Simptome și cauze ale insuficienței cardiace

Insuficiența cardiacă, uneori cunoscută sub numele de insuficiență cardiacă congestivă, apare atunci când mușchiul inimii nu pompează sângele așa cum ar trebui. Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi arterele îngustate ale inimii (boala arterelor coronare) sau hipertensiunea arterială, îți fac treptat inima prea slabă sau rigidă și nu se poate umple și pompa eficient.

Nu toate afecțiunile medicale care duc la insuficiență cardiacă pot fi inversate, dar tratamentele pot îmbunătăți simptomele insuficienței cardiace și vă pot ajuta să trăiți mai mult. Modificările stilului de viață – cum ar fi exercițiile fizice, reducerea sodiului în dieta dvs., gestionarea stresului și pierderea în greutate – vă pot îmbunătăți calitatea vieții.

O modalitate de prevenire a insuficienței cardiace este prevenirea și controlul afecțiunilor de sănătate care cauzează insuficiența cardiacă, cum ar fi bolile coronariene, hipertensiunea arterială, diabetul sau obezitatea.

Simptomele insuficienței cardiace

Insuficiența cardiacă poate fi cronică sau poate începe brusc (acută).

Simptomele insuficienței cardiace pot include:

• Respirație scurtă (dispnee) atunci când vă exercitați sau când vă culcați
• Oboseală și slăbiciune
• Umflare (edem) la picioare, glezne și picioare
• Bătăi rapide sau neregulate ale inimii
• Capacitate redusă de exercițiu
• Tuse persistentă sau respirație șuierătoare cu flegmă albă sau roz nuanțată de sânge
• Nevoia crescută de a urina noaptea
• Umflarea abdomenului (ascita)
• Creșterea foarte rapidă în greutate din retenția de lichide
• Lipsa poftei de mâncare și greață
• Dificultăți de concentrare sau vigilență scăzută
• Respirație bruscă, severă și tuse cu mucus roz, spumos
• Durere toracică dacă insuficiența cardiacă este cauzată de un atac de cord

Când trebuie să consultați un medic?

Trebuie să mergeți la un medic dacă credeți că aveți semne sau simptome de insuficiență cardiacă. Căutați tratament de urgență dacă aveți oricare dintre următoarele simptome:

• Dureri în piept
• Leșin sau slăbiciune severă
• Bătăi rapide sau neregulate ale inimii asociate cu dificultăți de respirație, dureri în piept sau leșin
• Respirație bruscă, severă și tuse cu mucus roz, spumos

Deși aceste semne și simptome pot fi cauzate de insuficiență cardiacă, există multe alte cauze posibile, inclusiv alte boli cardiace și pulmonare care pun viața în pericol. Nu încercați să vă diagnosticați. Apelați un număr de telefon de urgență pentru ajutor imediat. Medicii din camera de urgență vor încerca să vă stabilizeze starea și să stabilească dacă simptomele dvs. se datorează insuficienței cardiace sau altceva.

Dacă sunteți diagnosticat că aveți insuficiență cardiacă și dacă oricare dintre simptome se agravează brusc sau aveți un nou semn sau simptom, înseamnă că insuficiența cardiacă existentă se agravează sau nu răspunde la tratament. Această problemă se poate întâmpla și dacă câștigați 5 kg (2,3 kg) sau mai mult în câteva zile. Adresați-vă imediat medicului dumneavoastră.

Cauzele insuficienței cardiace

Insuficiența cardiacă se dezvoltă adesea după ce alte afecțiuni de sănătate v-au deteriorat sau slăbit inima. Cu toate acestea, inima nu trebuie să fie slăbită pentru a provoca insuficiență cardiacă. Insuficiența cardiacă poate apărea și dacă inima devine prea rigidă.

În caz de insuficiență cardiacă, principalele camere de pompare ale inimii (ventriculii) pot deveni rigide și nu se umple corect între bătăile inimii. În unele cazuri de insuficiență cardiacă, mușchiul inimii poate deveni deteriorat și slăbit, iar ventriculii se întind (se dilată) până la punctul în care inima nu poate pompa sângele în mod eficient pe tot corpul.

În timp, inima nu mai poate pompa sânge către restul corpului.

O fracție de ejecție este o măsură importantă a cât de bine pompează inima și este utilizată pentru a ajuta la clasificarea insuficienței cardiace și pentru a ghida tratamentul. Într-o inimă sănătoasă, fracția de ejecție este de 50% sau mai mare – ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din sângele care umple ventriculul este pompat cu fiecare bătaie.

Dar insuficiența cardiacă poate apărea chiar și cu o fracțiune de ejecție normală. Insuficiența cardiacă se poate întâmpla dacă mușchiul inimii devine rigid din cauza afecțiunilor medicale, cum ar fi hipertensiunea arterială.

Insuficiența cardiacă poate implica partea stângă (ventriculul stâng), partea dreaptă (ventriculul drept) sau ambele părți ale inimii. În general, insuficiența cardiacă începe cu partea stângă, în special cu ventriculul stâng, care este camera principală de pompare a inimii.

Oricare dintre următoarele afecțiuni medicale vă poate deteriora sau slăbi inima și poate provoca insuficiență cardiacă. Este posibil să aveți unele dintre aceste afecțiuni medicale fără să știți asta.

• Boala arterelor coronare și infarctul. Boala coronariană este cea mai frecventă formă de boală cardiacă și cea mai frecventă cauză de insuficiență cardiacă. Această boală rezultă din acumularea de depozite grase (placă) în arterele dumneavoastră, care reduc fluxul de sânge și pot duce la atac de cord.
• Hipertensiune arterială (hipertensiune arterială). Dacă tensiunea arterială este ridicată, inima trebuie să lucreze mai mult decât ar trebui să circule sângele pe tot corpul. În timp, acest efort suplimentar poate face mușchiul inimii prea rigid sau prea slab, atunci inima nu poate pompa sânge în mod eficient.
• Valve cardiace defecte. Valvele inimii tale mențin sângele care curge în direcția corectă prin inimă. O valvă deteriorată – datorită unui defect cardiac, a unei boli coronare sau a unei infecții cardiace – vă obligă inima să lucreze mai mult, ceea ce o poate slăbi în timp.
• Deteriorarea mușchiului inimii (cardiomiopatie). Afectarea mușchilor cardiaci (cardiomiopatia) poate avea multe cauze, inclusiv mai multe boli, infecții, abuzul de alcool și efectul toxic al drogurilor, cum ar fi cocaina sau unele medicamente utilizate pentru chimioterapie. Factorii genetici pot juca, de asemenea, un rol.
• Miocardita. Miocardita este o inflamație a mușchiului inimii. Miocardita este cel mai frecvent cauzată de un virus, inclusiv COVID-19, și poate duce la insuficiență cardiacă stângă.
• Defecte cardiace de la naștere (defecte cardiace congenitale). Dacă inima și camerele sau supapele sale nu s-au format corect, părțile sănătoase ale inimii trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa sânge prin inimă, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă.
• Ritmuri cardiace anormale (aritmii cardiace). Ritmurile cardiace anormale pot determina inima să bată prea repede, creând o muncă suplimentară pentru inima ta. Un ritm cardiac lent poate duce, de asemenea, la insuficiență cardiacă.
• Alte boli. Bolile cronice – cum ar fi diabetul, HIV, hipertiroidismul, hipotiroidismul sau o acumulare de fier (hemocromatoză) sau proteine ​​(amiloidoză) – pot contribui, de asemenea, la provocarea insuficienței cardiace. Cauzele insuficienței cardiace acute includ viruși care atacă mușchiul cardiac, infecții severe, reacții alergice, cheaguri de sânge în plămâni, utilizarea anumitor medicamente sau orice boală care afectează întregul corp.

Factori de risc

Un singur factor de risc poate fi suficient pentru a provoca insuficiență cardiacă, dar o combinație de factori crește și riscul.

Factorii de risc includ:

• Tensiune arterială crescută. Inima trebuie să lucreze mai mult dacă tensiunea arterială este mare.
• Boală arterială coronariană. Arterele îngustate pot limita aportul de sânge bogat în oxigen al inimii, rezultând slăbirea mușchiului inimii.
• Infarct. Un atac de cord este o formă de boală coronariană care apare brusc. Deteriorarea mușchilor inimii de un atac de cord poate însemna că inima nu mai poate pompa la fel de bine cum ar trebui.
• Diabet. Având diabet crește riscul de hipertensiune arterială și boli coronariene.
• Unele medicamente pentru diabet. S-a constatat că medicamentele pentru diabet rosiglitazonă (Avandia) și pioglitazonă (Actos) cresc riscul de insuficiență cardiacă la unele persoane. Nu încetați însă să luați aceste medicamente pe cont propriu. Dacă luați aceste medicamente, discutați cu medicul dumneavoastră dacă trebuie sau nu să faceți modificări.
• Anumite medicamente. Unele medicamente pot duce la insuficiență cardiacă sau probleme cardiace. Medicamentele care pot crește riscul de probleme cardiace includ antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS); anumite medicamente pentru anestezie; unele medicamente antiaritmice; anumite medicamente utilizate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, cancerului, afecțiunilor sanguine, afecțiunilor neurologice, afecțiunilor psihiatrice, afecțiunilor pulmonare, afecțiunilor urologice, afecțiunilor inflamatorii și infecțiilor; și alte medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală și fără prescripție medicală. Nu încetați să luați medicamente pe cont propriu. Dacă aveți întrebări despre medicamentele pe care le luați, discutați cu medicul dumneavoastră.
• Apnee de somn. Incapacitatea de a respira corect în timp ce dormi noaptea are ca rezultat un nivel scăzut de oxigen din sânge și un risc crescut de ritm cardiac anormal. Ambele probleme pot slăbi inima.
• Defecte cardiace congenitale. Unii oameni care dezvoltă insuficiență cardiacă s-au născut cu defecte cardiace structurale.
• Boală cardiacă valvulară. Persoanele cu boli cardiace valvulare prezintă un risc mai mare de insuficiență cardiacă.
• Viruși. O infecție virală poate fi afectată mușchiul inimii.
• Consumul de alcool. Consumul prea mult de alcool poate slăbi mușchii inimii și poate duce la insuficiență cardiacă.
• Consumul de tutun. Utilizarea tutunului poate crește riscul de insuficiență cardiacă.
• Obezitatea. Persoanele obeze au un risc mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă.
• Bătăi neregulate ale inimii. Aceste ritmuri anormale, mai ales dacă sunt foarte frecvente și rapide, pot slăbi mușchiul inimii și pot provoca insuficiență cardiacă.

Complicații din insuficiența cardiacă

Dacă aveți insuficiență cardiacă, prognosticul dvs. depinde de cauză și gravitate, de starea generală de sănătate și de alți factori, cum ar fi vârsta. Complicațiile includ:

• Leziuni sau insuficiență renală. Insuficiența cardiacă poate reduce fluxul sanguin către rinichi, ceea ce poate provoca în cele din urmă insuficiență renală dacă nu este tratat. Afectarea rinichilor cauzată de insuficiența cardiacă poate necesita dializă pentru tratament.
• Probleme ale valvei cardiace. Este posibil ca supapele inimii dvs. să nu funcționeze corect dacă inima este mărită sau dacă presiunea din inimă este foarte mare din cauza insuficienței cardiace.
• Probleme de ritm cardiac. Problemele ritmului cardiac (aritmii) pot fi o complicație potențială a insuficienței cardiace.
• Afectarea ficatului. Insuficiența cardiacă poate duce la acumularea de lichide care exercită o presiune prea mare asupra ficatului. Această acumulare de lichid poate duce la cicatrici, ceea ce face ca ficatul să nu funcționeze corect.

Simptomele și funcția inimii unor persoane se vor îmbunătăți cu un tratament adecvat. Cu toate acestea, insuficiența cardiacă poate pune viața în pericol. Persoanele cu insuficiență cardiacă pot prezenta simptome severe, iar unele persoane pot avea nevoie de transplant de inimă sau de sprijin cu un dispozitiv de asistare ventriculară.