Consumul prea mult de sifon crește riscul de boli hepatice

Consumul prea mult de sifon poate crește riscul de a dezvolta boli hepatice, spun cercetătorii.

Sucurile dietetice sunt adesea comercializate ca produse care ajută la gestionarea greutății.
Un nou studiu sugerează că consumul intens de sifon poate promova apariția bolii hepatice steatotice asociate disfuncției metabolice (MASLD) prin creșterea indicelui de masă corporală (IMC).
Studiile anterioare sugerează că consumul de sifon alimentar este legat de IMC și tensiune arterială mai mare.
Experții în sănătate sunt de acord că sucurile dietetice pot promova creșterea în greutate și bolile hepatice.
Consumul excesiv de îndulcitori artificiali găsiți în sucurile dietetice poate crește, de asemenea, riscul de diabet de tip 2.

Boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD) este una dintre cele mai răspândite boli hepatice. Estimările actuale sugerează că MASLD afectează până la 46% din populația lumii.

MASLD a fost numit anterior boala ficatului gras nonalcoolic (NAFLD) și redenumit în iunie 2023.

Această boală, marcată de acumularea în exces de grăsime în ficat, nu prezintă simptome inițiale. Această boală poate evolua către steatohepatită asociată disfuncției metabolice (MASH), o afecțiune mai gravă care poate duce la cicatrici hepatice și ciroză.

În prezent, niciun medicament nu a fost aprobat pentru a trata această formă de boală hepatică. Medicii recomandă exerciții fizice și modificări ale dietei pentru a ajuta la reducerea grăsimii corporale în prevenirea sau inversarea MASLD.

Experții în sănătate au considerat de mult timp că consumul de sifon poate crește riscul de MASLD prin inducerea rezistenței la insulină și a inflamației în ficat.

În timp ce băuturile răcoritoare pentru dietă au adesea afirmații precum „zero zahăr” și „zero calorii”, acestea nu sunt considerate băuturi sănătoase de către experți.

Acum, o echipă de cercetare și-a propus să găsească o asociere între consumul intens de sifon dietetic și riscul de MASLD. Lucrările lor, publicate recent în revista BMC Public Health, sugerează o corelație puternică între sucurile dietetice și această formă de boală hepatică.

„Din câte știm, acesta este primul studiu care explorează asocierea dintre consumul de sifon alimentar și MASLD într-un eșantion reprezentativ la nivel național, iar descoperirile noastre pot oferi recomandări dietetice valoroase pentru prevenirea și tratamentul MASLD”, au scris autorii studiului. .

Ce este nesănătos în sifonul dietetic?

Sofurile sunt băuturi carbogazoase, nealcoolice. Specialiştii în marketing au promovat sucurile dietetice ca răspuns la preocupările legate de obezitate.

Băuturile fără zahăr și cu zero calorii au crescut în popularitate în ultimii ani, dar conțin adesea aspartam sau alți îndulcitori chimici.

Cercetările recente continuă să coreleze consumul intens de îndulcitori artificiali cu riscuri crescute de obezitate, diabet de tip 2 și alți markeri ai sindromului metabolic.

În mai 2023, un nou ghid de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a sfătuit să nu utilizeze îndulcitori fără zahăr pentru a reduce grăsimea corporală. În iulie 2023, OMS a etichetat aspartamul drept „posibil cancerigen pentru oameni”.

Unele cercetări au sugerat că sucurile dietetice pot contribui la creșterea indicelui de masă corporală (IMC) și a procentului de grăsime corporală la adolescenți.

Aportul zilnic de sifon este, de asemenea, asociat cu hipertensiune arterială crescută la adolescenți. În plus, consumul excesiv de sifon poate fi implicat în riscul crescut de evenimente vasculare și diabet de tip 2.

Poate soda dietetică să provoace probleme hepatice?

Cercetările anterioare au sugerat că îndulcitorii artificiali pot promova rezistența la insulină și intoleranța la glucoză prin perturbarea microbiotei intestinale. Ambele reacții sunt strâns legate de dezvoltarea MASLD.

Am discutat despre acest studiu cu Dr. Menka Gupta de la Nutranourish, un furnizor de medicină funcțională. Ea nu a fost implicată în cercetarea de față.

Dr. Gupta a emis ipoteza că îndulcitorii artificiali pot afecta ficatul prin axa intestin-creier. Ea ne-a explicat:

„Axa intestin-creier implică comunicarea bidirecțională între tractul gastrointestinal și sistemul nervos central. Îndulcitorii artificiali din băuturile răcoritoare dietetice pot avea un impact asupra compoziției microbiotei intestinale, care, la rândul său, poate afecta această axă. Acest proces poate influența procesele metabolice și poate contribui la afecțiuni legate de ficat.”

Pentru a găsi legătura dintre sucurile dietetice și MASLD, autorii prezentului studiu au analizat datele din Sondajul Național de Sănătate și Nutriție (NHANES).

Centrul Național de Statistică în Sănătate al Statelor Unite sponsorizează acest program pentru a evalua starea de sănătate și starea de nutriție a populației americane.

Înregistrările detaliate ale consumului de sifon alimentar au fost disponibile numai în timpul interviurilor dietetice din 2003-2006. Autorii studiului au examinat informații despre un total de 2.378 de participanți.

Evaluarea finală a studiului a clasificat 1.089 de persoane cu MASLD și 1.289 fără MASLD.

Baza de date NHANES nu avea date despre elastografia tranzitorie hepatică, astfel încât indicele ficatului gras (FLI) a fost utilizat pentru a determina starea MASLD.

Răspunsurile la chestionarul privind frecvența alimentelor au informat evaluarea frecvenței consumului de sifon alimentar. Răspunsurile la întrebarea „Cât de des bei băuturi răcoritoare dietetice?” inclus:

nu
rareori
uneori
mereu

Cercetătorii și-au ajustat rezultatele pentru variabilele confuze în rândul participanților, inclusiv:

vârstă
gen
etnie
statutul de fumat
activitate fizică zilnică medie
aportul de carbohidrați
hipertensiune
Diabet

Bărbații reprezentau 54,6% din grupul MASLD, iar consumul de băuturi răcoritoare din dieta grupului MASLD a fost dramatic mai mare decât consumul raportat de omologii non-MASLD.

Hipertensiunea arterială, hiperlipidemia și diabetul zaharat au fost, de asemenea, semnificativ mai răspândite în rândul populației MASLD decât în grupul non-MASLD.

Care este legătura dintre IMC și boala hepatică?

Dr. Gupta a împărtășit: „Includerea analizei de mediere pentru a explora potențialul rol de mediere al IMC oferă perspective asupra mecanismelor care stau la baza asocierii dintre consumul de băuturi răcoritoare din dietă și MASLD”.

Autorii studiului și-au testat, de asemenea, ipoteza conform căreia IMC poate fi un factor mediator în MASLD.

După ce a luat în considerare vârsta, sexul, rasa, factorii dietetici și afecțiunile cardiometabolice, echipa a descoperit că consumul de sifon alimentar „a fost asociat pozitiv cu apariția MASLD”.

Oamenii de știință au observat, de asemenea, o corelație pozitivă între IMC și MASLD.

„S-a estimat că 84,7% din asocierea totală dintre consumul de băuturi răcoritoare din dietă și MASLD a fost mediată de IMC”, au raportat cercetătorii.

Sunt necesare mai multe cercetări privind aportul de sifon și MASLD

Dr. Gupta a spus că a fost impresionată de dimensiunea mare a eșantionului studiului și de ajustările pentru potențialele factori de confuzie demografic, stil de viață și sindrom metabolic.

Dar ea și autorii studiului au remarcat câteva dezavantaje ale noii cercetări.

În primul rând, FLI a fost folosită în locul metodei imagistice utilizate pe scară largă în clinici. Deși FLI a fost validat, dr. Gupta a spus că ar putea indica în mod fals prezența ficatului gras sau ar putea să nu îl detecteze.

După cum au menționat autorii studiului, designul transversal ar fi putut face posibilă cauzalitatea inversă. Cu alte cuvinte, persoanele diagnosticate cu MASLD ar putea să-și fi modificat aportul de sifon din dietă ca răspuns la diagnostic.

„Folosirea datelor auto-raportate este supusă unei părtiniri de reamintire, iar studiul nu a folosit înregistrări alimentare detaliate sau biomarkeri, cum ar fi metaboliții”, a spus dr. Gupta.

Ea a mai spus că IMC ca marker al obezității are propriile sale limitări, deoarece nu face distincție între masa musculară și grăsime și nu ia în considerare distribuția grăsimii. Nici nu oferă informații despre sănătatea metabolică.

În cele din urmă, această lucrare nu a luat în considerare variantele genetice sau modelele de somn, ambele fiind factori de risc pentru MASLD.

Autorii studiului cred că vor fi necesare studii randomizate controlate (RCT) pentru a oferi dovezi mai solide pentru concluziile lor.