Anartrie

Prezentare generală

Anartria este o formă severă de disartrie. Disartria este o tulburare motorie de vorbire care apare atunci când cineva nu poate coordona sau controla mușchii folosiți pentru vorbire. Persoanele cu disartrie au de obicei vorbire neclară sau încetinită. Oamenii cu anartrie, însă, nu pot articula deloc vorbirea. Afecțiunea este de obicei rezultatul unei leziuni cerebrale sau a unei tulburări neurologice, cum ar fi un accident vascular cerebral sau boala Parkinson.

Anarthria nu este o problemă cu înțelegerea limbajului sau cu găsirea cuvintelor potrivite. Oamenii cu anartrie vor să vorbească, dar au pierdut controlul asupra mușchilor vorbirii. Mușchii afectați de anartrie pot include mușchii din buze, gură, limbă, corzi vocale și diafragmă.

Anartrie vs. disartrie

Disartria este o formă mai puțin severă de anartrie. Persoanele cu disartrie au o capacitate limitată de a vorbi. Vorbirea lor poate fi neclară, încetinită și greu de înțeles, sau pot fi capabili să vorbească doar încet, în șoaptă sau cu voce răgușită.

Pe de altă parte, persoanele cu anartrie și-au pierdut complet capacitatea de a vorbi.

Anartrie vs afazie

Atât oamenii cu anartrie, cât și cei cu afazie nu sunt capabili să vorbească, dar din motive diferite.

  • Afazia (numită și disfazie) este considerată o tulburare de limbaj. Este o problemă cu înțelegerea limbii. O persoană cu afazie poate mișca mușchii folosiți pentru a vorbi, dar este posibil să nu poată găsi cuvintele potrivite, să pună cuvinte într-o propoziție sau să folosească gramatica corectă. Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventă cauză a afaziei.

  • Anartria este considerată o tulburare motorie. Este o problemă cu mușchii care sunt folosiți pentru a produce vorbirea. Nu afectează capacitatea unei persoane de a înțelege limbajul.

Este posibil ca persoanele cu anartrie să aibă și afazie. Ambele afecțiuni pot fi cauzate de o leziune cerebrală, cum ar fi un accident vascular cerebral.

Cauzele anartriei

Persoanele cu anartrie au pierdut controlul asupra mușchilor folosiți pentru vorbire. Acesta este de obicei rezultatul unei tulburări neurologice sau al unei leziuni a creierului. Multe părți diferite ale corpului sunt implicate în producerea vorbirii. Anartria poate fi rezultatul deteriorării oricăreia dintre aceste zone.

Condițiile care pot duce la anartrie includ:

  • scleroza laterală amiotrofică (ALS)
  • tumoare pe creier
  • paralizie cerebrală
  • Paralizia lui Bell
  • ataxia lui Friedreich
  • Sindromul Guillain Barre
  • boala Huntington
  • sindromul blocat
  • boala Lyme
  • scleroză multiplă
  • distrofie musculara
  • miastenia gravis
  • boala Parkinson
  • accident vascular cerebral
  • leziuni cerebrale traumatice (TBI)
  • boala lui Wilson
  • anumite infectii
  • anumite medicamente, cum ar fi opioidele sau sedativele care vă afectează sistemul nervos central
  • lezarea limbii sau a corzilor vocale
  • paralizia mușchilor faciali

Care sunt simptomele anartriei?

Principalul simptom al anartriei este pierderea completă a capacității de a vorbi. O persoană cu anartrie nu este capabilă să miște mușchii gurii, feței și sistemului respirator. Ei pot formula un gând și intenționează să vorbească, dar corpul lor este incapabil să miște mușchii care controlează producția de vorbire.

Alte simptome pot include:

  • mișcare limitată a limbii, buzelor și maxilarului
  • răguşeală
  • saliva
  • dificultate la mestecat sau la înghițire

Tipuri de anartrie

Anartria este forma severă de disartrie, care poate fi împărțită în diferite tipuri. Tipul de disartrie depinde de ce parte a creierului sau a sistemului nervos este afectată. Există șase tipuri diferite de disartrie:

  • Disartrie flască este cauzată de afectarea nervilor cranieni sau a regiunilor din trunchiul cerebral și mezencefalul care controlează mușchii gurii și gâtului; persoanele cu acest tip de disartrie au vorbire foarte slabă.
  • Disartrie spastică este rezultatul deteriorării neuronilor motori superiori care își au originea în cortexul cerebral cunoscut sub numele de tracturi piramidale; se caracterizează prin rafale de sunete.
  • Disartrie ataxică apare din cauza deteriorării căilor care leagă cerebelul cu alte regiuni ale creierului; se caracterizează prin vorbire dezorganizată și confuză.
  • Disartrie hipocinetică este de obicei cauzată de boala Parkinson și are ca rezultat un model rapid de vorbire.
  • Disartrie hiperkinetică este rezultatul afectarii ganglionilor bazali; persoanele cu acest tip de disartrie au un model de vorbire foarte lent.
  • Disartrie mixtă este cauzată de afectarea mai multor zone ale sistemului nervos, ceea ce are ca rezultat caracteristici de vorbire care sunt un amestec de două sau mai multe grupuri.

Cum este diagnosticată anartria?

Anartria este de obicei diagnosticată de un patolog de vorbire și de un neurolog. Logopedul vă va evalua discursul pentru a vă ajuta să determinați tipul de anartrie pe care îl aveți. El sau ea va observa cum vă mișcați gura, buzele și limba și cât de bine înțelegeți limba. Un neurolog vă va evalua pentru a determina cauza de bază a anartriei.

Testele de diagnostic pot include:

  • examinare fizică
  • teste imagistice, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau tomografia computerizată (CT) pentru a crea imagini ale creierului
  • electroencefalograma (EEG) pentru a măsura activitatea din creier

  • electromiograma (EMG) pentru a testa activitatea electrică a mușchilor

  • studii de conducere nervoasă pentru a măsura cât de repede trece un impuls electric prin nervii tăi
  • teste de sânge pentru a detecta infecții
  • teste de urină
  • puncție lombară pentru testarea lichidului cefalorahidian

  • biopsie, dacă medicul dumneavoastră consideră că o tumoare pe creier vă cauzează simptomele
  • teste neuropsihologice pentru a vă evalua funcțiile cognitive

Opțiuni de tratament pentru anartrie

Tratamentul dumneavoastră va depinde de tipul de anartrie și de starea de bază pe care o aveți.

Un medic va recomanda probabil terapie de vorbire. În timpul unei vizite la terapeutul de vorbire, puteți:

  • efectuează exerciții de comunicare
  • efectuați exerciții pentru întărirea mușchilor implicați în vorbire
  • învață exerciții de respirație
  • practicați exerciții de mestecat și înghițire în siguranță
  • lucrați la alte forme de comunicare, cum ar fi comunicarea asistată de computer, desenul, gesturile și scrisul
  • exersează producerea de sunete

Dacă este posibil, un medic va trata și cauza anartriei tale. De exemplu, dacă simptomele dumneavoastră sunt cauzate de o tumoare pe creier, medicul dumneavoastră vă poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii, dacă este posibil.

Outlook

Perspectiva va depinde de cauza, locația și severitatea leziunilor cerebrale și de sănătatea dumneavoastră generală. Simptomele se pot îmbunătăți, pot rămâne aceleași sau se pot agrava. Mulți oameni cu anartrie nu își vor putea recăpăta vorbirea, în special cei cu afecțiuni degenerative sau o leziune cerebrală.

Persoanele cu anartrie pot deveni deprimate și frustrate din cauza incapacității lor de a comunica. A învăța cum să compensezi lipsa de vorbire le poate îmbunătăți calitatea generală a vieții. Aceasta poate include utilizarea de desene, imagini, panouri de comunicare, dispozitive de generare a vorbirii, dispozitive asistate de computer și comunicații telefonice (de exemplu, aplicații de mesaje text, e-mail și mesagerie).

Află mai multe

Discussion about this post

Recommended

Don't Miss