Prezentare generală
Ce este otrăvirea alimentară?
Toxiinfecția alimentară (numită și boală alimentară) provoacă vărsături, diaree și dureri abdominale. Simptomele dispar de obicei în câteva zile, dar în cazurile severe, toxiinfecțiile alimentare pot provoca morbiditate semnificativă (multe consecințe asupra sănătății). Intoxicația alimentară apare atunci când o persoană consumă alimente sau băuturi contaminate de:
- Bacterii.
- Viruși.
- Paraziți.
- Toxine, substanțe chimice și mucegaiuri.
Există mai mult de 250 de tipuri de toxiinfecții alimentare. Unii dintre cei mai comuni germeni și paraziți care provoacă intoxicații alimentare sunt:
- E coli: De obicei găsită în carnea insuficient gătită și legumele crude, E. coli poate provoca probleme grave de sănătate, în special la copiii mici.
- Listeria: Bacteriile din brânzeturile moi, mezelurile și germenii cruzi pot provoca o infecție numită listerioză, care este deosebit de periculoasă pentru femeile însărcinate.
- Norovirus: Oamenii se pot îmbolnăvi de norovirus mâncând crustacee insuficient gătite sau consumând alimente pe care le-a pregătit o persoană bolnavă.
- Salmonella: Ouăle crude și păsările de curte insuficient gătite sunt surse comune de otrăvire cu salmonella. Salmonella este responsabilă pentru cel mai mare număr de spitalizări și decese din cauza toxiinfecțiilor alimentare.
- Staphylococcus aureus (stafilococ): O infecție cu stafilococ apare atunci când oamenii transferă bacteriile stafilococice din mâinile lor în alimente.
- Clostridium perfringens: Carnea crudă sau carnea de pasăre, alimentele pre-gătite sunt surse comune de clostridium. Poate provoca simptome gastro-intestinale (GI) (greață, vărsături, dureri abdominale și diaree) în decurs de 6-24 de ore. În general, durează o zi sau două, dar poate dura săptămâni la unele persoane.
- Campylobacter: Această infecție bacteriană comună care produce tulburări gastro-intestinale severe poate persista săptămâni întregi. De obicei, vinovații se găsesc în carnea prost procesată sau legumele contaminate, laptele sau sursele de apă. Afecțiunea este în general autolimitată și este rareori fatală.
- Trichinella spiralis: Acest vierme se găsește în carnea crudă sau insuficient gătită, în special în produsele din carne de porc.
Alte cauze comune ale intoxicațiilor alimentare includ criptosporidium și streptococ.
Cât de frecventă este intoxicația alimentară?
Intoxicația alimentară este foarte frecventă. Majoritatea cazurilor nu sunt suficient de severe pentru a necesita spitalizare. Potrivit CDC, aproximativ 48 de milioane de oameni se confruntă cu un anumit tip de otrăvire alimentară în fiecare an în Statele Unite. Aproximativ 3.000 de oameni mor din cauza bolilor alimentare în fiecare an.
Cine este afectat de otrăvirea alimentară?
Toată lumea este expusă riscului de intoxicație alimentară, dar anumite grupuri de oameni sunt mai predispuse să se îmbolnăvească după ce au consumat alimente contaminate. Persoanele care au un risc mai mare de boli de origine alimentară sunt:
- Femeile însărcinate.
- Adulți în vârstă (peste 65 de ani).
- Copii mici (sub 5 ani).
- Persoanele care au un sistem imunitar slăbit din cauza cancerului, HIV sau a altor boli.
Simptome și cauze
Care sunt simptomele intoxicației alimentare?
Simptomele toxiinfecției alimentare variază de la ușoare la severe și variază în funcție de tipul de contaminare. Simptomele pot apărea la 1 până la 6 ore după consumul de alimente contaminate sau pot dura zile sau săptămâni pentru a se dezvolta. Un simptom binecunoscut al intoxicației alimentare este diareea. Alte simptome comune ale bolilor alimentare includ:
- Crampe stomacale.
-
Greață și vărsături.
- Pierderea poftei de mâncare.
-
Febră.
- Frisoane.
Cum fac oamenii toxiinfecții alimentare?
Oamenii se îmbolnăvesc de boli alimentare prin consumul sau consumul de alimente contaminate, apă și alte băuturi. Alimentele se pot contamina în orice moment în timpul depozitării, preparării și gătirii. Contaminarea are loc atunci când alimentele nu sunt:
- Se spală bine.
- Manipulat în mod sanitar.
- Gătit la o temperatură internă sigură.
- Refrigerat sau congelat prompt.
Diagnostic și teste
Cum se diagnostichează toxiinfecțiile alimentare?
Medicul dumneavoastră vă va evalua simptomele și vă va cere detalii despre ceea ce ați trebuit să mâncați și să beți recent. În funcție de simptomele dumneavoastră, medicul dumneavoastră poate preleva și o probă de scaun sau un test de sânge pentru a verifica dacă există paraziți sau bacterii.
Cum știu dacă am toxiinfecții alimentare?
Poate fi greu de spus dacă aveți o boală alimentară sau un alt tip de infecție. Simptomele intoxicației alimentare sunt similare cu simptomele gastroenteritei (numite adesea gripă stomacală, deși gastroenterita nu este gripă).
Dacă simptomele tale au apărut după ce ai mâncat un anumit aliment și dacă și alte persoane care au mâncat același aliment sunt bolnave, s-ar putea să ai toxiinfecții alimentare.
Management și tratament
Care sunt tratamentele pentru toxiinfecțiile alimentare?
De obicei, organismul poate gestiona singur intoxicațiile alimentare, eliminând toxinele care te îmbolnăvesc. Dacă vă deshidratați sever din cauza vărsăturilor sau a diareei, poate fi necesar să primiți lichide IV (prin venă) la spital. Medicii pot prescrie antibiotice pentru tratarea intoxicațiilor alimentare cauzate de anumite bacterii.
Care sunt efectele secundare ale tratamentului pentru toxiinfecțiile alimentare?
Lichidele intravenoase pentru tratarea deshidratării nu au efecte secundare. Linia IV conține, în general, o soluție salină (sare) pentru a umple fluidele corpului. Efectele secundare ale antibioticelor includ tulburări de stomac și diaree.
Care sunt complicațiile asociate cu toxiinfecțiile alimentare?
Complicațiile intoxicației alimentare pot fi severe. Ei includ:
- Deshidratare: Cea mai frecventă complicație a bolilor de origine alimentară, deshidratarea poate fi fatală dacă nu este tratată. Deshidratarea este frecventă în special la copiii mici.
-
Avort spontan sau nașterea mortii: infecția cu Listeria este deosebit de periculoasă pentru copiii nenăscuți, deoarece bacteriile pot provoca leziuni neurologice și moarte.
- Leziuni renale: E. coli poate duce la sindrom hemolitic uremic (HUS) și insuficiență renală.
-
Artrita: Salmonella și bacteriile Campylobacter pot provoca artrită cronică și leziuni articulare.
- Leziuni ale creierului: Unele bacterii sau viruși pot provoca o infecție a creierului numită meningită.
- Deces: În cazuri grave, toxiinfecțiile alimentare pot fi fatale, în special pentru persoanele care fac parte din grupurile cu risc ridicat.
Ce puteți face pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor de intoxicație alimentară?
Dacă aveți simptome de otrăvire alimentară, este foarte important să beți lichide pentru a reduce riscul de a deveni deshidratat. De obicei, medicii nu recomandă să luați medicamente antidiareice fără prescripție medicală, deoarece corpul dumneavoastră trebuie să scape de toxinele care vă îmbolnăvesc.
Pentru a ameliora unele dintre simptomele intoxicației alimentare, hidratarea este cheia. Puteți:
- Bea bulion și electroliți pentru a înlocui lichidele pe care le-ai pierdut.
- Încercați Popsicles® sau alt suc congelat.
- Evitați să mâncați până când vă simțiți mai bine.
- Luați mici bucăți de mâncare fadă, cum ar fi pâine prăjită sau biscuiți, când vă simțiți gata să începeți să mâncați din nou.
- Odihnește-te mult.
Prevenirea
Cum poți preveni intoxicațiile alimentare?
Vă puteți reduce riscul de apariție a bolilor alimentare prin practicarea siguranței alimentare. Femeile însărcinate și alte persoane cu un risc mai mare de intoxicație alimentară ar trebui să fie deosebit de atente atunci când manipulează și consumă alimente. Practicile de siguranță alimentară includ:
- Rămâneți curat: Spălați-vă mâinile, ustensilele, plăcile de tăiat și suprafețele des. Clătiți fructele și legumele sub apă înainte de a mânca.
- Evitarea contaminării încrucișate: Folosiți plăci de tăiat separate și păstrați carnea crudă, fructele de mare și ouăle departe de alte alimente. Nu clătiți carnea de pasăre crudă sub apă, deoarece puteți răspândi microbii pe alte suprafețe. Dacă faceți o salată, faceți-o și puneți-o la frigider înainte de a atinge orice fel de carne crudă, carne de pasăre, fructe de mare sau ouă.
- Gătit temeinic: Asigurați-vă că alimentele sunt gătite la o temperatură internă sigură, care variază în funcție de tipul de mâncare pe care o gătiți. Utilizați întotdeauna un termometru alimentar pentru a verifica temperatura.
- Răcirea alimentelor: Păstrați frigiderul sub 40 de grade Fahrenheit și refrigerați sau congelați alimentele preparate în decurs de 2 ore. Dezghețați alimentele în frigider sau cuptorul cu microunde, niciodată pe blat.
- A face alegeri bune: Evita branza si laptele nepasteurizat, numit si lapte crud. Nu mâncați alimente care arată sau miroase putrede și aruncați alimentele expirate.
- Ascultarea alimentelor amintește: Fiți atenți la anunțurile de retragere a alimentelor și urmați instrucțiunile pentru a arunca alimentele sau a reveni la magazin.
- Efectuarea de rapoarte către departamentul de sănătate publică: Dacă credeți că aveți o boală alimentară, raportați-o la departamentul de sănătate al orașului sau al județului. Chiar dacă nu sunteți sigur ce alimente a cauzat problema, raportarea acesteia poate ajuta departamentul să restrângă o problemă și să împiedice să i se întâmple altcuiva.
Perspective / Prognoză
Care este perspectiva persoanelor care suferă de toxiinfecții alimentare?
În cele mai multe cazuri, persoanele cu toxiintoxicare alimentară se recuperează după câteva zile fără probleme de sănătate pe termen lung. Rareori, oamenii pot dezvolta probleme de sănătate de durată sau pot muri dacă boala este severă. Perspectivele pentru persoanele cu boli de origine alimentară depind de:
- Ce bacterii sau toxină au cauzat toxiinfecția alimentară.
- Tipul de contaminare care a avut loc.
- Vârsta și starea generală de sănătate a persoanei bolnave.
Traind cu
Când ar trebui să-ți suni furnizorul de asistență medicală în legătură cu otrăvirea alimentară?
Ar trebui să sunați la furnizorul dumneavoastră de asistență medicală dacă:
- Aveți febră mare (peste 102°F).
- Vedeți sânge în scaun sau în vărsături.
- Sunt foarte deshidratați și nu urinează.
- Aveți diaree mai mult de câteva zile sau devine sângeroasă.
- Nu poate menține alimente sau lichide pentru o perioadă lungă de timp.
- Experimentați slăbiciune musculară sau vedere încețoșată.
- Simțiți-vă confuz, amețit sau amețit.
- Sunt insarcinate. Anumite tipuri de intoxicații alimentare, cum ar fi listeria, pot fi foarte periculoase pentru femeile însărcinate.
Ar trebui să vă alăptați copilul dacă aveți toxiinfecții alimentare?
Trebuie să continuați să vă hrăniți copilul dacă aveți diaree sau alte simptome gastrointestinale în timpul alăptării. În timp ce faceți acest lucru, ar trebui să vă creșteți propriul aport de lichide. Este bine să utilizați săruri sau lichide de rehidratare orală și să continuați să alăptați.
Cu toate acestea, dacă alăptați și luați medicamente fără prescripție medicală pentru a opri diareea, trebuie să vă asigurați că acestea nu conțin subsalicilat de bismut, care poate fi transferat în laptele matern. Anumite antibiotice utilizate pentru tratarea diareei, cum ar fi fluorochinolonele și macrolidele, pot fi transferate prin laptele matern. Asigurați-vă că furnizorul de servicii medicale știe că alăptați atunci când discutați despre medicamente.
Când te poți întoarce la muncă sau la școală dacă ai suferit toxiinfecții alimentare?
Nu vă întoarceți la serviciu sau la școală dacă aveți febră, dacă ați vărsat sau ați avut diaree în ultimele 48 de ore.
Resurse
Unde pot afla mai multe despre toxiinfecțiile alimentare?
Pentru informații suplimentare despre toxiinfecțiile alimentare:
- Ascultă podcast-ul nostru, Când otrăvirea alimentară lovește.
- Citiți articolul Healthessentials, Toxiinfecții alimentare: Cât durează + Ce să faceți când ați mâncat ceva rău.
Discussion about this post