Pe măsură ce îmbătrânim, experimentăm o varietate de schimbări în sănătatea și fiziologia noastră. Printre aceste schimbări, mulți bătrâni raportează că au pielea palidă și se confruntă adesea cu greață atunci când mănâncă carne și pește. Această combinație de simptome poate provoca anxietate și le poate afecta calitatea vieții. Mai jos sunt cauze și informații frecvente despre diagnostic și tratament pentru această afecțiune.
Cauze ale pielii paliști, adesea greață atunci când mănâncă carne, pește la vârstnici
1. Anemia: o cauză comună a pielii paliști
Anemia este o deficiență de globule roșii sau hemoglobină din sânge. Hemoglobina este proteina responsabilă de transportul de oxigen în întregul corp. Fără suficient oxigen în țesuturi, corpul poate prezenta simptome precum pielea palidă, oboseala și amețelile.
Pe măsură ce îmbătrânim, capacitatea organismului de a produce globule roșii scade, ceea ce poate duce la anemie. Cel mai frecvent tip de anemie la vârstnici este anemia cu deficiență de fier, dar anemia poate fi, de asemenea, cauzată de deficiență de vitamina B12 sau deficiență de folat, boli cronice sau pierderi de sânge.
Persoanele cu anemie cu deficiență de fier pot avea un timp mai greu de digerare sau toleranță a cărnii. Carnea este una dintre sursele primare de fier heme, care este ușor absorbită de organism. Dacă o persoană în vârstă nu primește suficient fier, poate avea probleme cu digerarea sau tolerarea cărnii, ceea ce duce la greață. Această probă poate fi agravată în continuare dacă au afecțiuni gastrointestinale care interferează cu absorbția de nutrienți.
Diagnosticarea anemiei
Diagnosticarea anemiei este efectuată cu teste de sânge pentru a măsura:
- Niveluri de hemoglobină
- Număr de globule roșii
- Feritină serică (pentru cunoașterea nivelului de fier)
- Vitamina B12 și nivelurile de folat
Un număr complet de sânge va ajuta la determinarea numărului și a dimensiunii globulelor roșii, ceea ce indică dacă anemia este prezentă.
Tratamentul anemiei
Tratamentul depinde de tipul și cauza anemiei:
- Anemia cu deficiență de fier: Suplimentele de fier oral sau fierul intravenos (în cazuri severe) pot ajuta la restabilirea nivelului de fier. De asemenea, sunt recomandate modificări dietetice, cum ar fi creșterea aportului de alimente bogate în fier (carne roșie, verzi cu frunze, fasole).
- Deficitul de vitamina B12: injecțiile B12 sau suplimentele B12 sunt utilizate de obicei pentru a trata o deficiență de B12, iar modificările dietetice (aportul crescut de carne, lactate și cereale fortificate) sunt, de asemenea, sugerate.
- Anemia legată de boli cronice: Tratarea bolii cronice subiacente, cum ar fi gestionarea bolilor renale sau inflamației cronice, poate îmbunătăți simptomele anemiei.
2. Probleme digestive: incapacitatea de a tolera carnea și peștele
Pe măsură ce îmbătrânim, sistemul digestiv suferă modificări care pot afecta modul în care sunt procesate anumite alimente, în special carne și pești. Aceste probleme digestive pot duce la greață, balonare și disconfort atunci când mănâncă aceste alimente.
Bătrânii au adesea redus producția de acid gastric, ceea ce poate afecta digestia alimentelor bogate în proteine precum carnea și peștele. Stomacul are nevoie de un mediu acid pentru a descompune proteina și, fără suficient acid stomacal, proteinele nu vor fi complet digerate, provocând disconfort și greață. În plus, adulții în vârstă au adesea golirea gastrică mai lentă, ceea ce înseamnă că alimentele rămâne în stomac mai mult timp, contribuind la greață după mese.
Mai mult, afecțiuni precum gastrita (inflamația căptușelii stomacale), ulcerațiile peptice sau calculele biliare nediagnosticate pot agrava greața după ce a consumat alimente grase precum carnea și peștele.
a) Producție redusă de acid stomacal (HY8XPOCHL8XORHY8XDR8XIA)
Acidul stomacal (acid clorhidric) joacă un rol critic în descompunerea proteinelor din stomac. Acest acid activează pepsina – o enzimă care începe procesul de digerare a proteinelor – și ajută la uciderea bacteriilor dăunătoare care ar putea intra cu alimente. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, producția de acid stomacal scade de obicei. Această afecțiune este cunoscută sub numele de hipochlorhidria.
Când acidul stomacal este scăzut, stomacul poate avea dificultăți în descompunerea proteinelor din carne și pește. Proteinele nedigerate pot provoca disconfort și greață, deoarece rămân în stomac pentru perioade mai lungi. Mai mult, proteinele nedigerate pot fermenta sau interacționa cu bacteriile din stomac, ceea ce duce la balonare abdominală și, eventual, iritare suplimentară a căptușelii stomacale, care agravează greața.
Un medic poate utiliza teste precum testul Heidelberg, care măsoară pH -ul stomacului sau efectuează un test de pH gastric pentru a evalua nivelul de acid.
Tratament: Antacide sau inhibitori ai pompei de protoni (IPP), care reduc producția de acid, sunt utilizate în general pentru tratarea refluxului acid, dar pot fi prescrise cu precauție pentru a echilibra nivelul de acid stomacal. În mod alternativ, suplimentele enzime digestive pot ajuta la digestia proteinelor.
b) gastrita (inflamația căptușelii stomacului)
Gastrita este o inflamație a căptușelii stomacale, adesea cauzată de infecții bacteriene (cum ar fi Helicobacter pylori), utilizarea cronică a analgezicelor, consumul excesiv de alcool sau stresul. Căptușeala de stomac devine iritată, ceea ce o face mai sensibilă la anumite alimente, în special la alimente bogate în proteine precum carnea și peștele, care necesită o digestie semnificativă în stomac.
Iritarea cauzată de gastrită duce la o creștere a secrețiilor gastrice, care pot provoca disconfort stomacal, durere și greață. Carnea și peștele, care sunt bogate în proteine, durează mai mult pentru a digera și pot agrava inflamația. Proteinele nedigerate pot declanșa, de asemenea, producerea de acid stomacal în exces, agravând greața și disconfortul.
Diagnostic: Gastrita poate fi diagnosticată printr -o gastroscopie, unde o cameră foto este folosită pentru a căuta inflamație sau ulcere în stomac. Testele de sânge pot detecta, de asemenea, infecția cu Helicobacter pylori.
Tratament: Tratamentul include de obicei antibiotice dacă este prezent Helicobacter pylori sau PPI și blocante H2 pentru a reduce acidul stomacal. În plus, modificările dietetice pentru a evita alimentele picante, grase și acide pot ajuta la gestionarea simptomelor.
c) ulcerații peptice
Ulcerele peptice sunt răni deschise care se dezvoltă pe mucoasa stomacului sau a duodenului (prima parte a intestinului subțire). Aceste ulcere sunt adesea cauzate de o infecție cu bacterii Helicobacter pylori sau de utilizarea prelungită a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Aceste ulcere pot fi agravate de natura acidă a alimentelor, în special de alimente bogate în proteine precum carnea și peștele, care cresc producția de acid stomacal în timpul digestiei.
Când se consumă carne sau pește, stomacul secretă mai mult acid pentru a ajuta la digestie. Acest exces de acid poate irita ulcerul, ceea ce duce la durere și greață. În plus, căptușeala de protecție a stomacului devine mai slabă în jurul ulcerului, iar alimentele nedigerate pot provoca disconfort suplimentar, declanșând greață.
Diagnostic: Diagnosticul este de obicei confirmat cu o endoscopie, ceea ce permite medicului să examineze ulcerele direct. Un test de sânge sau un test de respirație a ureei poate confirma prezența Helicobacter pylori.
Tratament: O combinație de PPI sau blocante H2 și antibiotice este adesea utilizată pentru a reduce acidul stomacal dacă ulcerul este cauzat de Helicobacter pylori. În unele cazuri, sunt necesare schimbările stilului de viață (evitarea AINS, alcoolului și fumatului).
d) Pietrele biliare
Vezica biliară stochează Bile, care ajută la descompunerea grăsimilor din sistemul digestiv. Pietrele biliare sunt depozite întărite de bilă care pot bloca conductele biliare, împiedicând bilia să ajungă la intestine. Când sunt consumate alimente bogate în grăsimi, cum ar fi carnea și peștele, ele stimulează vezica biliară să elibereze bilă pentru a ajuta digestia. Dacă pietrele biliare blochează conductele biliare, bilia nu poate fi eliberată în mod corespunzător, ceea ce duce la disconfort și greață.
Diagnostic: O ecografie este de obicei utilizată pentru a diagnostica pietrele biliare prin examinarea vizuală a vezicii biliare. Testele de sânge pot prezenta semne de infecție sau disfuncție hepatică.
Tratament: Medicamentele sunt adesea folosite pentru a dizolva pietrele. În cazuri mai severe, este necesară o intervenție chirurgicală de îndepărtare a vezicii biliare (COL8XECYS8XTEC8XTOM8XY). Dacă sunt prezente doar simptome ușoare, modificările dietetice pentru a limita alimentele grase pot ajuta la reducerea frecvenței simptomelor.
e) Golirea gastrică întârziată (Gastroparesis)
Gastropareza este o afecțiune în care stomacul golește alimentele în intestinul subțire mai lent decât în mod normal, adesea din cauza deteriorării nervului vag (care controlează contracțiile musculare ale stomacului). Această afecțiune este deosebit de frecventă la adulții în vârstă, în special la cei cu diabet sau leziuni nervoase.
Când stomacul se golește încet, alimentele, în special alimentele bogate în proteine precum carnea și peștele, rămâne în stomac pentru o perioadă îndelungată. Acest lucru poate duce la o senzație de plinătate, balonare abdominală și disconfort. Mâncarea nedigerată poate determina stomacul să se distingă, ceea ce duce la greață. De -a lungul timpului, golirea întârziată poate duce, de asemenea, la creșterea bacteriană în stomac, contribuind în continuare la greață.
Diagnostic: Studiile de golire gastrică (cum ar fi un test de respirație sau o scanare de medicamente nucleare) pot măsura cât timp durează ca alimentele să se deplaseze prin stomac.
Tratament: Tratamentul poate include medicamente prokinetice care stimulează motilitatea gastrică, modificările dietetice (cum ar fi consumul de mese mai mici, mai frecvente, care sunt mai ușor de digerat) și gestionarea afecțiunilor de bază, cum ar fi diabetul.
3. Intoleranță alimentară sau sensibilitate: reacție la carne și pește
Unii adulți mai în vârstă pot dezvolta sensibilități alimentare sau intoleranțe în timp, în special la proteinele găsite în carne și pește. Această problemă poate duce la suferință și greață gastrointestinală.
Intoleranța alimentară apare atunci când organismul nu este în măsură să digere sau să proceseze în mod corespunzător un aliment sau o componentă specifică. De exemplu, o persoană poate dezvolta o intoleranță la histamină, un compus găsit în carnea și peștii în vârstă. Această intoleranță poate provoca simptome precum greață, dureri de cap și crampe de stomac.
În plus, anumite produse din carne, în special carne procesată, pot conține conservanți sau substanțe chimice care pot declanșa o sensibilitate, provocând greață sau disconfort după consum.
Diagnosticarea intoleranței alimentare este de obicei efectuată cu o dietă de eliminare, unde alimentele suspectate (cum ar fi carnea sau peștele) sunt îndepărtate din dietă pentru o perioadă de timp, apoi reintroduse pentru a observa orice reacții. Testele de sânge pot identifica uneori anticorpi specifici alimentelor, dar nu sunt întotdeauna fiabile pentru diagnosticarea intoleranțelor alimentare.
Tratamentul evită alimentele care declanșează simptomele. Persoanele cu intoleranță la histamină ar trebui să evite carnea îmbătrânită, peștele și alimentele fermentate. Pentru alte intoleranțe alimentare, cum ar fi sensibilitatea la conservanți, o dietă liberă de alimente procesate poate atenua simptomele.
4. Deficitul de vitamina B12: o cauză ascunsă a pielii palide și a greaței
Vitamina B12 joacă un rol crucial în menținerea sănătății globulelor roșii și a sistemului nervos. O deficiență în această vitamină poate duce la anemie (așa cum s -a discutat anterior), precum și la simptome neurologice și probleme gastrointestinale.
Pe măsură ce îmbătrânim, capacitatea noastră de a absorbi vitamina B12 scade din cauza reducerii producției de acid stomacal, ceea ce este necesar pentru absorbția B12. O deficiență în vitamina B12 poate duce la simptome precum pielea palidă, oboseala, slăbiciunea și greața.
Adulții mai în vârstă pot avea, de asemenea, o afecțiune cunoscută sub numele de gastrită atrofică, care reduce nivelul de acid stomacal și contribuie la malabsorbția vitaminei B12. În plus, lipsa de vitamina B12 poate afecta producția de globule roșii, ceea ce duce la anemie și piele palidă.
Diagnosticarea deficienței B12
Un simplu test de sânge care măsoară nivelul de vitamina B12 poate diagnostica o deficiență. În unele cazuri, pot fi necesare teste suplimentare pentru a determina cauza de bază, cum ar fi testarea anemiei pernicioase (o afecțiune autoimună care afectează absorbția vitaminei B12).
Tratamentul deficienței B12
Tratamentul pentru deficiența de vitamina B12 este adesea injecții de vitamina B12 sau suplimente orale de vitamina B12. În cazurile de anemie pernicioasă, pot fi necesare injecții de vitamina B12 pe tot parcursul vieții. De asemenea, sunt recomandate modificări dietetice, cum ar fi creșterea aportului de alimente bogate în B12, cum ar fi carnea, peștele, lactatele și cerealele fortificate.
Discussion about this post