Dureri de spate, amorțeală și răceală în picioare: cauze și tratament

Durerea de spate care apare împreună cu amorțeala și răceala la nivelul picioarelor indică de obicei o problemă care afectează măduva spinării, nervii spinali sau circulația sângelui la nivelul picioarelor. Aceste simptome se dezvoltă adesea atunci când structurile coloanei vertebrale comprimă nervii sau când fluxul de sânge către picioare scade.

Mai jos sunt cauzele acestor simptome și informații despre diagnostic și tratament.

Cauze ale durerii de spate, amorțeală și răceală la picioare

1. Hernie de disc lombar

O hernie de disc lombară apare atunci când materialul interior moale al unui disc spinal se umflă sau se scurge prin stratul său exterior și apasă pe o rădăcină nervoasă din apropiere. Această compresie nervoasă provoacă dureri lombare care iradiază adesea în unul sau ambele picioare. Piciorul afectat se poate simți amorțit, slăbit sau rece din cauza semnalelor nervoase reduse care controlează senzația și activitatea musculară.

O hernie de disc lombară se dezvoltă atunci când stresul repetat, îmbătrânirea sau leziunile slăbesc stratul exterior al discului. Discurile spinale își pierd conținutul de apă și elasticitatea odată cu vârsta, ceea ce le face mai predispuse la lacrimi. Ridicarea incorectă a obiectelor grele, răsucirea bruscă sau ședința prelungită cu o postură proastă crește presiunea asupra discurilor. Excesul de greutate corporală și fumatul accelerează, de asemenea, degenerarea discului prin reducerea fluxului sanguin și a aportului de nutrienți către țesuturile coloanei vertebrale.

Diagnostic: Medicii diagnostichează o hernie de disc lombară efectuând un examen fizic pentru a testa puterea musculară, reflexele și senzația la nivelul picioarelor. Testele imagistice, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică sau tomografia computerizată, confirmă locația exactă și dimensiunea herniei.

Tratament: Cazurile ușoare se ameliorează de obicei cu odihnă, terapie fizică și medicamente antiinflamatoare. Medicii pot prescrie exerciții pentru a întări mușchii spatelui și pentru a reduce presiunea nervoasă. Dacă durerea, amorțeala sau senzația de răceală persistă sau se agravează, tratamentul chirurgical, cum ar fi microdiscectomia, poate îndepărta porțiunea herniată a discului pentru a ușura compresia nervoasă.

2. Stenoza lombară a coloanei vertebrale

Stenoza lombară a coloanei vertebrale este îngustarea canalului spinal din partea inferioară a spatelui. Această îngustare comprimă măduva spinării sau nervii spinali care transportă semnale nervoase către picioare. Această afecțiune provoacă adesea dureri de spate, amorțeală, senzație de furnicături, slăbiciune sau o senzație de frig la picioare care se agravează în timpul mersului sau în picioare. Simptomele se ameliorează de obicei atunci când stai sau te apleci în față.

Stenoza lombară a coloanei vertebrale se dezvoltă de obicei ca urmare a modificărilor legate de vârstă ale coloanei vertebrale. Discurile intervertebrale pierd înălțime, iar ligamentele din jur se îngroașă în timp. Pintenii osoși se formează ca răspuns la uzura articulațiilor cauzate de osteoartrita. Aceste modificări structurale îngustează treptat canalul spinal. La unii oameni, stenoza coloanei vertebrale rezultă din îngustarea congenitală a coloanei vertebrale, leziuni ale coloanei vertebrale din trecut sau afecțiuni precum spondilolisteza, care apare atunci când o vertebră alunecă înainte peste o altă vertebră.

Diagnostic: Medicii diagnostichează stenoza lombară a coloanei vertebrale combinând examenul fizic și testele imagistice. Imagistica prin rezonanță magnetică oferă imagini detaliate ale canalului spinal și ale compresiei nervoase. Uneori, o mielogramă tomografică computerizată ajută la identificarea gradului de îngustare.

Tratament: Tratamentul inițial include kinetoterapie, corectarea posturii și medicamente pentru a reduce durerea și inflamația. Injecțiile epidurale cu steroizi pot reduce umflarea în jurul nervilor. Cazurile severe pot necesita decompresie chirurgicală, cum ar fi laminectomia, pentru a lărgi canalul spinal și pentru a reduce presiunea nervoasă.

3. Boala degenerativă a discului

Boala degenerativă a discului se dezvoltă atunci când discurile intervertebrale își pierd hidratarea și elasticitatea odată cu vârsta. Discurile devin mai subțiri și capacitatea lor de a absorbi șocurile scade, ceea ce crește presiunea asupra articulațiilor coloanei vertebrale și a nervilor. Această afecțiune poate provoca dureri cronice de spate, amorțeală a picioarelor și o senzație de răceală din cauza funcției nervoase reduse.

Boala degenerativă a discului rezultă în principal din îmbătrânirea naturală. Solicitările mecanice repetate, munca fizică grea sau îndoirea și ridicarea frecventă accelerează uzura discului. Poziția proastă, fumatul și obezitatea contribuie, de asemenea, prin reducerea transportului de oxigen și nutrienți la discurile coloanei vertebrale. Factorii genetici cresc susceptibilitatea discurilor spinale la degenerescenta timpurie. În timp, se formează fisuri în stratul exterior al discului, permițând materialului interior asemănător gelului să se usuce și să-și piardă capacitatea de amortizare.

Diagnostic: Medicii identifică boala degenerativă a discului prin examen fizic și teste imagistice. Razele X arată scăderea înălțimii discului și modificări ale alinierii coloanei vertebrale. Imagistica prin rezonanță magnetică relevă deshidratarea discului și compresia nervoasă.

Tratament: Managementul conservator include kinetoterapie, controlul greutății corporale și medicamente pentru ameliorarea durerii. Un kinetoterapeut poate proiecta exerciții pentru a stabiliza coloana vertebrală și a îmbunătăți flexibilitatea. În cazurile severe, opțiunile chirurgicale, cum ar fi fuziunea coloanei vertebrale sau înlocuirea discului artificial, pot ajuta la reducerea durerii și la restabilirea stabilității.

4. Sciatică

Sciatica apare atunci când nervul sciatic devine iritat sau comprimat, de obicei de o hernie de disc sau pinten osos. Nervul sciatic trece de la coloana inferioară prin fese și în jos pentru fiecare picior. Comprimarea acestui nerv provoacă dureri ascuțite în partea inferioară a spatelui, care iradiază de-a lungul căii nervoase. Piciorul afectat se simte adesea amorțit, slăbit sau rece.

Cele mai frecvente cauze de sciatică includ hernia de disc, stenoza coloanei vertebrale sau pintenii osoși care apasă pe nervul. Alte cauze includ sindromul piriform, în care mușchiul piriform din fese comprimă nervul, sau o traumă care rănește coloana inferioară. Obezitatea, statul prelungit și postura proastă cresc presiunea asupra spatelui și contribuie la iritarea nervilor.

Diagnostic: Medicii efectuează un test de ridicare a piciorului drept pentru a verifica dacă tensiunea nervoasă reproduce durerea. Imagistica prin rezonanță magnetică sau tomografia computerizată ajută la localizarea cauzei compresiei nervoase. Electromiografia poate evalua funcția nervoasă.

Tratament: Cele mai multe cazuri de sciatică se ameliorează cu terapie fizică, medicamente antiinflamatoare și exerciții de întindere. Compresia nervoasă persistentă sau severă poate necesita îndepărtarea chirurgicală a fragmentului de disc sau a pintenului osos care apasă pe nervul.

5. Boala arterelor periferice

Boala arterelor periferice rezultă din îngustarea sau blocarea arterelor care furnizează sânge la picioare. Fluxul sanguin redus duce la durere, amorțeală, slăbiciune și răceală la nivelul picioarelor, în special în timpul mersului. În cazuri severe, pielea picioarelor sau picioarelor poate deveni palidă sau albăstruie.

Boala arterelor periferice se dezvoltă în principal din cauza aterosclerozei, care apare atunci când depozitele grase (plăci) se acumulează în interiorul pereților arterelor. Aceste plăci îngustează arterele și limitează fluxul sanguin. Fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat accelerează formarea plăcii. Lipsa activității fizice și obezitatea cresc, de asemenea, riscul. În cazuri rare, inflamația vaselor de sânge sau leziunea arterelor cauzează boala arterelor periferice.

Diagnostic: Medicii diagnostichează boala arterelor periferice prin testarea indexului glezne-brahial, care compară tensiunea arterială la gleznă și la braț. Ecografia Doppler sau angiografia furnizează imagini ale arterelor pentru a localiza blocajele.

Tratament: Modificarea stilului de viață joacă un rol esențial în tratament. Trebuie să renunți la fumat, să controlezi zahărul din sânge și colesterolul și să faci sport în mod regulat. Medicamentele care lărgește vasele de sânge sau previn formarea cheagurilor de sânge pot îmbunătăți circulația. În cazurile avansate, angioplastia sau intervenția chirurgicală de bypass restabilește fluxul sanguin.

6. Neuropatie diabetică

Neuropatia diabetică apare atunci când glicemia crescută cronică lezează nervii periferici. Această afectare a nervilor începe adesea la nivelul picioarelor și provoacă amorțeală, durere de arsură și senzații de frig. Spatele poate să dureze din cauza posturii modificate sau a durerii nervoase care iradiază din partea inferioară a coloanei vertebrale.

Diagnostic: medicul vă revizuiește istoricul medical, verifică nivelul zahărului din sânge și testează funcția nervoasă cu electromiografie sau studii de conducere nervoasă. O examinare a piciorului ajută la detectarea pierderii senzației.

Tratament: Controlul strict al glicemiei este principalul tratament. Medicamentele care ameliorează durerile nervoase, cum ar fi anumite medicamente antidepresive sau medicamente anticonvulsivante, pot oferi confort.

7. Neuropatie periferică din alte cauze

Neuropatia periferică poate rezulta și din deficiența de vitamine, abuzul de alcool, toxine sau anumite medicamente. Nervii afectați nu pot transmite corect semnale între creier și picioare, ceea ce duce la amorțeală, slăbiciune, senzații de frig și uneori dureri de spate.

Deficiența de vitamine, în special lipsa de vitamina B1 (tiamină), vitamina B6 (piridoxină), vitamina B12 (cobalamină), vitamina E sau niacina, interferează cu metabolismul nervos și întreținerea mielinei. Abuzul de alcool cauzează atât deficiențe nutriționale, cât și leziuni toxice directe ale nervilor. Expunerea la metale grele precum plumbul sau mercurul și la unii solvenți industriali dăunează, de asemenea, nervilor. Anumite medicamente pot provoca neuropatie periferică, inclusiv medicamentele pentru chimioterapie (cum ar fi cisplatină și vincristina), unele medicamente antibiotice (cum ar fi metronidazolul și nitrofurantoina) și medicamentele utilizate pentru tratarea convulsiilor sau a problemelor de ritm cardiac (cum ar fi amiodarona sau fenitoina).

Diagnostic: Medicii efectuează analize de sânge pentru a identifica deficiențele nutriționale, tulburările metabolice sau expunerea la toxicitate. Electromiografia și studiile de conducere nervoasă determină amploarea leziunilor nervoase.

Tratament: Tratamentul depinde de cauza de bază. Suplimentarea cu vitamine ajută în cazurile de deficiență. Evitarea alcoolului sau a substanțelor toxice previne daune ulterioare. Terapia fizică ajută la menținerea forței musculare și a coordonării. Când medicamentele provoacă leziuni ale nervilor, medicul poate ajusta sau întrerupe medicamentul și poate alege un medicament alternativ.

Durerea de spate care apare împreună cu amorțeala și răceala la nivelul picioarelor necesită întotdeauna evaluare și tratament medical, deoarece aceste simptome indică de obicei compresie nervoasă sau flux sanguin slab. Diagnosticul și tratamentul precoce vor preveni afectarea permanentă a nervilor, invaliditatea sau pierderea de țesut.