, febră), cu teste imagistice precum scanarea CT sau ecografie. Colonoscopia este efectuată episod post-acut pentru a confirma și a exclude alte condiții.
– Tratament: Tratamentul pentru diverticulită depinde de severitatea afecțiunii. În cazuri ușoare, se folosesc antibiotice și o dietă lichidă; Cazurile severe pot necesita spitalizare, antibiotice intravenoase și, eventual, o intervenție chirurgicală. Pe termen lung, este recomandată o dietă bogată în fibre și este posibil să fie nevoie să evitați declanșarea alimentelor dacă este identificată. De exemplu, începând cu o dietă lichidă clară în timpul unei flăcări poate ajuta la reducerea inflamației.
4. Boala inflamatorie a intestinului
Boala inflamatorie a intestinului include boala Crohn și colita ulcerativă, caracterizată prin inflamație cronică. Colentul ulcerativ afectează colonul, în timp ce boala Crohn poate afecta orice parte, inclusiv intestinul subțire inferior. Mâncarea poate agrava simptomele dacă boala este activă, ceea ce duce la scăderea durerii abdominale, diaree și pierderea în greutate din cauza inflamației și a malabsorbției.
– Diagnostic: Boala inflamatorie a intestinului este diagnosticată cu antecedente clinice, descoperiri endoscopice (de exemplu, ulcere, inflamație), histopatologie, teste de sânge pentru markeri de inflamație, teste de scaun și teste imagistice.
-Tratament: Medicamentele utilizate includ medicamente antiinflamatorii (de exemplu, mesalamină), imunosupresoare și biologice (de exemplu, infliximab). Poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru complicații, iar sprijinul nutrițional este crucial. De exemplu, este posibil să aveți nevoie de o dietă specializată în timpul flăcării, ghidată de un dietetician.
5. Supragroșarea bacteriană intestinală subțire
Supragrobarea bacteriană intestinală subțire este o creștere a bacteriilor din intestinul subțire, ceea ce duce la malabsorbție, balonare abdominală și dureri abdominale inferioare după mâncare. Supraglowth -ul bacterian intestinal subțire poate rezulta din afecțiuni care perturbă motilitatea intestinală, cum ar fi diabetul sau chirurgia anterioară, cu simptome declanșate de aportul alimentar din cauza fermentației bacteriene.
– Diagnostic: supraaglomerația bacteriană intestinală subțire este diagnosticată cu teste de respirație a hidrogenului sau aspirat și cultură a intestinului subțire, evaluând prezența bacteriană excesivă.
-Opțiunile de tratament includ antibiotice (de ex. De exemplu, s -ar putea să luați antibiotice timp de două săptămâni, urmate de ajustări dietetice.
6. Cancer de colon
Cancerul de colon este tumori maligne în colon sau rect, cu stadii incipiente adesea asimptomatice. În etapele avansate, cancerul de colon poate provoca dureri abdominale mai mici după mâncare dacă tumora obstrucționează colonul, ceea ce duce la schimbarea obișnuinței de defecare, a sângelui în scaun și a pierderii în greutate.
– Diagnostic: Cancerul de colon este diagnosticat prin colonoscopie cu biopsie, cu teste imagistice precum CT sau RMN pentru stadializare.
– Tratament: implică o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta tumora, chimioterapia, radiațiile sau terapia țintită, în funcție de stadiu și tip. De exemplu, detectarea timpurie prin screening poate duce la o intervenție chirurgicală curativă.
Când trebuie să solicitați tratament medical?
În timp ce multe cauze pot fi gestionate cu modificări ale stilului de viață, anumite simptome justifică evaluarea medicală imediată. Caută ajutor dacă experimentezi următoarele simptome:
- Durere severă sau persistentă
- Schimbarea obișnuinței de defecare (de exemplu, diaree persistentă sau constipație)
- Sânge în scaun
- Pierdere în greutate neintenționată
- Febră sau alte simptome sistemice
Aceste simptome ar putea indica afecțiuni grave precum boala inflamatorie a intestinului sau cancerul de colon, care necesită diagnostic și tratament prompt.
Discussion about this post