Tensiunea arterială ridicată este o afecțiune obișnuită de sănătate, în care forța sângelui asupra pereților arterelor pe termen lung este suficient de mare încât să poată provoca în cele din urmă probleme de sănătate, cum ar fi bolile de inimă.
Tensiunea arterială este determinată atât de cantitatea de sânge pe care o pompează inima, cât și de rezistența la fluxul de sânge din arterele dumneavoastră. Cu cât inima ta pompează mai mult sânge și arterele sunt mai înguste, cu atât tensiunea arterială este mai mare.
Puteți avea hipertensiune arterială (hipertensiune arterială) ani de zile fără simptome. Chiar și fără simptome, deteriorarea vaselor de sânge și a inimii dvs. continuă și poate fi detectată. Hipertensiunea arterială necontrolată crește riscul de probleme grave de sănătate, inclusiv atac de cord și accident vascular cerebral.
Tensiunea arterială crescută se dezvoltă în general de-a lungul mai multor ani și afectează aproape pe toată lumea în cele din urmă. Din fericire, tensiunea arterială crescută poate fi ușor detectată. Și odată ce știți că aveți tensiune arterială crescută, puteți lucra cu medicul dumneavoastră pentru ao controla.
Simptome ale hipertensiunii arteriale
Majoritatea persoanelor cu tensiune arterială crescută nu au semne sau simptome, chiar dacă tensiunea arterială atinge niveluri periculos de ridicate.
Câteva persoane cu tensiune arterială crescută pot avea dureri de cap, dificultăți de respirație sau sângerări nazale, dar aceste semne și simptome nu sunt specifice și, de obicei, nu apar până când hipertensiunea arterială a atins un stadiu sever sau care pune viața în pericol.
Când trebuie să consultați un medic?
Medicul dumneavoastră vă va măsura tensiunea arterială în timpul examinării periodice a sănătății.
Adresați-vă medicului dumneavoastră despre tensiunea arterială cel puțin o dată la doi ani, începând cu vârsta de 18 ani. Dacă aveți 40 de ani sau mai mult sau aveți 18 până la 39 de ani cu risc crescut de tensiune arterială crescută, trebuie să vă întrebați medicului dumneavoastră despre tensiunea arterială în fiecare an.
În general, tensiunea arterială trebuie verificată în ambele brațe pentru a determina dacă există o diferență. Este important să folosiți o manșetă de dimensiuni adecvate.
Medicul dumneavoastră vă va recomanda probabil o examinare mai frecventă dacă ați fost deja diagnosticat cu hipertensiune arterială sau dacă aveți alți factori de risc pentru boli cardiovasculare. Copiilor cu vârsta de 3 ani și peste li se va măsura de obicei tensiunea arterială ca parte a controalelor lor anuale.
Dacă nu vă consultați în mod regulat medicul, este posibil să fiți capabil să efectuați un test gratuit al tensiunii arteriale la un eveniment medical sau în alte locații din comunitatea dvs. În unele magazine, puteți găsi, de asemenea, mașini care vă vor măsura gratuit tensiunea arterială.
Mașinile publice de măsurare a tensiunii arteriale, cum ar fi mașinile găsite în farmacii, pot oferi informații utile despre tensiunea arterială, dar aceste mașini pot avea unele limitări. Acuratețea acestor mașini depinde de mai mulți factori, cum ar fi dimensiunea corectă a manșetei brațului și utilizarea corectă a mașinilor. Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru sfaturi cu privire la utilizarea aparatelor publice de măsurare a tensiunii arteriale.
Ce cauzează tensiunea arterială crescută?
Există două tipuri de hipertensiune arterială.
Hipertensiune arterială primară
Pentru majoritatea adulților, medicii nu pot identifica cauza hipertensiunii primare. Acest tip de hipertensiune arterială, numită hipertensiune arterială primară, tinde să se dezvolte treptat de-a lungul mai multor ani.
Hipertensiune secundară
La unii oameni, hipertensiunea arterială este cauzată de o altă problemă de sănătate. Acest tip de hipertensiune arterială, numită hipertensiune secundară, tinde să apară brusc. Și în hipertensiunea secundară, tensiunea arterială este mai mare decât în hipertensiunea primară. Diverse condiții de sănătate și medicamente pot duce la hipertensiune arterială secundară, inclusiv:
- Apnee obstructivă în somn
- Probleme la rinichi
- Tumori ale glandei suprarenale
- Probleme tiroidiene
- Anumite defecte cu care te-ai născut (congenital) în vasele de sânge
- Anumite medicamente, cum ar fi pilulele contraceptive, remedii pentru răceală, decongestionante, analgezice fără prescripție medicală și unele medicamente eliberate pe bază de rețetă
- Droguri ilegale, cum ar fi cocaina și amfetaminele
Factori de risc
Hipertensiunea arterială are mulți factori de risc, printre care:
- Vârstă. Riscul de hipertensiune arterială crește odată cu îmbătrânirea. Până la aproximativ 64 de ani, hipertensiunea arterială este mai frecventă la bărbați. Este mai probabil ca femeile să dezvolte hipertensiune arterială după vârsta de 65 de ani.
- Cursa etnică. Tensiunea arterială ridicată este deosebit de frecventă în rândul oamenilor din patrimoniul african, care se dezvoltă adesea la o vârstă mai timpurie decât la albii. Complicațiile grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral, infarctul și insuficiența renală, sunt, de asemenea, mai frecvente la persoanele din patrimoniul african.
- Istorie de familie. Tensiunea arterială crescută tinde să se întâmple în familii.
- A fi supraponderal sau obez. Cu cât cântăriți mai mult, cu atât aveți nevoie de mai mult sânge pentru a furniza oxigen și substanțe nutritive țesuturilor. Pe măsură ce volumul de sânge circulat prin vasele de sânge crește, crește și presiunea pe pereții arterelor.
- Nefiind activ fizic. Persoanele inactive tind să aibă ritm cardiac mai mare. Cu cât ritmul cardiac este mai mare, cu atât inima trebuie să lucreze mai greu cu fiecare contracție și cu atât este mai puternică forța asupra arterelor. Lipsa activității fizice crește, de asemenea, riscul de a fi supraponderal.
- Folosind tutun. Nu numai că fumatul sau tutunul de mestecat vă cresc imediat tensiunea arterială temporar, dar substanțele chimice din tutun pot deteriora căptușeala pereților arterelor. Acest proces poate determina reducerea arterelor și creșterea riscului de boli de inimă. Fumul pasiv poate crește riscul bolilor de inimă.
- Prea multă sare (sodiu) în dieta ta. Prea mult sodiu în dieta ta poate determina corpul să rețină lichid, ceea ce crește tensiunea arterială.
- Prea puțin potasiu în dieta ta. Potasiul ajută la echilibrarea cantității de sodiu din celulele dumneavoastră. Dacă nu obțineți suficient potasiu în dietă sau rețineți suficient potasiu, este posibil să acumulați prea mult sodiu în sânge.
- Bea prea mult alcool. În timp, consumul abundent de alcool vă poate afecta tensiunea arterială și vă poate afecta inima.
- Tulpina emoțională. Nivelurile ridicate de stres pot duce la o creștere temporară a tensiunii arteriale. Dacă încercați să vă relaxați mâncând mai mult, consumând tutun sau consumând alcool, veți crește doar problemele legate de hipertensiune arterială.
- Anumite afecțiuni cronice. Anumite afecțiuni cronice vă pot crește riscul de hipertensiune arterială, cum ar fi boli de rinichi, diabet și apnee în somn.
Uneori, sarcina contribuie și la tensiunea arterială crescută.
Deși tensiunea arterială crescută este cea mai frecventă la adulți, copiii pot fi și ei expuși riscului. Pentru unii copii, tensiunea arterială crescută este cauzată de probleme cu rinichii sau inima. Însă pentru un număr tot mai mare de copii, obiceiurile proaste de stil de viață, cum ar fi o dietă nesănătoasă, obezitatea și lipsa exercițiilor fizice, contribuie la tensiunea arterială crescută.
Complicații ale hipertensiunii arteriale
Presiunea excesivă asupra pereților arterelor cauzată de tensiunea arterială ridicată poate deteriora vasele de sânge și organele din corpul dumneavoastră. Cu cât tensiunea arterială este mai mare și cu cât aceasta este mai necontrolată, cu atât daunele sunt mai mari.
Hipertensiunea arterială necontrolată poate duce la complicații, inclusiv:
- Infarct sau accident vascular cerebral. Hipertensiunea arterială poate provoca întărirea și îngroșarea arterelor (ateroscleroză), ceea ce poate duce la un atac de cord, accident vascular cerebral sau alte complicații.
- Anevrism. Creșterea tensiunii arteriale poate determina slăbirea și umflarea vaselor de sânge, formând un anevrism. Dacă un anevrism se rupe, acesta poate pune viața în pericol.
- Insuficienta cardiaca. Pentru a pompa sângele împotriva presiunii mai mari din vasele dumneavoastră, inima trebuie să lucreze mai mult. Acest proces determină îngroșarea pereților camerei de pompare a inimii (hipertrofie ventriculară stângă). În cele din urmă, mușchiul îngroșat poate fi greu să pompeze suficient sânge pentru a satisface nevoile corpului, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă.
- Vase de sânge slăbite și îngustate în rinichi. Această problemă poate împiedica aceste organe să funcționeze normal.
- Vase de sânge îngroșate, îngustate sau rupte în ochi. Această problemă poate duce la pierderea vederii.
- Sindromul metabolic. Acest sindrom este un grup de tulburări ale metabolismului corpului, inclusiv circumferința crescută a taliei; trigliceride ridicate; colesterol lipoproteic cu densitate ridicată (HDL) (colesterolul „bun”); hipertensiune arterială și niveluri ridicate de insulină. Aceste condiții de sănătate vă fac să aveți mai multe șanse de a dezvolta diabet, boli de inimă și accident vascular cerebral.
- Probleme cu memoria sau înțelegerea. Hipertensiunea arterială necontrolată vă poate afecta și capacitatea de a gândi, a vă aminti și a învăța. Problemele legate de memorie sau de înțelegerea conceptelor sunt mai frecvente la persoanele cu tensiune arterială crescută.
- Demenţă. Arterele îngustate sau blocate pot limita fluxul sanguin către creier, ducând la un anumit tip de demență (demență vasculară). Un accident vascular cerebral care întrerupe fluxul de sânge către creier poate provoca, de asemenea, demență vasculară.
.
Discussion about this post