Plângi când ești trist? Destul de comun. Probabil că ai făcut asta o dată sau două. Poate că ai plâns și tu de furie sau de frustrare la un moment dat – sau ai fost martor la strigătul furios al altcuiva.
Dar există un alt tip de plâns cu care s-ar putea să ai ceva experiență: plânsul fericit.
Probabil ați văzut asta în multe filme și emisiuni TV, dar dacă v-ați simțit vreodată copleșit de bucurie sau de succes, s-ar putea să fi plâns niște lacrimi fericite.
Lacrimile de bucurie pot fi oarecum confuze, mai ales dacă asociezi plânsul cu emoții nedorite. Dar sunt complet normali.
Lacrimile fericite nu sunt specifice vârstei sau sexului, așa că, teoretic, s-ar putea întâmpla aproape oricui experimentează emoții.
Dar de ce se întâmplă? Nimeni nu are un răspuns cert, dar cercetarea științifică oferă câteva posibile explicații.
Plânsul ajută la reglarea emoțiilor extreme
Majoritatea oamenilor cred că tristețea, furia și frustrarea sunt negative. În general, oamenii vor să fie fericiți și probabil că ți-ar fi greu să găsești pe cineva care consideră fericirea ca fiind negativă. Deci, ce dă cu lacrimile fericite?
Ei bine, fericire face împărtășesc o asemănare cu alte emoții: pozitive sau negative, toate pot fi destul de intense.
Potrivit cercetărilor din 2015, lacrimile fericite apar atunci când experimentezi emoții atât de intense încât devin de necontrolat. Când aceste emoții încep să te copleșească, ai putea să plângi sau să țipi (poate ambele) pentru a ajuta la eliberarea acestor emoții.
După ce ți-ai deschis scrisoarea de acceptare la facultate, de exemplu, s-ar putea să fi țipat (atât de tare familia ta credea că te-ai rănit grav) și apoi ai izbucnit în lacrimi.
Expresie dimorfă
Lacrimile fericite sunt un exemplu minunat de expresie dimorfă. Aici, dimorf înseamnă „două forme”. Aceste expresii provin din același loc, dar apar în moduri diferite.
Iată un alt exemplu: ai văzut vreodată ceva atât de drăguț, cum ar fi un animal sau un bebeluș, încât ai avut chef să-l apuci și să-l strângi? Există chiar și o frază pe care poate ai auzit-o, poate de la un adult la un copil mic: „Aș putea pur și simplu să te mănânc!”
Desigur, nu doriți să răniți acel animal de companie sau copilul strângându-l. Și (majoritatea?) adulților chiar își doresc doar să strângă în brațe bebelușii, nu să-i mănânce. Deci, această expresie oarecum agresivă a emoției poate părea puțin ciudată, dar are o explicație simplă: sentimentele sunt atât de intense încât pur și simplu nu știi cum să le gestionezi.
Găsirea unui echilibru
Dificultatea de a gestiona emoțiile poate avea uneori consecințe negative. Unii oameni care au în mod regulat dificultăți cu reglarea emoțională ar putea avea schimbări ale dispoziției sau izbucniri aleatorii.
Astfel, într-un fel, aceste lacrimi fericite te protejează dând un anumit echilibru sentimentelor extreme care altfel ar putea avea un impact asupra sănătății tale emoționale. Cu alte cuvinte, plânsul poate fi util atunci când te simți atât de depășit încât nu știi cum să începi să te calmezi.
Lacrimile te ajută să comunici cu ceilalți
Când plângi din orice motiv, trimiți un mesaj oricui te poate vedea (indiferent dacă vrei sau nu). Actul de a plânge le permite celorlalți să știe că emoțiile tale te-au copleșit, ceea ce poate, la rândul său, să semnalizeze că ai nevoie de sprijin sau de confort.
„Sigur”, ați putea gândi, „cine nu vrea să fie mângâiat când se simte trist sau stresat?”
Dar atunci când ești complet fericit, s-ar putea să-ți dorești și puțin sprijin. Mai precis, cercetările din 2009 sugerează că doriți să vă legați de ceilalți peste acele emoții extreme pe care le experimentați, de la fericire la bucurie până la iubire.
Oamenii sunt, în general, creaturi sociale. Această natură socială poate juca un rol în dorința de a împărtăși experiențe intense și de a căuta solidaritate și confort atât în vremuri bune, cât și în cele rele. Așadar, plânsul fericit poate fi o modalitate de a spune: „Vă rog să împărtășiți acest moment minunat.”
Autorii studiului menționat mai sus mai subliniază că lacrimile pot semnala amploarea sau importanța anumitor evenimente semnificative, precum absolviri, nunți sau reveniri acasă.
Plânsul le spune tuturor din jurul tău: „Ceea ce se întâmplă acum înseamnă foarte mult pentru mine”. În acest fel, plânsul îndeplinește o funcție socială importantă, mai ales când te simți prea depășit pentru a înșira o propoziție.
Plânsul te face să te simți mai bine
Mulți oameni nu le place să plângă, chiar și din fericire. Îți curge nasul, te poate doare capul și, bineînțeles, există privirile inevitabile ale străinilor atunci când ai norocul să fii copleșit de emoție în public.
Dar plânsul are de fapt o mulțime de beneficii.
Hormoni fericiți
Când plângi, corpul tău se eliberează
Și deoarece lacrimile vă pot ajuta să atrageți confort și sprijin din partea celor din jur, plânsul vă ajută să vă creșteți sentimentul de conexiune, ceea ce vă poate îmbunătăți starea de spirit și starea generală de bine.
Plânsul de tristețe și furie poate ajuta la ameliorarea acestor emoții și poate face ca situația ta să pară puțin mai puțin sumbră.
Dar când plângi de fericire, oxitocina, endorfinele și sprijinul social pot mări experiența și te pot face să te simți și mai bine (și poate să plângi puțin mai mult).
Eliberarea emoțională
De asemenea, merită remarcat faptul că multe momente fericite nu apar doar întâmplător. Să te căsătorești, să naști, să absolvi liceul sau o facultate, să fii angajat pentru jobul tău visat — aceste realizări nu vin ușor. Pentru a atinge aceste repere, probabil că depuneți mult timp, răbdare și efort.
Indiferent cât de împlinitoare a fost această muncă, cel mai probabil a declanșat ceva stres. Așadar, plânsul poate fi catharsisul sau eliberarea supremă din acest stres prelungit.
Creierul tău ar putea fi, de asemenea, puțin confuz
Un alt
Atunci când experimentezi o emoție puternică, cum ar fi tristețea, mânia sau bucuria, o regiune din creierul tău cunoscută sub numele de amigdala înregistrează acea emoție și trimite un semnal către hipotalamus, o altă parte a creierului tău.
Hipotalamusul ajută la reglarea emoțiilor prin semnalizarea sistemului dumneavoastră nervos. Dar nu-i spune sistemului tău nervos exact ce emoție ai trăit, pentru că nu știe. Știe doar că emoția a fost atât de extremă încât s-ar putea să ai probleme în a o gestiona.
Una dintre numeroasele funcții importante ale sistemului tău nervos este să te ajute să răspunzi la stres. Când te confrunți cu o amenințare, ramura simpatică a sistemului tău nervos te pregătește să lupți sau să fugi.
După ce amenințarea a dispărut, ramura parasimpatică a sistemului tău nervos te ajută să te calmezi.
Când sistemul tău nervos primește acel semnal de la hipotalamus care spune „Hei, suntem puțin copleșiți aici”, știe că trebuie să intensifice.
O modalitate ușoară de a face asta? Produceți lacrimi, care vă ajută să exprimați emoții intense, atât fericite, cât și triste, și să vă ajute să vă recuperați după ele.
Linia de jos
Lacrimile sunt un răspuns uman normal la emoții intense. Deși este mai probabil să plângi ca răspuns la tristețe, lacrimile de bucurie nu sunt ceva neobișnuit. Se pare că sunt de fapt destul de utile.
Crystal Raypole a lucrat anterior ca scriitor și editor pentru GoodTherapy. Domeniile ei de interes includ limbile și literatura asiatică, traducerea japoneză, gătit, științe naturale, pozitivitatea sexuală și sănătatea mintală. În special, ea s-a angajat să contribuie la reducerea stigmatizării legate de problemele de sănătate mintală.
Discussion about this post