5 Condiții de sănătate legate de constipația cronică

Aproape toată lumea experimentează constipație la un moment dat. Dar constipația cronică poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții.

Dacă trăiești cu constipație cronică, nu ești singur. Poate fi un subiect dificil de discutat. Deci, s-ar putea să vă surprindă să știți că constipația cronică are o prevalență la nivel mondial de 15 la sută.

Când constipația cronică nu are o relație clară cu o altă afecțiune de sănătate, este considerată tulburarea primară. Când se datorează unei alte probleme de sănătate, constipația este considerată o tulburare secundară.

Constipația cronică poate duce la complicații. Uneori, tratarea afecțiunii primare o poate pune sub control. Dacă nu, există și alte tratamente pentru a trata constipația.

Dacă aveți constipație cronică, poate fi timpul să consultați un medic. Cunoașterea cauzei vă poate ajuta să găsiți cel mai bun tratament.

Sindromul colonului iritabil

Sindromul intestinului iritabil (IBS) este o tulburare gastrointestinală. Constipația este un simptom potențial. Alte simptome includ balonare și dureri abdominale. Și unii oameni cu IBS au diaree și constipație alternativă.

Mai mult de o treime dintre persoanele cu IBS au un subtip numit IBS predominant constipație sau IBS-C. În IBS-C, sistemul digestiv tinde să se contracte prea încet. Mișcarea lentă prin intestine face ca scaunele să fie dure și dificil de îndepărtat.

Tulburări endocrine și metabolice

Despre 60 la sută dintre persoanele cu diabet de lungă durată au probleme cu constipația. Acest lucru se poate datora:

  • zahăr din sânge necontrolat pe o perioadă lungă de timp
  • Neuropatie diabetică (lezarea nervilor)
  • medicamente care încetinesc mobilitatea intestinală

Alte tulburări endocrine și metabolice care pot duce la constipație cronică includ:

  • hipercalcemie (prea mult calciu în sânge)
  • hipokaliemie (potasiu scăzut)
  • hipomagnezemie (magneziu scăzut)
  • hipotiroidism (tiroidă subactivă)
  • uremie (produse reziduale din sânge din cauza funcției renale deficitare)

Condiții neurologice

Mușchii din tractul gastro-intestinal se contractă pentru a mișca alimentele prin intestine. Mușchii și nervii din jurul rectului și anusului vă spun că este timpul să vă mișcați intestinele. Orice tulburare care afectează acești nervi și mușchi poate afecta capacitatea de a vă mișca intestinele.

Constipația este unul dintre cele mai frecvente simptome ale bolii Parkinson. Acest lucru se poate datora scăderii performanței motorului. Boala Parkinson și alte tulburări neurologice pot face dificilă mișcarea, așa cum făceai înainte. Această scădere a activității fizice poate contribui și la constipație.

Alte afecțiuni neurologice care pot provoca constipație includ:

  • boală cerebrovasculară (afecțiuni care afectează fluxul de sânge către creier)
  • scleroza multiplă (SM)
  • scleroza laterală amiotrofică (ALS)
  • leziune sau tumoră a măduvei spinării

Condiții de sănătate mintală

Cercetările sugerează că persoanele cu constipație cronică au adesea tulburări psihologice. Acestea pot include:

  • anxietate
  • depresie
  • tulburari de alimentatie

Motivele pentru aceasta nu sunt complet clare. Un studiu pe model de șoarece din 2019 a sugerat că depresia și suferința gastrointestinală sunt ambele legate de serotonina scăzută. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege aceste legături la oameni.

Persoanele cu demență pot experimenta și constipație cronică. Scăderea exercițiilor fizice și a aportului de lichide pot juca un rol. În plus, persoanele cu demență tind să fie mai în vârstă și pot avea alte afecțiuni care contribuie la constipație.

Unele medicamente utilizate pentru a trata afecțiunile de sănătate mintală pot provoca constipație.

Evenimente cardiovasculare

A studiu publicat în 2019, a constatat că participanții cu constipație aveau:

  • Risc cu 11% mai mare de a dezvolta boli de inima
  • Risc cu 19% mai mare de a dezvolta accident vascular cerebral ischemic

Riscuri similare au fost găsite în rândul persoanelor care au luat laxative. Această cercetare a implicat peste 3 milioane de veterani din SUA. Mai puțin de 7 la sută erau femei.

Autorii studiului au remarcat că rezultatele au fost similare cu studiile anterioare care au implicat femei în postmenopauză. De asemenea, ei au recunoscut că munca lor nu a dovedit cauza și efectul.

Medicamente și alte asociații

Constipația este un efect secundar comun al anumitor medicamente. Unele dintre acestea sunt:

  • antiacide
  • antidepresive
  • antiepileptice
  • antihistaminice
  • antipsihotice
  • antispastice
  • canabinoizi
  • medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale sau a colesterolului
  • relaxante musculare
  • opiacee
  • suplimente orale de fier

Constipația poate fi, de asemenea, legată de afecțiuni precum:

  • obstrucție din cauza cancerului de colon sau a altor tipuri de tumori
  • stricturi (îngustarea intestinelor)
  • rectocel mare (slăbirea peretelui dintre rect și vagin)
  • megacolon (dilatarea colonului)
  • boala inflamatorie intestinala (IBD)

Constipația și efortul frecvent pot duce la complicații precum:

  • fisuri anale (lacrimi în pielea din jurul anusului)
  • hemoroizi (vene umflate în jurul rectului și anusului)
  • sângerare rectală
  • prolaps rectal (rectul cade din poziția normală)
  • impactare fecală (scaun întărit care se blochează în rect)

Management și tratament

Constipația cronică poate fi legată de o afecțiune de bază. De asemenea, poate duce la complicații. De aceea este important să vezi un medic și să obții un diagnostic.

Medicul dumneavoastră poate începe prin a recomanda:

  • bea mai multe lichide
  • creșterea fibrelor alimentare sau adăugarea de suplimente de fibre
  • făcând activitate fizică regulată
  • programarea unei mișcări intestinale la aceeași oră în fiecare zi
  • folosind stimularea digital-rectală
  • luând balsamuri sau laxative pentru scaun

Când constipația este un efect secundar al medicamentelor, medicul dumneavoastră vă poate prescrie o alternativă.

Tratarea oricăror condiții de bază poate ajuta la ameliorarea constipației. Alte opțiuni de tratament includ:

  • lubiprostona (Amitiza), un laxativ care se eliberează pe bază de prescripție medicală
  • linaclotidă (Linzess) sau plecanatidă (Trulance), agonişti ai guanilat-ciclazei-C care ajută la reglarea mişcărilor intestinale
  • prucalopridă (Motegrity), un agonist al receptorului de serotonină care vă ajută să vă mișcați colonul scaunul mai repede
  • terapie de biofeedback pentru a ajuta la reantrenarea mușchilor care vă ajută să vă mișcați intestinele
  • intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea sau repararea blocajelor

Constipația ocazională nu este neobișnuită. Este adesea o chestiune de modificări ale dietei sau de exerciții fizice sporite. Dar constipația cronică poate duce la complicații grave.

Constipația poate fi, de asemenea, legată de o afecțiune de bază, cum ar fi IBS-C sau diabetul. Tratarea afecțiunii primare poate ajuta la ameliorarea constipației. Când acest lucru nu este suficient, există tratamente special pentru constipație.

Dacă nu reușiți să găsiți alinare pe cont propriu, poate fi timpul să mergeți la medic. Odată ce înțelegeți cauza, puteți colabora cu medicul dumneavoastră pentru a găsi cea mai bună soluție.

Află mai multe

Discussion about this post

Recommended

Don't Miss