Hipertensiunea portală: cauze, simptome, diagnostic și tratamente

Management și tratament

Care sunt opțiunile de tratament pentru hipertensiunea portală?

Efectele hipertensiunii portale pot fi gestionate prin dietă, medicamente, terapie endoscopică, chirurgie sau radiologie. Odată ce episodul de sângerare a fost stabilizat, opțiunile de tratament sunt prescrise în funcție de severitatea simptomelor și de cât de bine funcționează ficatul dumneavoastră.

Primul nivel de tratament

Când sunteți diagnosticat pentru prima dată cu sângerare variceală, este posibil să fiți tratat cu terapie endoscopică sau medicamente. Modificările dietei și ale stilului de viață sunt, de asemenea, importante.

Terapia endoscopică constă fie în scleroterapie, fie în banding. Scleroterapia este o procedură efectuată de un gastroenterolog în care se injectează o soluție în varicele care sângerează pentru a opri sau controla riscul de sângerare. Bandingul este o procedură în care un gastroenterolog folosește benzi de cauciuc pentru a bloca alimentarea cu sânge a fiecărei varice (venă mărită).

Medicamente precum beta-blocantele sau nitrații pot fi prescrise singure sau în combinație cu terapia endoscopică pentru a reduce presiunea din varice și pentru a reduce și mai mult riscul de sângerare recurentă.

Medicamente precum propranololul și izosorbidul pot fi prescrise pentru a reduce presiunea în vena portă și pentru a reduce riscul de sângerare recurentă.

Medicamentul lactuloza poate ajuta la tratarea confuziei și a altor modificări mentale asociate cu encefalopatia. Acest medicament are capacitatea de a crește cantitatea de mișcări intestinale pe care le veți avea pe zi.

Modificări ale dietei și ale stilului de viață

Menținerea unor bune obiceiuri nutriționale și a unui stil de viață sănătos vă va ajuta ficatul să funcționeze corect. Unele dintre lucrurile pe care le puteți face pentru a îmbunătăți funcția ficatului dvs. includ următoarele:

• Nu utilizați alcool sau droguri stradale.
• Nu luați medicamente fără prescripție medicală sau pe bază de rețetă fără a vă consulta mai întâi medicul sau asistenta. Unele medicamente pot agrava boala hepatică și pot interfera cu efectele pozitive ale celorlalte medicamente pe bază de rețetă.
• Urmați recomandările dietetice pe care vi le oferă medicul sau asistenta. Urmați o dietă cu conținut scăzut de sodiu (sare). Probabil vi se va cere să nu consumați mai mult de 2 grame de sodiu pe zi. Aportul redus de proteine ​​este necesar doar dacă confuzia este un simptom. Dieteticianul dumneavoastră vă va ajuta să creați un plan de masă care să vă ajute să urmați aceste recomandări alimentare.

Al doilea nivel de tratament

Dacă primul nivel de tratament nu vă controlează cu succes sângerarea variceală, este posibil să aveți nevoie de una dintre următoarele proceduri de decompresie pentru a reduce presiunea din aceste vene.

• Șunt portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS): O procedură radiologică în care un stent (un dispozitiv tubular) este plasat în mijlocul ficatului.
• Şunt splenorrenal distal (DSRS): O procedură chirurgicală care conectează vena splenică de vena rinichiului stâng pentru a reduce presiunea din varice și a controla sângerarea.

Ce se întâmplă în timpul procedurii TIPS?

În timpul procedurii TIPS, un radiolog face un tunel prin ficat cu un ac, conectând vena portă (vena care transportă sângele de la organele digestive la ficat) la una dintre venele hepatice (cele 3 vene care transportă sângele din ficat). Un stent metalic este plasat în acest tunel pentru a menține tunelul deschis.

Procedura TIPS redirecționează fluxul sanguin în ficat și reduce presiunea în toate venele anormale, nu numai în stomac și esofag, ci și în intestin și ficat.

Procedura TIPS nu este o procedură chirurgicală. Radiologul efectuează procedura în interiorul vaselor sub ghidaj cu raze X. Procedura durează 1 până la 3 ore. Ar trebui să vă așteptați să rămâneți în spital la 1 până la 2 zile după procedură.

Procedura TIPS controlează imediat sângerarea la peste 90% dintre pacienți. Cu toate acestea, la aproximativ 30% dintre pacienți, șuntul se poate îngusta, provocând sângerare din nou a varicelor mai târziu.

Care sunt complicațiile potențiale ale procedurii TIPS?

Îngustarea șuntului sau ocluzia (blocarea) poate apărea oricând după procedură și cel mai frecvent în primul an. Examinările ecografice de urmărire sunt efectuate frecvent după procedura TIPS pentru a depista aceste complicații. Semnele de ocluzie includ ascită crescută sau sângerare recurentă. Această afecțiune poate fi tratată de un radiolog care re-expandă șuntul cu un balon sau repetă procedura pentru a plasa un nou stent.

Encefalopatia sau modificările mentale cauzate de funcționarea anormală a creierului care apar cu o boală hepatică severă este o altă complicație potențială. Encefalopatia poate fi mai gravă atunci când fluxul de sânge către ficat este redus de TIPS, ceea ce poate duce la ajungerea substanțelor toxice la creier fără a fi metabolizate mai întâi de ficat. Această afecțiune poate fi tratată cu medicamente, dietă sau prin înlocuirea șuntului.

Ce se întâmplă în timpul procedurii DSRS?

DSRS este o procedură chirurgicală. În timpul intervenției chirurgicale, vena de la splină (numită vena splenică) este desprinsă de vena portă și atașată de vena rinichiului stâng (renală). Această intervenție chirurgicală reduce selectiv presiunea din varice și controlează sângerarea.

Înainte de operație vi se administrează un anestezic general. Operația durează aproximativ 4 ore. Ar trebui să vă așteptați să rămâneți în spital între 7 și 10 zile.

DSRS controlează sângerarea la peste 90% dintre pacienți; cel mai mare risc de sângerare recurentă este în prima lună. Cu toate acestea, procedura DSRS oferă un control bun pe termen lung al sângerării.

O complicație potențială a intervenției chirurgicale DSRS este ascita (o acumulare de lichid în abdomen). Acest lucru poate fi tratat cu diuretice și aport limitat de sodiu.

Care este îngrijirea ulterioară după procedurile TIPS sau DSRS?

Îngrijirea medicală ulterioară poate diferi de la spital la spital. Următoarele sunt câteva îndrumări generale pentru programarea îngrijirilor ulterioare:

• La zece zile de la data externarii din spital, te vei intalni cu chirurgul sau hepatologul si asistenta coordonatoare pentru a-ti evalua progresul. Lucrările de laborator vor fi efectuate în acest moment.
• La șase săptămâni după procedura TIPS (și din nou la 3 luni după procedură), veți avea o ecografie, astfel încât medicul dumneavoastră să poată verifica dacă șuntul funcționează corect. Veți avea o angiografie doar dacă ecografia indică că există o problemă. Veți avea, de asemenea, lucrări de laborator efectuate în aceste momente și veți vizita chirurgul sau hepatologul și asistenta coordonatoare.
• La șase săptămâni după procedura DSRS (și din nou la 3 luni după procedură), vă veți întâlni cu chirurgul și asistenta coordonatoare pentru a vă evalua progresul. Lucrările de laborator vor fi efectuate în acest moment.
• La șase luni după procedura TIPS sau DSRS, veți avea o ecografie pentru a vă asigura că șuntul funcționează corect. Veți vizita, de asemenea, chirurgul sau hepatologul și asistenta coordonatoare pentru a vă evalua progresul. Lucrările de laborator și un test al funcției hepatice cu galactoză vor fi, de asemenea, efectuate în acest moment.
• La douăsprezece luni după oricare procedură, veți avea o altă ecografie a șuntului. Veți avea, de asemenea, o angiogramă, astfel încât medicul dumneavoastră să poată verifica presiunea din venele dumneavoastră de-a lungul șuntului. Te vei întâlni cu chirurgul sau hepatologul și asistenta coordonatoare. Lucrările de laborator și un test al funcției hepatice cu galactoză vor fi efectuate în acest moment.

Dacă șuntul funcționează bine, la fiecare 6 luni după primul an de programări de urmărire, veți avea o ecografie și o analiză de laborator și veți vizita medicul și asistenta coordonatoare.

Pot fi necesare vizite de urmărire mai frecvente, în funcție de starea dumneavoastră.

Participați la toate întâlnirile de urmărire așa cum sunt programate pentru a vă asigura că șuntul funcționează corect. Asigurați-vă că urmați recomandările dietetice pe care vi le oferă furnizorii de servicii medicale.

Care sunt alte proceduri de tratament pentru hipertensiunea portală?

• Transplantul hepatic se face în cazurile de boală hepatică în stadiu terminal.

• Devascularizarea este o procedură chirurgicală care îndepărtează varicele care sângerează. Această procedură se face atunci când un TIPS sau un șunt chirurgical nu este posibil sau nu are succes în controlul sângerării.
• Acumularea de lichid în abdomen (numită ascită) trebuie uneori eliminată direct. Această procedură se numește paracenteză.