Prezentare generală a cardiomiopatiei dilatate
Cardiomiopatia dilatată este o boală a mușchiului inimii, care începe de obicei în camera principală de pompare a inimii (ventriculul stâng). Ventriculul se întinde și se subțiază (se dilată) și nu poate pompa sângele la fel de bine ca o inimă sănătoasă. Termenul „cardiomiopatie” este un termen general care se referă la anomaliile mușchiului inimii.
Cardiomiopatia dilatată ar putea să nu provoace simptome, dar pentru unii oameni poate pune viața în pericol. O cauză comună a insuficienței cardiace – incapacitatea inimii de a furniza organismului suficient sânge – cardiomiopatia dilatată poate contribui, de asemenea, la bătăi neregulate ale inimii (aritmii), la cheaguri de sânge sau la moarte subită.
Această boală poate apărea la oameni de toate vârstele, inclusiv la sugari și copii, dar este cel mai frecventă la bărbații cu vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani.

Simptomele cardiomiopatiei dilatate
Dacă aveți cardiomiopatie dilatativă, este posibil să aveți simptome de insuficiență cardiacă sau aritmii cauzate de starea dumneavoastră. Simptomele cardiomiopatiei dilatate includ:
- Oboseală
- Dificultăți de respirație (dispnee) când ești activ sau întins
- Capacitate redusă de a exercita
- Umflare (edem) la picioare, glezne și picioare
- Umflarea abdomenului din cauza acumulării de lichid (ascita)
- Dureri în piept
- Sunete suplimentare sau neobișnuite auzite când inima îți bate
Când trebuie să vedeți un medic?
Dacă aveți respirație scurtă sau aveți alte simptome de cardiomiopatie dilatativă, consultați-vă medicul cât mai curând posibil. Sunați la numărul de telefon de urgență dacă simțiți dureri în piept care durează mai mult de câteva minute sau aveți dificultăți severe de respirație.
Dacă un membru al familiei are cardiomiopatie dilatativă, discutați cu medicul dumneavoastră despre examinarea sau examinarea membrilor familiei pentru această boală. Detectarea precoce prin testarea genetică poate aduce beneficii persoanelor care au moștenit forme de cardiomiopatie dilatativă, dar care nu au semne sau simptome aparente.
Ce cauzează cardiomiopatia dilatată?
Cauza cardiomiopatiei dilatate adesea nu poate fi determinată. Cu toate acestea, mulți factori pot determina dilatarea și slăbirea ventriculului stâng, inclusiv:
- Diabet
- Obezitatea
- Tensiune arterială crescută
- Abuzul de alcool
- Anumite medicamente pentru cancer
- Consumul și abuzul de cocaină
- Infecții, inclusiv infecții cauzate de bacterii, viruși, ciuperci și paraziți
- Expunerea la toxine, cum ar fi plumbul, mercurul și cobaltul
- Aritmii
- Complicațiile sarcinii în faza tardivă
Factori de risc
Cardiomiopatia dilatativă apare cel mai frecvent la bărbați, cu vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani. Dar această boală poate apărea și la femei. Alți factori de risc includ:
- Leziuni ale mușchiului inimii de la un atac de cord
- Istoric familial de cardiomiopatie dilatativă
- Inflamația mușchiului inimii de la tulburări ale sistemului imunitar, cum ar fi lupusul
- Tulburări neuromusculare, cum ar fi distrofia musculară
Complicații ale cardiomiopatiei dilatate
Complicațiile cardiomiopatiei dilatative includ:
- Insuficienta cardiaca. Un flux sanguin slab din ventriculul stâng poate duce la insuficiență cardiacă. Este posibil ca inima ta să nu poată furniza corpului tău sângele de care are nevoie pentru a funcționa corect.
- Regurgitarea valvei cardiace. Mărirea ventriculului stâng poate îngreuna închiderea supapelor inimii, provocând un flux de sânge înapoi și făcând inima să pompeze mai puțin eficient.
- Acumulare de lichid (edem). Lichidul se poate acumula în plămâni, abdomen, picioare și picioare (edem).
- Ritmuri cardiace anormale (aritmii). Modificările în structura inimii și modificările presiunii asupra camerelor inimii pot contribui la dezvoltarea aritmiilor.
- Stop cardiac brusc. Cardiomiopatia dilatată poate face ca inima să înceteze brusc să bată.
- Cheaguri de sânge (embolie). Adunarea sângelui (staza) în ventriculul stâng poate duce la cheaguri de sânge, care pot intra în fluxul sanguin, pot întrerupe alimentarea cu sânge a organelor vitale și pot provoca accident vascular cerebral, atac de cord sau leziuni ale altor organe. De asemenea, aritmiile pot provoca cheaguri de sânge.
Diagnosticul cardiomiopatiei dilatative
Medicul dumneavoastră vă va revizui istoricul medical personal și familial. Apoi, medicul va face și un examen fizic folosind un stetoscop pentru a vă asculta inima și plămânii și va comanda teste. Medicul dumneavoastră vă poate trimite la un specialist în inimă (cardiolog) pentru testare.
Testele pe care medicul dumneavoastră le poate solicita includ:
- Analize de sange. Aceste teste oferă medicului dumneavoastră informații despre inima dumneavoastră. Analizele de sânge arată, de asemenea, dacă aveți sau nu o infecție, o tulburare metabolică sau toxine în sânge. Aceste probleme pot provoca cardiomiopatie dilatativă.
- Raze x la piept. Medicul dumneavoastră poate comanda o radiografie toracică pentru a verifica inima și plămânii dumneavoastră pentru modificări sau anomalii în structura și dimensiunea inimii și pentru a verifica dacă există lichid în plămâni sau în jurul acestora.
- Electrocardiograma (ECG). O electrocardiogramă – numită și ECG sau EKG – înregistrează semnalele electrice pe măsură ce acestea traversează inima ta. Medicul dumneavoastră poate căuta modele care pot fi un semn al unui ritm cardiac anormal sau al unor probleme cu ventriculul stâng. Medicul dumneavoastră vă poate cere să purtați un dispozitiv ECG portabil (monitor Holter) pentru a vă înregistra ritmul cardiac timp de 1 sau 2 zile.
- Ecocardiograma. Acest instrument principal pentru diagnosticarea cardiomiopatiei dilatate folosește undele sonore pentru a produce imagini ale inimii, permițând medicului să vadă dacă ventriculul stâng este mărit. Acest test poate dezvălui, de asemenea, cât de mult sânge este aruncat din inimă la fiecare bătaie și dacă sângele curge în direcția corectă.
-
Test de stres la efort. Medicul dumneavoastră vă poate solicita să efectuați un test de efort fizic, fie mergând pe o bandă de alergare, fie mergând pe o bicicletă staționară. Electrozii atașați la tine în timpul testului ajută medicul să-ți măsoare ritmul cardiac și consumul de oxigen.
Acest tip de test poate arăta gravitatea problemelor cauzate de cardiomiopatia dilatativă. Dacă nu puteți face mișcare, vi se pot administra medicamente pentru a crea stres asupra inimii.
- scanare CT sau RMN. În unele situații, medicul dumneavoastră poate comanda unul dintre aceste teste pentru a verifica dimensiunea și funcția camerelor de pompare ale inimii dumneavoastră.
-
Cateterismul cardiac. În această procedură invazivă, un tub lung și îngust este trecut printr-un vas de sânge în braț, inghinal sau gât în inimă. Acest test permite medicului dumneavoastră să vă vadă arterele coronare pe raze X, să măsoare presiunea din inimă și să colecteze o probă de țesut muscular pentru a verifica dacă există leziuni care indică cardiomiopatie dilatată.
Această procedură poate implica injectarea unui colorant în arterele coronare pentru a vă ajuta medicul să vă studieze arterele coronare (angiografie coronariană).
- Screening genetic sau consiliere. Dacă medicul dumneavoastră nu poate identifica cauza cardiomiopatiei dilatate, medicul dumneavoastră vă poate sugera screening-ul altor membri ai familiei pentru a vedea dacă boala este moștenită în familia dumneavoastră.


Tratamentul cardiomiopatiei dilatate
Dacă aveți cardiomiopatie dilatativă, medicul dumneavoastră vă poate recomanda tratament pentru cauza de bază, dacă cauza este cunoscută. De asemenea, poate fi sugerat un tratament pentru a îmbunătăți fluxul sanguin și pentru a preveni deteriorarea ulterioară a inimii.
Medicamente folosite pentru a trata cardiomiopatia dilatativă
Medicii tratează de obicei cardiomiopatia dilatată cu o combinație de medicamente. În funcție de simptomele dumneavoastră, este posibil să aveți nevoie de două sau mai multe dintre aceste medicamente.
Medicamentele care s-au dovedit utile în tratamentul insuficienței cardiace și cardiomiopatiei dilatative includ:
-
Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA). Inhibitorii ECA sunt un tip de medicament care lărgește sau dilată vasele de sânge (vasodilatator) pentru a scădea tensiunea arterială, pentru a îmbunătăți fluxul sanguin și pentru a reduce volumul de muncă al inimii. Inhibitorii ECA pot îmbunătăți funcția cardiacă.
Efectele secundare includ tensiune arterială scăzută, număr scăzut de celule albe din sânge și probleme cu rinichii sau ficatul.
- Blocante ale receptorilor angiotensinei II. Aceste medicamente au multe dintre efectele benefice ale inhibitorilor ECA și pot fi o alternativă pentru persoanele care nu pot tolera inhibitorii ECA. Efectele secundare includ diaree, crampe musculare și amețeli.
-
Beta-blocante. Un beta-blocant vă încetinește ritmul cardiac, reduce tensiunea arterială și poate preveni unele dintre efectele nocive ale hormonilor de stres, care sunt substanțe produse de corpul dumneavoastră și pot agrava insuficiența cardiacă și pot declanșa ritmuri anormale ale inimii.
Beta-blocantele pot reduce semnele și simptomele insuficienței cardiace și pot îmbunătăți funcția cardiacă. Efectele secundare includ amețeli și tensiune arterială scăzută.
- Diuretice. Diureticele elimină excesul de lichid și sare din organism. Aceste medicamente reduc, de asemenea, lichidul din plămâni, astfel încât să puteți respira mai ușor.
- Digoxină. Acest medicament, cunoscut și sub numele de digitalică, întărește contracțiile mușchilor inimii. Acest medicament tinde, de asemenea, să încetinească bătăile inimii. Digoxina poate reduce simptomele insuficienței cardiace și poate îmbunătăți capacitatea de a fi activ.
- Medicamente pentru subțierea sângelui. Medicul dumneavoastră vă poate prescrie medicamente, inclusiv aspirina sau warfarina, pentru a ajuta la prevenirea cheagurilor de sânge. Efectele secundare includ vânătăi sau sângerări excesive.
Dispozitive implantabile
Dispozitivele implantabile utilizate pentru tratarea cardiomiopatiei dilatative includ:
- Stimulatoare cardiace biventriculare, care folosesc impulsuri electrice pentru a coordona acțiunile ventriculului stâng și drept.
- Cardioverter-defibrilatoare (ICD) implantabile, care monitorizează ritmul inimii și furnizează șocuri electrice atunci când este necesar pentru a controla bătăile anormale și rapide ale inimii, inclusiv bătăile inimii care provoacă oprirea inimii. Aceste dispozitive pot funcționa și ca stimulatoare cardiace.
- Dispozitive de asistență ventriculară stângă (LVAD), care sunt dispozitive mecanice implantate în abdomen sau în piept și atașate la o inimă slăbită pentru a o ajuta să pompeze. Aceste dispozitive sunt de obicei luate în considerare după ce abordările mai puțin invazive nu au succes.

Transplant de inimă
Vi se poate recomanda un transplant de inimă dacă medicamentele și alte tratamente nu mai sunt eficiente.
Stil de viață și îngrijire acasă
Dacă aveți cardiomiopatie dilatativă, aceste strategii de autoîngrijire vă pot ajuta să vă gestionați simptomele:
- Exercițiu fizic. Întrebați-vă medicul care activități ar fi sigure și benefice pentru dvs. În general, sporturile de competiție nu sunt recomandate deoarece pot crește riscul ca inima să se oprească și să provoace moarte subită.
- Renunță la fumat. Medicul dumneavoastră vă poate oferi sfaturi pentru a vă ajuta să renunțați la fumat.
- Nu utilizați droguri ilegale și nu beți alcool în exces. Folosirea cocainei sau a altor droguri ilegale vă poate încorda inima. Înainte de a bea alcool, cereți sfatul medicului dumneavoastră.
- Menține o greutate corporală sănătoasă. Greutatea suplimentară face ca inima să lucreze mai mult. Încercați să slăbiți dacă sunteți supraponderal sau obez.
- Mâncați o dietă sănătoasă pentru inimă. Consumul de cereale integrale și o varietate de fructe și legume și limitarea sării, a zahărului adăugat și a colesterolului, a grăsimilor saturate și a grăsimilor trans este bună pentru inima ta. Cereți medicului dumneavoastră să vă găsească un dietetician dacă aveți nevoie de ajutor pentru planificarea dietei.
Prevenirea cardiomiopatiei dilatative
Stilul de viață sănătos vă poate ajuta să preveniți sau să minimizați efectele cardiomiopatiei dilatative. Dacă aveți cardiomiopatie dilatativă:
- Nu fuma.
- Nu beți alcool și nu beți cu moderație.
- Nu utilizați cocaină sau alte droguri ilegale.
- Mănâncă o dietă sănătoasă, în special o dietă săracă în sare.
- Menține o greutate corporală sănătoasă.
- Urmați un regim de exerciții recomandat de medicul dumneavoastră.
- Dormiți suficient și odihniți-vă.
Discussion about this post