Sindromul gurii arse: cauze și tratament

Sindromul de gură arzătoare este termenul medical pentru arderea continuă (cronică) sau recurentă în gură fără o cauză evidentă. Acest disconfort poate afecta limba, gingiile, buzele, interiorul obrajilor, palatului sau zonele răspândite ale întregii guri. Senzația de arsură poate fi severă, de parcă ți-ai opărit gura.

Sindromul gurii arse apare de obicei brusc, dar se poate dezvolta treptat în timp. Din păcate, cauza specifică nu poate fi determinată adesea. Deși tratamentul poate fi o provocare, colaborarea strânsă cu echipa de îngrijire a sănătății vă poate ajuta să reduceți simptomele.

Simptome

Simptomele sindromului de gură arsură pot include:

• O senzație de arsură sau opărire care vă afectează cel mai frecvent limba, dar vă poate afecta și buzele, gingiile, palatul, gâtul sau gura întreagă
• O senzație de gură uscată cu sete crescută
• Modificări ale gustului în gură, cum ar fi un gust amar sau metalic
• Pierderea gustului
• Furnicături, înțepături sau amorțeală în gură

Disconfortul cauzat de sindromul arsei gurii are de obicei mai multe tipare diferite. Acesta poate:

• Apare în fiecare zi, cu puțin disconfort când te trezești, dar devine mai rău pe măsură ce ziua progresează
• Începeți imediat ce vă treziți și durați toată ziua
• Vino si pleaca

Indiferent de tiparul de disconfort al gurii pe care îl aveți, sindromul arsurii gurii poate dura luni de zile până la ani. În cazuri rare, simptomele pot dispărea brusc pe cont propriu sau pot deveni mai puțin frecvente. Unele senzații pot fi ușurate temporar în timpul mesei sau al băutului.

Sindromul de gură arzătoare nu provoacă, de obicei, modificări fizice vizibile ale limbii sau gurii.

Când trebuie să consultați un medic?

Dacă aveți disconfort, arsuri sau dureri de limbă, buze, gingii sau alte zone ale gurii, trebuie să vă adresați medicului sau dentistului. Este posibil să fie nevoie să lucreze împreună pentru a ajuta la identificarea unei cauze și a dezvolta un plan de tratament eficient.

Cauzele sindromului arsurii gurii

Cauza sindromului gâtului ars poate fi clasificată fie primară, fie secundară.

Sindromul primar al gurii arse

Atunci când nu pot fi identificate anomalii clinice sau de laborator, afecțiunea se numește sindromul gurii primare sau idiopatice. Unele cercetări sugerează că sindromul primar al gurii arse este legat de probleme cu gustul și nervii senzoriali ai sistemului nervos periferic sau central.

Sindromul secundar al gurii arse

Uneori sindromul gurii arse este cauzat de o afecțiune medicală de bază. În aceste cazuri, se numește sindrom de gură arsură secundară.

Problemele de bază care pot fi legate de sindromul secundar al gurii arse includ:

• Gură uscată (xerostomie), care poate fi cauzată de diverse medicamente, probleme de sănătate, probleme cu funcția glandei salivare sau efectele secundare ale tratamentului cancerului
• Alte afecțiuni orale, cum ar fi o infecție fungică a gurii (aftoasă orală), o afecțiune inflamatorie numită lichen plan oral sau o afecțiune numită limbă geografică, care conferă limbii un aspect asemănător hărții
• Deficiente nutritionale, cum ar fi lipsa de fier, zinc, folat (vitamina B-9), tiamină (vitamina B-1), riboflavină (vitamina B-2), piridoxină (vitamina B-6) și cobalamină (vitamina B-12)
• Alergii sau reacții la alimente, arome alimentare, alți aditivi alimentari, parfumuri, coloranți sau substanțe dentare
• Reflux de acid gastric (boala de reflux gastroesofagian sau GERD) care îți intră în gură din stomac
• Anumite medicamente, în special medicamente pentru hipertensiune arterială
• Obiceiuri orale, cum ar fi împingerea limbii, mușcătura vârfului limbii și șlefuirea dinților (bruxism)
• Tulburări endocrine, cum ar fi diabetul sau tiroida subactivă (hipotiroidism)
• Iritație excesivă a gurii, care poate rezulta din periajul excesiv al limbii, utilizarea pastelor de dinți abrazive, utilizarea excesivă a apelor de gură sau consumarea prea multor băuturi acide
• Factori psihologici, precum anxietatea, depresia sau stresul

Purtarea protezelor dentare, chiar dacă nu se potrivesc bine și provoacă iritații, nu provoacă în general sindromul arsurii gurii, dar protezele dentare pot agrava simptomele.

Factori de risc

Sindromul gurii arse este mai puțin frecvent. Cu toate acestea, riscul dvs. poate fi mai mare dacă:

• Ești o femeie
• Ești perimenopauză sau postmenopauză
• Ai peste 50 de ani

Sindromul gurii arse începe de obicei spontan, fără factor declanșator. Cu toate acestea, anumiți factori vă pot crește riscul de a dezvolta sindromul arsurii gurii, inclusiv:

• Boală recentă
• Unele tulburări medicale cronice, cum ar fi fibromialgia, boala Parkinson, tulburările autoimune și neuropatia
• Proceduri dentare anterioare
• Reacții alergice la alimente
• Medicamente
• Evenimente traumatice de viață
• Stres
• Anxietate
• Depresie

Complicații din sindromul arsei gurii

Complicațiile pe care sindromul de gură arsură le poate provoca sau asocia cu acestea sunt legate în principal de disconfort. Ei includ:

• Dificultate de a adormi
• Dificultăți în alimentație
• Depresie
• Anxietate

Prevenirea sindromului gurii arse

Nu există nicio modalitate de a preveni sindromul arsului gurii. Dar evitând tutunul, alimentele acide, alimentele picante și băuturile carbogazoase și stresul excesiv, este posibil să puteți reduce disconfortul cauzat de sindromul de gură arsă sau să împiedicați disconfortul să se înrăutățească.

Diagnostic

Nu există niciun test care să poată determina dacă aveți sindromul arsurii gurii. În schimb, medicul dumneavoastră va încerca să excludă alte probleme înainte de a diagnostica sindromul arsei gurii.

Medicul sau dentistul dumneavoastră va:

• Examinați istoricul medical și medicamentele
• Examinează-ți gura
• Vă rugăm să vă descrieți simptomele, obiceiurile orale și rutina de îngrijire orală

În plus, medicul dumneavoastră va efectua probabil un examen medical general, căutând semne ale altor afecțiuni. Este posibil să aveți câteva dintre următoarele teste:

• Analize de sange. Analizele de sânge vă pot verifica numărul total de sânge, nivelul de glucoză, funcția tiroidiană, factorii nutriționali și funcționarea imunitară, toate acestea putând oferi indicii despre sursa disconfortului gurii.
• Culturi orale sau biopsii. Luarea și analizarea probelor din gura dvs. poate determina dacă aveți o infecție fungică, bacteriană sau virală.
• Teste alergice. Medicul dumneavoastră vă poate sugera teste alergice pentru a vedea dacă este posibil să fiți alergic la anumite alimente, aditivi sau chiar substanțe din activitatea dentară.
• Măsurători salivare. Cu sindromul gurii arse, gura ta se poate simți uscată. Testele salivare pot confirma dacă aveți un flux salivar redus.
• Teste de reflux gastric. Aceste teste pot determina dacă aveți GERD.
• Imagistica. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda o scanare RMN, o scanare CT sau alte teste imagistice pentru a verifica alte probleme de sănătate.
• Ajustarea medicamentelor. Dacă luați un medicament care poate contribui la disconfortul gurii, medicul dumneavoastră poate modifica doza, poate trece la alt medicament sau poate opri temporar medicamentul, dacă este posibil, pentru a vedea dacă disconfortul dispare. Nu încercați acest lucru pe cont propriu, deoarece poate fi periculos să opriți unele medicamente.
• Chestionare psihologice. Vi se poate cere să completați chestionare care vă pot ajuta să determinați dacă aveți simptome de depresie, anxietate sau alte afecțiuni de sănătate mintală.

Tratamentul sindromului gurii arse

Tratamentul depinde dacă aveți sindromul primar sau secundar al gurii arse.

Sindromul secundar al gurii arse

Pentru sindromul de gură arsură secundară, tratamentul depinde de orice afecțiune care poate provoca disconfort la nivelul gurii.

De exemplu, tratarea unei infecții orale sau administrarea de suplimente pentru un deficit de vitamine vă pot ameliora disconfortul. De aceea este important să încercăm să identificăm cauza. Odată tratate orice cauze de bază, simptomele sindromului gurii arse ar trebui să se îmbunătățească.

Sindromul primar al gurii arse

Nu există nici un remediu pentru sindromul primar al gurii arse și nu există o singură modalitate de a-l trata. Lipsesc cercetări solide cu privire la cele mai eficiente metode. Tratamentul depinde de simptomele dumneavoastră specifice și are drept scop controlul acestora. Este posibil să fie nevoie să încercați mai multe metode de tratament înainte de a găsi una sau o combinație care vă ajută să reduceți disconfortul gurii. Și poate dura ceva timp pentru ca tratamentele să ajute la gestionarea simptomelor.

Opțiunile de tratament pot include:

• Produse de înlocuire a salivei
• Clătiri orale specifice sau lidocaină
• Capsaicina, un calmant care provine din ardeii iute
• Un medicament anticonvulsivant numit clonazepam (Klonopin)
• Anumite antidepresive
• Medicamente care blochează durerile nervoase
• Terapia cognitiv-comportamentală pentru a dezvolta strategii pentru a aborda anxietatea și depresia și pentru a face față durerii cronice

Acasa

Pe lângă tratamentul medical și medicamentele eliberate pe bază de prescripție medicală, aceste măsuri de auto-ajutor pot reduce simptomele și disconfortul gurii:

• Bea multe lichide pentru a ușura senzația de uscăciune a gurii sau sugeți așchii de gheață.
• Evitați alimentele și lichidele acide, cum ar fi roșiile, sucul de portocale, băuturile carbogazoase și cafeaua.
• Evitați alcoolul și produsele cu alcool, deoarece acestea vă pot irita mucoasa gurii.
• Nu utilizați produse din tutun.
• Evitați alimentele picante-fierbinți.
• Evitați produsele cu scorțișoară sau mentă.
• Încercați diferite paste de dinți ușoare sau fără aromă, cum ar fi una pentru dinți sensibili sau una fără mentă sau scorțișoară.
• Luați măsuri pentru a reduce stresul.

Sindromul gurii arse poate fi inconfortabil și frustrant. Vă poate reduce calitatea vieții dacă nu luați măsuri pentru a rămâne pozitiv și plin de speranță.

Luați în considerare câteva dintre aceste tehnici pentru a vă ajuta să faceți față disconfortului cronic al sindromului arsei gurii:

• Practicați exerciții de relaxare, cum ar fi yoga.
• Angajați-vă în activități plăcute, cum ar fi activități fizice sau hobby-uri, mai ales atunci când vă simțiți anxios.
• Încercați să rămâneți activ social conectându-vă cu familia și prietenii înțelegători.
• Alăturați-vă unui grup de susținere a durerii cronice.
• Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății mintale pentru strategii care vă pot ajuta să faceți față.

Mergând la medic

Deoarece sindromul arsurii gurii este asociat cu o varietate atât de mare de alte afecțiuni medicale, medicul sau dentistul vă pot îndruma către un alt specialist, cum ar fi un medic de piele (dermatolog), un medic pentru urechi, nas și gât (ORL) sau un alt tip de doctor.

Ce poti sa faci

Iată câteva informații pentru a vă ajuta să vă pregătiți pentru întâlnire:

• Întrebați dacă trebuie să faceți ceva înainte de programare, precum restricționarea dietei.
• Faceți o listă a simptomelor dvs., inclusiv oricare care poate părea fără legătură cu disconfortul gurii.
• Faceți o listă cu informații personale cheie, inclusiv orice stres major sau schimbări recente de viață.
• Faceți o listă cu toate medicamentele, vitamine, ierburi sau alte suplimente pe care le luați și dozele.
• Aduceți o copie a tuturor consultărilor și testelor anterioare ați avut despre această problemă.
• Ia cu tine un membru al familiei sau un prieten, dacă este posibil, pentru sprijin și pentru a vă ajuta să vă amintiți totul.
• Pregătiți întrebările din timp să vă întrebați medicul.

Întrebările pe care trebuie să le adresați medicului dumneavoastră pot include:

• Care este cauza mea care provoacă simptomele sau starea mea?
• În afară de cea mai probabilă cauză, care sunt alte cauze posibile?
• De ce tipuri de teste am nevoie?
• Este posibil ca disconfortul meu la gură să fie temporar sau cronic?
• Care este cel mai bun mod de acțiune?
• Care sunt alternativele la abordarea principală pe care le sugerați?
• Am aceste alte condiții de sănătate. Cum pot să le gestionez cel mai bine împreună?
• Există restricții pe care trebuie să le respect?
• Ar trebui să văd un specialist?
• Există o alternativă generică la medicamentul pe care îl prescrieți?
• Există materiale tipărite pe care să le pot avea? Ce site-uri recomandați?

Nu ezitați să puneți întrebări suplimentare în timpul programării.

Ce vă poate cere medicul dumneavoastră

• Când ai început să simți simptome?
• Simptomele dvs. au fost continue sau ocazionale?
• Cât de severe sunt simptomele dumneavoastră?
• Ce, dacă e ceva, pare să vă îmbunătățească simptomele?
• Ce, dacă e ceva, pare să vă înrăutățească simptomele?
• Folosești tutun sau bei alcool?
• Mâncați frecvent alimente acide sau condimentate?
• Purtați proteză dentară?

Medicul dumneavoastră vă va pune întrebări suplimentare pe baza răspunsurilor, simptomelor și nevoilor dumneavoastră. Pregătirea și anticiparea întrebărilor vă vor ajuta să profitați la maximum de timpul dvs.