Ce este terapia realității și teoria alegerii?

Terapia realității este o formă de consiliere care vede comportamentele ca opțiuni. Se afirmă că simptomele psihologice apar nu din cauza unei stări de sănătate mintală, ci din cauza oamenilor care aleg comportamente pentru a-și îndeplini nevoile.

Scopul unui terapeut de realitate este de a ajuta oamenii să accepte responsabilitatea pentru aceste comportamente și să aleagă acțiuni mai dezirabile care să le permită să se conecteze cu ceilalți.

Dr. William Glasser a dezvoltat această metodă în 1965. A folosit terapia realității în spitale de psihiatrie, închisori și închisori. Glasser a scris multe cărți pe această temă, iar Institutul William Glasser îi predă și astăzi metodele.

Deși nu s-au făcut multe cercetări cu privire la eficacitatea terapiei cu realitate, aceasta este practicată în multe culturi și țări. Cu toate acestea, membrii comunității psihiatrice au criticat terapia realității, deoarece respinge conceptul de afecțiuni de sănătate mintală.

În acest articol, vom explora ideile din spatele terapiei cu realitate, împreună cu tehnicile, beneficiile și criticile acesteia.

Terapia realității și teoria alegerii

Terapia realității se bazează pe teoria alegerii, pe care a creat-o și Glasser.

Teoria alegerii afirmă că oamenii au cinci nevoi de bază, determinate genetic, numite „instrucțiuni genetice”. Acestea sunt:

  • supravieţuire
  • dragoste și apartenență
  • putere sau realizare
  • libertate sau independență
  • distracție sau distracție

În teoria alegerii, aceste nevoi nu există într-o ordine anume. Dar declară că nevoia noastră principală este iubirea și apartenența, ceea ce explică de ce provocările de sănătate mintală sunt adesea legate de relații.

Teoria mai spune că ne alegem comportamentele pentru a satisface nevoi nesatisfăcute. Și pentru a răspunde acestor nevoi, comportamentul nostru trebuie să fie determinat de forțe interne. Dacă comportamentul nostru este influențat de factori externi, cum ar fi oameni sau situații, va avea ca rezultat simptome psihologice.

Idei de bază ale terapiei realității

Terapia realității aplică principiile principale ale teoriei alegerii. Acesta își propune să vă ajute să recunoașteți realitatea alegerilor dvs. și să alegeți comportamente mai eficiente. Conceptele cheie includ:

Comportament

Comportamentul este o componentă centrală a terapiei realității. Este clasificat în comportamente organizate și comportamente reorganizate.

Comportamentele organizate sunt comportamente din trecut pe care le-ați creat pentru a vă satisface nevoile. Terapeutul vă va ajuta să recunoașteți orice comportament organizat ineficient.

După identificarea comportamentelor ineficiente, veți lucra pentru a le schimba în comportamente mai eficiente sau pentru a crea altele complet noi. Acestea se numesc comportamente reorganizate.

Prezentând comportamentele ca opțiuni, terapia realității vă poate ajuta să vă gestionați mai bine experiențele și acțiunile de viață, potrivit susținătorilor tehnicii.

Control

Teoria alegerii sugerează că o persoană este controlată doar de ea însăși. De asemenea, afirmă că ideea de a fi controlat de factori externi este ineficientă pentru a face schimbări.

Acest concept apare în terapia realității, care afirmă că alegerile comportamentale sunt determinate de controlul intern. Un terapeut de realitate lucrează pentru a vă crește gradul de conștientizare a acestor alegeri controlabile.

Responsabilitate

În terapia realității, controlul este strâns legat de responsabilitate. Potrivit Dr. Glasser, atunci când oamenii fac alegeri proaste, ei încearcă în mod iresponsabil să-și îndeplinească nevoile.

Pe baza acestei noțiuni, terapia cu realitate își propune să crească responsabilitatea față de comportamentul tău.

Acțiune

Conform terapiei cu realitate, acțiunile tale fac parte din comportamentul tău general. De asemenea, susține că vă puteți gestiona acțiunile. Prin urmare, terapeutul se va concentra pe modificarea acțiunilor pentru a schimba comportamentul.

Metoda implică evaluarea acțiunilor dvs. curente, cât de bine vă satisfac nevoile și planificarea de noi acțiuni care vor satisface aceste nevoi.

Momentul prezent

Terapia realității afirmă că comportamentul și acțiunile prezente nu sunt influențate de trecut. În schimb, susține că comportamentul actual este determinat de nevoile prezente nesatisfăcute. Folosește o abordare „aici și acum” a responsabilității și acțiunii.

Când se folosește terapia realității?

Puteți utiliza terapia realității pentru multe scenarii și relații diferite, inclusiv:

  • terapie individuală
  • terapie de familie
  • parenting
  • consiliere matrimoniale
  • educaţie
  • management
  • relațiile cu colegii
  • prietenii
  • dependenta

Terapia realității vs. psihiatrie și psihoterapie tradițională

Psihiatria și psihoterapia tradiționale urmăresc să înțeleagă cauzele care stau la baza problemelor unei persoane. De asemenea, se concentrează asupra gândurilor, sentimentelor și comportamentelor inconștiente.

Terapia realității, pe de altă parte, pune accent pe prezent. Scopul este de a schimba comportamentul actual pentru a aborda condițiile de sănătate mintală și pentru a îmbunătăți relațiile.

Dr. Glasser credea că deconectările cu ceilalți se află în centrul nemulțumirii unei persoane și, adesea, a simptomelor mentale și fizice.

În plus, terapia realității respinge ideea de boală mintală. Dr. Glasser credea că oamenii nu sunt bolnavi mintal, ci doar aleg comportamente nepotrivite pentru a-și satisface nevoile.

Critici și limitări ale terapiei realității

Nu toți profesioniștii din domeniul sănătății acceptă terapia realității. Unii îl critică datorită:

  • Opoziţia bolii mintale. Dr. Glasser a susținut că boala mintală nu există, ceea ce a primit respingere din partea comunității psihiatrice.
  • Potenţial de a impune puncte de vedere. Un terapeut de realitate îi ajută pe oameni să dezvolte noi acțiuni. Unii spun că acest lucru îi permite terapeutului să-și impună valorile și judecățile.
  • Atitudine anti-medicament. Dr. Glasser a declarat că medicamentele nu sunt niciodată necesare pentru a trata afecțiunile de sănătate mintală. Criticii spun că ar fi putut să menționeze beneficiile terapiei convenționale față de medicamente, în loc să le respingă în totalitate.
  • Nerespectarea inconștientului. Unii oameni spun că terapia realității nu reușește să recunoască puterea inconștientului nostru.
  • Limitare la prezent. Terapia realității nu are ca scop înțelegerea conflictelor din trecut, spre deosebire de formele tradiționale de terapie.

Tehnici de terapie cu realitate

Terapia realității implică diferite tehnici pentru a vă schimba comportamentul actual. Câteva exemple includ:

Autoevaluare

Un terapeut va folosi tehnici de autoevaluare pentru a vă ajuta să vă recunoașteți acțiunile prezente. Acesta servește ca bază pentru planificarea de noi acțiuni.

Ei ar putea pune întrebări precum:

  • „Ce percepții aveți despre obiectivele pe care le-ați atins și despre cele pe care nu le-ați atins?”
  • „Sunt obiectivele tale actuale realiste?”
  • „Cât de dispus ești să faci o schimbare?”

În mod obișnuit, un terapeut va folosi în mod repetat această tehnică pe parcursul sesiunilor tale.

Planificarea actiunii

După autoevaluare, terapeutul vă va ghida prin planificarea acțiunii. Scopul este să planificați noi acțiuni care să vă satisfacă mai bine nevoile.

În general, aceste acțiuni sunt:

  • simplu
  • specific
  • măsurabile
  • realizabil
  • concentrat pe rezultate, mai degrabă decât pe acțiunea care trebuie evitată
  • imediată sau limitată în timp

Reîncadrare

În reîncadrare, un terapeut exprimă un concept într-un mod pozitiv sau mai puțin negativ. Acest lucru vă poate ajuta să vă schimbați mentalitatea de la axat pe problemă la axat pe soluție.

De exemplu, ai putea spune că nu suporti să fii lipsit de respect de către alții. Un terapeut de realitate poate reeticheta problema și spune: „Să te simți respectat de alți oameni este important pentru tine”. Acest lucru vă ajută să găsiți soluții în cadrul problemelor.

Repetiție comportamentală

Repetiția comportamentală implică practicarea unor comportamente sociale adecvate. De exemplu, terapeutul dumneavoastră vă poate pune să vă imaginați sau să vorbiți despre aceste comportamente. Sau, ați putea reprezenta situația împreună cu terapeutul dvs.

Când situația se întâmplă în realitate, veți fi pregătit să răspundeți cu comportamentul adecvat.

Ce să cauți la un terapeut de realitate

Căutați un profesionist autorizat în domeniul sănătății mintale, care este instruit în terapia realității. Acesta ar putea fi:

  • psihiatru
  • psihoterapeut
  • consilier clinic
  • consilier școlar
  • terapeut cognitiv comportamental

Ați putea cere recomandări de la medicul dumneavoastră sau de la un prieten de încredere. Asigurați-vă că vă uitați la acreditările lor și luați în considerare recenziile online. Important, alegeți întotdeauna pe cineva cu care vă simțiți confortabil să vorbiți. Dacă nu vă conectați cu primul terapeut pe care îl contactați, contactați altul.

La pachet

Terapia realității vede comportamentul ca pe o alegere. Se bazează pe asumarea responsabilității pentru aceste alegeri și alegerea unor acțiuni mai eficiente. Se spune că acest lucru ajută la simptomele psihologice și la afecțiunile de sănătate mintală.

Cu toate acestea, datorită abordării sale netradiționale, terapia realității a primit multe critici.

Dacă sunteți interesat de această metodă, asigurați-vă că lucrați cu un terapeut care este pregătit profesional în terapia realității.

Află mai multe

Discussion about this post

Recommended

Don't Miss