Amețelile nocturne sau episoadele de senzație de amețeală, nesiguranță sau senzații de învârtire în timpul nopții sunt o problemă comună în rândul vârstnicilor. Această condiție poate perturba somnul, poate reduce calitatea vieții și poate crește riscul de căderi și răni. Cauzele sunt de obicei tensiune arterială anormală, tulburări ale urechii interne, tulburări vestibulare, dar pot fi și alte afecțiuni.
Cauze frecvente ale amețelii nocturne la vârstnici
Amețelile nocturne pot rezulta din diverși factori, de la afecțiuni medicale la influențe ale mediului.
1. Hipotensiune arterială ortostatică (orthostatic hypotension)
Hipotensiunea arterială ortostatică înseamnă că tensiunea arterială scade semnificativ la ridicarea în picioare sau la schimbarea poziției, ceea ce duce la reducerea fluxului de sânge către creier. Această afecțiune se întâmplă deoarece culcarea prelungită reduce tonusul vascular, iar schimbările bruște de poziție provoacă sistemul nervos autonom, care poate fi deja compromis la vârstnici. Deshidratarea, utilizarea medicamentelor sau rigiditatea vaselor de sânge cauzată de vârstă pot exacerba această afecțiune.
Diagnostic:
- Monitorizarea tensiunii arteriale: Măsurați tensiunea arterială în timp ce vă culcați și apoi după ce stați în picioare.
- Testul mesei înclinate: Simulează schimbări de poziție pentru a evalua răspunsul la tensiunea arterială.
Tratamentul hipotensiunii ortostatice:
- Schimbări ale stilului de viață: încurajează mișcările lente când te ridici din pat, crește hidratarea și ridică capul patului.
- Medicamente: Midodrina sau fludrocortizonul pot fi prescrise pentru a stabiliza tensiunea arterială.
- Ciorapi compresivi: Îmbunătățește întoarcerea venoasă și previne acumularea de sânge în extremitățile inferioare.
2. Vertij pozițional paroxistic benign
Vertijul pozițional paroxistic benign rezultă din deplasarea cristalelor de calciu (otoconie) în urechea internă care perturbă semnalele normale de echilibru. Aceste cristale de calciu, care există în mod natural în utriculul urechii interne, se pot disloca din cauza degenerescenței legate de vârstă sau a unui traumatism cranian minor, determinându-le să intre în canalele semicirculare unde stimulează semnale incorecte despre mișcarea capului.
Diagnostic:
- Manevra Dix-Hallpike: provoacă vertij și nistagmus pentru a confirma vertijul pozițional paroxistic benign.
- Istoricul pacientului: vertij brusc declanșat de mișcările capului.
Tratamentul vertijului pozițional paroxistic benign:
- Manevra Epley: Repoziționează otoconia deplasată.
- Exerciții de reabilitare vestibulară: Îmbunătățește echilibrul și reduce simptomele.
3. Apnee obstructivă în somn (obstructive sleep apnea)
Apneea obstructivă în somn cauzează privarea intermitentă de oxigen din cauza colapsului căilor respiratorii în timpul somnului. Această afecțiune duce la perioade de hipoxie care afectează funcția creierului și pot provoca amețeli. În plus, somnul fragmentat interferează cu capacitatea organismului de a regla tensiunea arterială și echilibrul.
Diagnostic:
- Polisomnografie: monitorizează respirația, nivelul de oxigen și tiparele de somn.
- Testarea apneei în somn la domiciliu: o altă opțiune pentru evaluarea preliminară.
Tratamentul apneei obstructive de somn:
- Presiunea pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP): Menține căile respiratorii deschise în timpul somnului.
- Gestionarea greutății: Reduce severitatea apneei obstructive de somn.
- Terapia pozițională: încurajează somnul în poziții non-decubit dorsal.
4. Tulburări vestibulare
Afecțiuni precum boala Meniere sau nevrita vestibulară pot afecta funcția urechii interne, perturbând semnalele care ajută la menținerea echilibrului. Boala Meniere, de exemplu, implică acumularea anormală de lichid în urechea internă, în timp ce nevrita vestibulară este adesea legată de infecții virale care inflamează nervul vestibular.
Diagnostic:
- Audiometrie: evaluează funcția auditivă.
- Videonistagmografie (VNG): evaluează răspunsul vestibular.
- Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM): exclude anomaliile structurale.
Tratamentul tulburărilor vestibulare:
- Utilizarea medicamentelor: Betahistina sau diureticele pot reduce simptomele vestibulare.
- Ajustări ale stilului de viață: evitați factorii declanșatori precum sarea, cofeina și stresul.
- Terapia vestibulară: Îmbunătățește echilibrul.
5. Hipoglicemie
Nivelurile scăzute de zahăr din sânge în timpul nopții pot provoca amețeli, deoarece creierul se bazează în mare măsură pe glucoză pentru energie. Hipoglicemia pe timp de noapte apare adesea la persoanele cu diabet zaharat care iau insulină sau sulfoniluree, deoarece aceste medicamente pot scădea excesiv nivelurile de glucoză, mai ales dacă se omite mesele sau gustările.
Diagnostic:
- Monitorizarea glicemiei: verificați nivelurile de zahăr din sânge în timpul episoadelor suspectate.
- Monitorizare continuă a glicemiei (CGM): Urmăriți fluctuațiile de-a lungul nopții.
Tratamentul hipoglicemiei:
- Ajustări dietetice: adăugați o gustare la culcare cu carbohidrați complecși și proteine.
- Revizuirea medicamentelor: Ajustați dozele de medicamente pentru a preveni hipoglicemia nocturnă.
- Tablete de glucoză: Oferă o ușurare imediată în timpul episoadelor de hipoglicemie.
6. Efecte secundare ale medicamentelor
Medicamentele precum sedativele, antihipertensivele sau antidepresivele pot provoca amețeli, deoarece interferează cu sistemul nervos central, reduc tensiunea arterială sau afectează echilibrul. Adulții în vârstă sunt deosebit de susceptibili din cauza modificărilor metabolismului medicamentului și a clearance-ului odată cu vârsta.
Opțiuni de tratament:
- Ajustarea dozei de medicament: reduceți sau treceți la medicamente alternative.
- Schimbări de timp: Luați medicamentele mai devreme în cursul zilei, dacă este posibil.
- Monitorizare atentă: Observați pentru îmbunătățiri după ajustări.
7. Deshidratare și dezechilibre electrolitice
Aportul insuficient de lichide poate duce la deshidratare, reducerea volumului sanguin și afectarea funcției cardiovasculare. Dezechilibrele electrolitice, în special sodiu scăzut (hiponatremie) sau potasiu scăzut (hipokaliemie), perturbă funcția nervoasă și musculară, inclusiv nervii și mușchii implicați în menținerea echilibrului.
Diagnostic:
- Teste de sânge: Evaluați hidratarea și nivelul electroliților.
- Analiza urinei: indică deshidratare sau probleme ale funcției renale.
Tratamentul deshidratării și al dezechilibrelor electrolitice:
- Rehidratare: Încurajați aportul de apă sau administrați lichide intravenos dacă este grav.
- Corecția electroliților: Folosiți suplimente alimentare sau modificări ale dietei.
- Monitorizare: verificări regulate pentru a preveni reapariția.
Multe persoane în vârstă descriu amețelile nocturne ca fiind dezorientatoare și care provoacă anxietate. Persoanele cu amețeli nocturne trebuie să meargă la medic dacă amețeala continuă să revină, începe brusc, perturbă viața de zi cu zi, durează mult timp sau nu are o cauză clară. Dacă amețelile sunt însoțite de dureri de cap severe, dureri în piept, bătăi rapide sau neregulate ale inimii, probleme de mers sau leșin, aceștia trebuie să solicite imediat asistență medicală de urgență.
Discussion about this post