Migrenă fără cefalee: simptome și tratament

Migrena fără dureri de cap, cunoscută și sub denumirea de „migrenă silențioasă” sau „migrenă acehalgică”, este o afecțiune neurologică care împărtășește multe caracteristici cu migrenele tradiționale, dar îi lipsește simptomul proeminent al durerii de cap. În timp ce semnul distinctiv al unei migrene clasice este o durere de cap severă, palpitantă, cei cu migrenă fără dureri de cap prezintă alte simptome precum tulburări vizuale, sensibilități senzoriale și alte caracteristici asociate, de obicei, legate de atacurile de migrenă, fără dureri de cap. Această afecțiune poate fi confuză pentru a diagnostica, deoarece nu respectă modelul tipic de migrenă.

Mecanismul bolii

Cauza precisă a migrenei, inclusiv a migrenei fără dureri de cap, nu este în întregime înțeleasă, dar se crede în general că implică interacțiuni complexe în creier și sistemul nervos. Migrena este asociată cu activitatea creierului anormal, în special în zonele responsabile de procesarea durerii, a stimulilor senzoriali și a vederii. Există mai multe teorii pentru a explica mecanismele migrenei, cea mai frecventă teorie fiind teoria depresiei care răspândește corticală.

Depresia de răspândire corticală este o undă de activitate electrică care se răspândește pe suprafața creierului, urmată de o perioadă de activitate a creierului suprimată. Acest proces ar putea explica multe simptome de migrenă, inclusiv tulburări vizuale (cum ar fi aura) și hipersensibilitate senzorială. Cu toate acestea, în cazul migrenei fără dureri de cap, aspectul durerii acestui proces este fie minim sau absent, ceea ce face mai greu de identificat.

Alți factori care contribuie la atacurile de migrenă includ:

• Factori genetici: migrena este adesea ereditară, ceea ce sugerează o predispoziție genetică. Mutațiile specifice în anumite gene, cum ar fi genele implicate în reglarea canalelor ionice sau neurotransmițătorilor, sunt legate de un risc crescut.
• Disfuncția neurovasculară: se consideră adesea că migrenele implică o combinație de modificări ale vaselor de sânge în creier și activitatea neuronală. În migrenă tradițională, vasele de sânge se constrâng și apoi să se dilate, ceea ce poate declanșa dureri. În absența durerilor de cap, această componentă vasculară poate să nu fie la fel de pronunțată, dar sensibilitatea neuronală și modificările nivelurilor de neurotransmițător (precum serotonina) joacă încă un rol semnificativ.

Simptome ale migrenei fără dureri de cap

Deși migrena fără dureri de cap nu prezintă durerea caracteristică, se manifestă cu alte caracteristici tipice de migrenă. Simptomele pot varia foarte mult la indivizi, dar manifestările comune includ:

1.. Tulburări vizuale (Aura)

Auras sunt tulburări vizuale temporare care apar adesea înainte sau în timpul unui atac de migrenă. Auras se poate întâmpla cu sau fără dureri de cap, iar în cazul migrenei fără dureri de cap, auras sunt cel mai proeminent simptom. Auras poate include:

• Ghiculele modelelor de lumină sau în zig -zag: cunoscute sub numele de scotom scintilator, apar ca pete sau linii strălucitoare în câmpul vizual, adesea în centru.
• Pierdere vizuală: unii oameni experimentează o pierdere parțială sau completă a viziunii într -o zonă specifică a domeniului lor vizual (hemianopia omonimă).
• Viziune distorsionată: Obiectele pot apărea mai mari sau mai mici decât sunt cu adevărat (macropia sau micropsia).

Aceste fenomene vizuale durează de obicei între 5 și 30 de minute și pot fi singurul simptom al bolii. În unele cazuri, aurasul poate fi însoțit de alte simptome senzoriale precum senzația de furnicături sau amorțeală, cunoscută sub numele de parestezie, care afectează adesea fața, mâinile sau brațele.

2. Sensibilități senzoriale

Persoanele cu migrenă fără dureri de cap pot experimenta o sensibilitate crescută la lumină (fotofobie), sunet (fonofobie) și mirosuri (osmofobie). Această suprasarcină senzorială este adesea însoțită de un sentiment general de disconfort, greață sau amețeli. În unele cazuri, acea persoană se poate simți epuizată, chiar și fără durerea unei dureri de cap.

3.. Dizziness sau Vertigo

Dizziness este un simptom comun asociat cu migrenă fără dureri de cap. Dizziness se poate manifesta ca fiind de vârf, instalire sau o senzație de învârtire (vertij). Aceste simptome pot apărea în faza aura, în timpul atacului de migrenă, sau chiar independent de episodul de migrenă în sine.

4. Greață

În timp ce greața este asociată în mod obișnuit cu migrenele tradiționale, poate apărea și în absența unei dureri de cap. Greața poate duce la disconfort semnificativ, chiar dacă absența durerii poate face dificilă distincția de alte probleme gastrointestinale.

5. Tulburări cognitive

Unii indivizi cu migrenă fără dureri de cap raportează dificultăți cognitive, cum ar fi probleme cu concentrarea, lapsuri de memorie sau o senzație de ceață mentală. Aceste perturbări cognitive pot apărea în faza aură și pot persista după ce migrena a trecut.

Diagnostic și provocări

Diagnosticarea migrenei fără dureri de cap poate fi dificilă, deoarece multe dintre simptomele sale se suprapun cu alte afecțiuni neurologice sau sistemice. Pentru a diferenția migrena fără dureri de cap de alte cauze potențiale ale acestor simptome, medicii se vor baza, în general, pe:

• Istoricul pacientului: o revizuire minuțioasă a istoricului medical al individului, inclusiv frecvența și tipul de simptome, îi ajută pe medici să ia în considerare posibilitatea migrenei fără dureri de cap. Un istoric familial de migrene poate fi, de asemenea, un indicator important.
• Examinarea fizică și neurologică: Această examinare ajută la excluderea altor afecțiuni care pot imita simptomele migrenei fără dureri de cap, cum ar fi tulburările vestibulare sau alte cauze ale tulburărilor vizuale.
• Teste imagistice: scanările RMN sau CT sunt adesea efectuate pentru a exclude alte cauze potențiale ale simptomelor, cum ar fi tumorile sau problemele structurale ale creierului.
• Electroencefalogramă (EEG): Deși nu este întotdeauna necesar, un EEG poate fi utilizat pentru a exclude tulburările de convulsie dacă există tulburări vizuale sau simptome cognitive.

Lipsa durerii de cap face ca diagnosticul să fie mai puțin simplu, iar multe persoane pot merge nediagnosticate sau diagnosticate greșit de ani de zile, primind adesea tratamente pentru alte afecțiuni, fără a aborda cauza principală.

Opțiuni de tratament

Nu există un tratament specific pentru migrenă fără dureri de cap, dar diverse strategii pot ajuta la gestionarea simptomelor și la reducerea frecvenței episoadelor de migrenă. Tratamentul este, în general, axat pe abordarea declanșatoarelor de migrenă subiacente și atenuarea simptomelor în timpul unui atac de migrenă.

1. Modificări ale stilului de viață

Anumite modificări ale stilului de viață ajută la reducerea frecvenței și severității atacurilor de migrenă:

• Igiena somnului: asigurarea unor modele de somn adecvate și regulate este crucială. Atât somnul suprasolicitat, cât și somnul insuficient pot declanșa migrene.
• Modificări dietetice: Unele alimente, cum ar fi ciocolata, brânza și carnea procesată, pot acționa ca declanșatoare de migrenă. Menținerea unui jurnal alimentar poate ajuta la identificarea declanșatorilor personali.
• Gestionarea stresului: reducerea stresului prin tehnici precum meditația, yoga sau exercițiile de respirație profundă poate ajuta la minimizarea riscului unui atac de migrenă.

2. Medicamente

În unele cazuri, medicamentele pot ajuta la prevenirea sau tratarea simptomelor migrenei:

• Medicamente despre migrenă: medicamente precum Triptans, care sunt utilizate pentru a trata migrenele tradiționale, pot contribui la reducerea severității simptomelor atunci când are loc un atac de migrenă.
• Medicamente preventive: Medicamente precum beta-blocante, antidepresive, anticonvulsivante sau inhibitori CGRP sunt uneori prescrise pentru persoanele cu migrene frecvente, inclusiv pentru cei fără dureri de cap.
• Medicamente anti-navea: Aceste medicamente ajută la ameliorarea greaței în timpul unui atac.

3. Biofeedback și terapie comportamentală cognitivă

Tehnicile de biofeedback, care îi învață pe pacienți cum să controleze funcțiile fiziologice, cum ar fi ritmul cardiac și tensiunea musculară, pot ajuta la gestionarea simptomelor de migrenă. Terapia comportamentală cognitivă, care abordează modelele de gândire și strategiile de coping, poate fi, de asemenea, benefică în reducerea stresului și la prevenirea atacurilor.

4. Terapii alternative

Unii oameni găsesc alinare de simptomele migrenei prin terapii alternative precum acupunctura, tratamentele chiropractice sau suplimente pe bază de plante (de exemplu, magneziu sau riboflavină). Cu toate acestea, eficacitatea acestor tratamente poate varia între indivizi.

Trăind cu migrenă fără dureri de cap

Migrena fără dureri de cap poate fi deosebit de dificilă datorită naturii sale invizibile. Mulți indivizi se pot simți înțeles greșit sau frustrați de lipsa unui semn vizibil, cum ar fi o durere de cap, care îi lasă adesea pe ceilalți să nu cunoască severitatea stării lor. Sprijinul din partea furnizorilor de servicii medicale, a familiei și a prietenilor este crucial pentru a ajuta indivizii să gestioneze starea.

Deoarece migrena fără cefalee apare adesea alături de alte simptome legate de migrenă, pacienții pot prezenta o perturbare semnificativă în viața lor de zi cu zi, inclusiv activități de muncă sau sociale. Gestionarea așteptărilor și recunoașterea valorii de a face pauze, căutarea tratamentului și respectarea schimbărilor de stil de viață pot fi strategii cheie pentru a face față acestei afecțiuni.