Ce boli transmit liliecii oamenilor?

Liliecii sunt mamifere care joacă roluri ecologice cruciale, cum ar fi polenizarea plantelor, dispersarea semințelor și controlul populațiilor de insecte prin consumul de cantități mari de insecte. Cu toate acestea, liliecii sunt, de asemenea, rezervoare naturale pentru mai mulți agenți patogeni, dintre care unii pot provoca boli grave la oameni. Să aflăm ce boli se transmit de la lilieci la om și cum se transmit.

Boli transmise de lilieci la om

Liliecii pot purta o varietate de agenți patogeni, inclusiv viruși, bacterii, ciuperci și paraziți. Cele mai grave boli transmise omului de lilieci includ:

1. Rabia

Rabia este o boală cauzată de virusul rabiei, care afectează sistemul nervos central și este aproape întotdeauna fatală odată ce apar simptomele. În timp ce câinii sunt cea mai comună sursă de virus rabiei la nivel global, liliecii reprezintă un rezervor semnificativ în multe regiuni.

Virusul rabiei persistă la lilieci, deoarece liliecii sunt rezervoare naturale ale acestui virus. Virusul rabiei se poate răspândi eficient în coloniile de lilieci prin mușcături sau contact cu saliva în timpul interacțiunilor lor sociale. Durata lungă de viață a liliecilor și obiceiurile dense de adăpostire facilitează menținerea virusului în cadrul populațiilor de lilieci.

Rabia se transmite la om prin saliva unui liliac infectat, de obicei prin mușcături. În unele cazuri, boala se poate răspândi prin zgârieturi sau când saliva infectată intră în contact cu membranele mucoase sau răni deschise.

Transmiterea la oameni are loc adesea atunci când oamenii manipulează sau încearcă să salveze liliecii. De exemplu, în multe cazuri, infecțiile cu rabie la oameni apar din cauza mușcăturilor de lilieci nedetectate în timpul somnului sau a manipulării liliecilor bolnavi fără echipament de protecție.

2. Infecția cu virusul Hendra

Virusul Hendra, identificat pentru prima dată în Australia, provoacă boli respiratorii și neurologice severe la oameni și cai.

Virusul Hendra circulă în mod natural în liliecii de fructe fără a provoca boli în ei. Comportamentul migrator al liliecilor și obiceiurile de hrănire, cum ar fi consumul de fructe în apropierea padocurilor de cai, pot introduce acest virus la alte specii.

Infecțiile umane apar prin contactul cu caii infectați. Caii dobândesc virusul Hendra din urina de lilieci, fecale sau saliva care le contaminează mediul sau hrana. Transmiterea directă de la lilieci la om nu a fost documentată.

Focarele apar de obicei în zonele în care caii pasc în apropierea coloniilor de lilieci de fructe. În câteva cazuri, câteva persoane au contractat virusul Hendra după tratarea cailor infectați.

3. Infecția cu virusul Nipah

Virusul Nipah, răspândit în Asia de Sud-Est, provoacă simptome respiratorii și neurologice severe la oameni.

Liliecii de fructe (specia Pteropus) sunt gazde naturale pentru virusul Nipah, adăpostind acest virus fără a prezenta simptome. Comportamentul de hrănire al liliecilor, cum ar fi linsul sau mușcatul fructelor, răspândește virusul.

Oamenii contractează virusul Nipah prin consumul de alimente contaminate cu secreții de lilieci, cum ar fi seva crudă de palmier de curmal, sau prin contactul cu porcii infectați, care acționează ca gazde intermediare.

Un focar notabil în Malaezia a avut loc când porcii s-au infectat după ce au consumat fructe contaminate cu lilieci. Virusul s-a răspândit apoi la oamenii care au avut contact strâns cu acești porci. Într-un alt focar din Bangladesh, unii oameni au contractat virusul Nipah după ce au consumat seva crudă de palmier de curmal, colectată din copacii frecventați de lilieci.

4. SARS-CoV și SARS-CoV-2 (coronavirusuri)

Sindromul respirator acut sever (SARS) și COVID-19 sunt cauzate de coronavirusuri legate de lilieci. În timp ce liliecii sunt rezervorul natural, acești virusuri au ajuns probabil la oameni prin gazde intermediare, cum ar fi civetele (SARS-CoV) sau eventual pangolinii (SARS-CoV-2).

Coronavirusurile sunt foarte adaptabile și prosperă în populațiile de lilieci datorită sistemului imunitar unic al liliecilor, care permite virușilor să persistă fără a provoca boli severe. Comportamentul de adăpostire al liliecilor și interacțiunile sociale facilitează răspândirea virusului.

Oamenii sunt expuși la aceste coronavirusuri prin gazde intermediare sau prin contact direct cu animalele sălbatice infectate. Contactul direct are loc adesea pe piețele cu animale sălbatice sau atunci când oamenii invadează habitatele liliecilor.

Focarul de SARS din 2002-2003 a fost urmărit de pisici civete infectate cu lilieci, în timp ce se crede că COVID-19 ar fi provenit de la o piață din Wuhan, China, unde au fost vândute animale sălbatice. Deși calea exactă rămâne neclară, spillover-ul a implicat probabil contactul uman cu o gazdă intermediară.

5. Boala virusului Marburg

Virusul Marburg, asemănător cu Ebola, provoacă febră hemoragică severă, cu rate ridicate de mortalitate.

Virusul Marburg se află în mod natural în anumite specii de lilieci cu fructe, cum ar fi Rousettus aegyptiacus. Acești lilieci acționează ca rezervoare fără a prezenta simptome, iar gama lor largă și obiceiurile de adăpostire facilitează răspândirea virusului.

Infecția cu virusul Marburg la om apare prin contactul direct cu fecalele de lilieci, urina sau saliva, adesea în timpul exploatării miniere, explorării peșterilor sau manipulării liliecilor infectați. Transmiterea secundară poate apărea prin contactul cu fluidele corporale ale persoanelor infectate.

Într-un caz notabil, minerii din Uganda au contractat virusul Marburg după ce au fost expuși la guano de lilieci într-o mină de aur. Transmiterea ulterioară de la om la om a provocat focare în spitale.

6. Histoplasmoza

Histoplasmoza este o infecție fungică cauzată de Histoplasma capsulatum, care crește în sol îmbogățit cu excremente de lilieci sau de păsări.

Excrementele liliecilor oferă un mediu bogat în nutrienți pentru ca ciuperca să prospere. Sporii ciupercilor devin în aer atunci când sunt deranjați.

Oamenii inhalează sporii fungici din sol sau excremente contaminate, în special în timpul activităților precum curățarea zonelor infestate de lilieci sau speleologia.

Lucrătorii din construcții, speleologii și fermierii sunt expuși riscului atunci când lucrează în zone locuite de lilieci. Un focar din Statele Unite a fost legat de lucrătorii care curățau o clădire veche, infestată de lilieci, fără echipament de protecție adecvat.

Agenții patogeni menționați mai sus provin în principal din mediul natural și din adaptările evolutive ale liliecilor. Sistemul imunitar unic al liliecilor le permite să coexiste cu diferiți viruși, bacterii și ciuperci fără a se îmbolnăvi. De-a lungul a milioane de ani, acești agenți patogeni au evoluat alături de lilieci, devenind bine potriviți pentru fiziologia liliecilor. Activitățile umane, cum ar fi distrugerea habitatului, comerțul cu animale sălbatice și contactul crescut cu liliecii facilitează răspândirea acestor agenți patogeni în alte specii și oameni.