Prezentare generală
Ce este o embolie pulmonară?
O embolie pulmonară este un cheag de sânge în plămâni care apare atunci când un cheag dintr-o altă parte a corpului (de multe ori piciorul sau brațul) trece prin fluxul sanguin și se blochează în vasele de sânge ale plămânului. Acest lucru restricționează fluxul de sânge către plămâni, scade nivelul de oxigen din plămâni și crește tensiunea arterială în arterele pulmonare.
Dacă un cheag se dezvoltă într-o venă și rămâne acolo, se numește a trombus. Dacă cheagul se desprinde de peretele venei și călătorește în altă parte a corpului, se numește embolie.
Dacă EP nu sunt tratate rapid, pot provoca leziuni ale inimii sau plămânilor și chiar moartea.
Cine este expus riscului de a dezvolta un cheag de sânge?
Persoanele expuse riscului de a dezvolta un cheag de sânge sunt cele care:
- Ați fost inactiv sau imobil pentru perioade lungi de timp din cauza repausului la pat sau a unei intervenții chirurgicale.
- Aveți antecedente personale sau familiale de tulburări de coagulare a sângelui, cum ar fi tromboza venoasă profundă (TVP) sau embolia pulmonară (EP).
- Aveți antecedente de cancer sau sunteți în tratament cu chimioterapie.
- Stați pentru perioade prelungite.
Persoanele cu risc de a dezvolta o embolie pulmonară includ pe cei care:
- Sunt inactive pentru perioade lungi de timp în timp ce călătoresc cu autovehicul, trenul sau avionul.
- Aveți antecedente de insuficiență cardiacă sau accident vascular cerebral.
- Sunt supraponderali sau obezi.
- Ați avut recent traumatisme sau leziuni la o venă, posibil după o intervenție chirurgicală recentă, fractură sau din cauza varicelor.
- Sunteți însărcinată sau ați născut în ultimele 6 săptămâni.
- Luați pilule contraceptive (contraceptive orale) sau terapie de substituție hormonală.
- Plasarea cateterelor venoase centrale prin braț sau picior Dacă aveți oricare dintre acești factori de risc și ați avut un cheag de sânge, vă rugăm să discutați cu furnizorul dumneavoastră de asistență medicală pentru a putea fi luate măsuri pentru a vă reduce riscul personal.
Cât de gravă este o embolie pulmonară?
O embolie pulmonară se poate dizolva de la sine; este rareori fatală când este diagnosticată și tratată corespunzător. Cu toate acestea, dacă este lăsată netratată, poate fi gravă, ducând la alte complicații medicale, inclusiv deces. O embolie pulmonară poate:
- Provoacă leziuni cardiace.
- Fii în pericol viața, în funcție de dimensiunea cheagului.
Simptome și cauze
Care sunt simptomele emboliei pulmonare?
Simptomele emboliei pulmonare variază, în funcție de severitatea cheagului. Deși majoritatea persoanelor cu o embolie pulmonară prezintă simptome, unii nu le vor face. Primele semne sunt de obicei dificultăți de respirație și dureri în piept care se agravează dacă faci efort. Este posibil să tusiți spută sângeroasă. Dacă aveți aceste simptome, solicitați imediat asistență medicală. Embolia pulmonară este gravă, dar foarte tratabilă. Tratamentul rapid reduce foarte mult șansa de deces.
Simptomele pot include:
- Dificultăți bruște de respirație – indiferent dacă ați fost activ sau în repaus.
- Durere ascuțită inexplicabilă în piept, braț, umăr, gât sau maxilar. Durerea poate fi, de asemenea, similară cu simptomele unui atac de cord.
- Tuse cu sau fără spută sângeroasă (mucus).
- Piele palidă, moale sau de culoare albăstruie.
- Bătăi rapide ale inimii (puls).
- Transpirație excesivă.
- În unele cazuri, senzație de anxietate, amețeală, leșin sau leșin.
- respiraţie şuierătoare.
De asemenea, este posibil să aveți un cheag de sânge și să nu aveți niciun simptom, așa că discutați factorii dumneavoastră de risc cu furnizorul dumneavoastră de asistență medicală.
Dacă aveți orice simptome de embolie pulmonară, solicitați imediat asistență medicală.
Ce cauzează embolia pulmonară?
Embolia pulmonară poate apărea:
- Când sângele se adună (sau se „strânge”) într-o anumită parte a corpului (de obicei, un braț sau un picior). Acumularea sângelui apare de obicei după perioade lungi de inactivitate, cum ar fi după o intervenție chirurgicală sau repaus la pat.
- Când venele au fost rănite, cum ar fi în urma unei fracturi sau a unei intervenții chirurgicale (în special la pelvis, șold, genunchi sau picior).
- Ca urmare a unei alte afecțiuni medicale, cum ar fi boli cardiovasculare (inclusiv insuficiență cardiacă congestivă, fibrilație atrială și atac de cord) sau accident vascular cerebral.
- Când factorii de coagulare din sânge sunt măriți, crescuti sau, în unele cazuri, scazuți. Factorii de coagulare crescuti pot apărea în cazul anumitor tipuri de cancer sau la unele femei care iau terapie de substituție hormonală sau pilule contraceptive. Factorii de coagulare anormali sau scazuti pot sa apara si ca urmare a unor afectiuni ereditare.
Diagnostic și teste
Cum se detectează o embolie pulmonară?
Embolia pulmonară este de obicei detectată prin următoarele teste:
- Tomografie computerizată (CT).
- Scanare pulmonară.
- Analize de sânge (inclusiv testul D-dimer).
- Angiografia pulmonară.
- Ecografia piciorului – ajută la identificarea cheagurilor de sânge la pacienții cărora nu li se poate face o radiografie din cauza alergiilor la colorant sau care sunt prea bolnavi pentru a părăsi camera de spital.
- Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) a picioarelor sau plămânilor.
Management și tratament
Cum se tratează embolia pulmonară?
Tratamentul pentru embolie pulmonară este de obicei oferit într-un spital, unde starea dumneavoastră poate fi monitorizată îndeaproape.
Durata tratamentului și spitalizarea dumneavoastră vor varia, în funcție de severitatea cheagului.
În funcție de starea dumneavoastră medicală, opțiunile de tratament pot include medicamente anticoagulante (diluând sângele), terapie trombolitică, ciorapi compresivi și, uneori, intervenții chirurgicale sau proceduri intervenționale pentru a îmbunătăți fluxul sanguin și a reduce riscul apariției viitoare cheaguri de sânge.
Medicamente anticoagulante
În cele mai multe cazuri, tratamentul constă în medicamente anticoagulante (numite și diluanți ai sângelui). Anticoagulantele scad capacitatea sângelui de a coagula și previn viitoarele cheaguri de sânge.
Medicamentele anticoagulante includ warfarina (Coumadin®), heparina, heparina cu greutate moleculară mică (cum ar fi Lovenox® sau Dalteparin®) și fondaparinux (Arixtra®).
- Warfarină vine sub formă de tablete și se administrează pe cale orală (pe gură).
- heparină este un medicament lichid și se administrează fie printr-o linie intravenoasă (IV) care eliberează medicamentul direct în venă, fie prin injecții subcutanate (sub piele) administrate în spital.
- Heparină cu greutate moleculară mică se injectează sub sau sub piele (subcutanat). Se administrează o dată sau de două ori pe zi și poate fi luat acasă.
- Fondaparinux (Arixtra) este un medicament nou care se injectează subcutanat, o dată pe zi.
Tu și familia ta veți primi mai multe informații despre cum să luați medicamentele anticoagulante care sunt prescrise. Ca și în cazul oricărui medicament, este important să înțelegeți cum și când să luați anticoagulantul și să urmați recomandările medicului dumneavoastră.
Tipul de medicament care vi s-a prescris, cât timp trebuie să îl luați și tipul de monitorizare ulterioară de care veți avea nevoie depind de diagnosticul dumneavoastră. Asigurați-vă că păstrați toate întâlnirile programate de urmărire cu medicul dumneavoastră și cu laboratorul, astfel încât răspunsul dumneavoastră la medicament să poată fi monitorizat îndeaproape.
În timpul tratamentului cu anticoagulante, urmărirea dumneavoastră va include teste de sânge frecvente, cum ar fi:
- PT-INR: Testul pentru timpul de protrombină (PT sau protime)/Raportul internațional normalizat (INR): INR-ul dumneavoastră vă va ajuta furnizorul dumneavoastră de asistență medicală să determine cât de repede vă coagula sângele și dacă doza de medicament trebuie modificată. Acest test este utilizat pentru a vă monitoriza starea dacă luați Coumadin.
- Tromboplastina parțială activată (aPTT): Măsoară timpul necesar sângelui pentru a coagula. Acest test este utilizat pentru a vă monitoriza starea dacă luați heparină.
- Testul anti-Xa sau heparină: Măsoară nivelul de heparină cu greutate moleculară mică din sânge. De obicei, nu este necesar să utilizați acest test decât dacă sunteți supraponderal, aveți boli de rinichi sau sunteți gravidă.
Care sunt alte opțiuni de tratament?
Ciorapi compresivi
Ciorapii de compresie (furtun de susținere) ajută la circulația sângelui în picioare și trebuie utilizați conform prescripției medicului dumneavoastră. Ciorapii sunt de obicei până la genunchi și vă comprimă picioarele pentru a preveni acumularea de sânge.
Discutați cu medicul dumneavoastră despre cum să folosiți ciorapii compresivi, pentru cât timp și despre cum să vă îngrijiți. Este important să spălați ciorapii compresivi conform instrucțiunilor pentru a preveni deteriorarea acestora.
Proceduri
Dacă o embolie pulmonară pune viața în pericol sau dacă alte tratamente nu sunt eficiente, medicul dumneavoastră vă poate recomanda:
- Intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea embolului din artera pulmonară.
- O procedură intervențională în care un filtru este plasat în interiorul celei mai mari vene a corpului (filtru de venă cavă), astfel încât cheagurile să poată fi prinse înainte ca acestea să intre în plămâni.
Terapia trombolitică
Medicamentele trombolitice („clot busters”), inclusiv activatorul de plasminogen tisular (TPA), sunt utilizate pentru a dizolva cheagul. Tromboliticele se administrează întotdeauna într-un spital unde pacientul poate fi monitorizat îndeaproape. Aceste medicamente sunt utilizate în situații speciale, cum ar fi dacă tensiunea arterială a pacientului este scăzută sau dacă starea pacientului este instabilă din cauza emboliei pulmonare.
Prevenirea
Cum pot preveni embolia pulmonară?
- Fă sport regulat. Dacă nu vă puteți plimba din cauza odihnei la pat, a recuperării după o intervenție chirurgicală sau a călătoriilor prelungite, mișcați-vă brațele, picioarele și picioarele timp de câteva minute în fiecare oră. Dacă știți că va trebui să stați sau să stați în picioare pentru perioade lungi de timp, purtați ciorapi compresivi pentru a încuraja fluxul de sânge.
- Bea multe lichide, cum ar fi apa si sucul, dar evita excesul de alcool si cofeina.
- Dacă trebuie să stai staționar pentru perioade lungi de timp, mișcă-te câteva minute în fiecare oră: mișcă-ți picioarele și picioarele, îndoiește-ți genunchii și stai în vârful picioarelor.
- Nu fuma.
- Evitați să vă încrucișați picioarele.
- Nu purtați haine strânse.
- Slăbește dacă ești supraponderal.
- Ridicați picioarele timp de 30 de minute de două ori pe zi.
- Discutați cu medicul dumneavoastră despre reducerea factorilor de risc, mai ales dacă dumneavoastră sau oricare dintre membrii familiei dumneavoastră ați avut un cheag de sânge.
Traind cu
Ce este îngrijirea ulterioară după o embolie pulmonară?
Asigurați-vă că discutați și înțelegeți îngrijirea dumneavoastră ulterioară cu medicul dumneavoastră. Urmați recomandările medicului dumneavoastră pentru a reduce riscul unei alte embolii pulmonare.
Păstrați toate întâlnirile cu medicul dumneavoastră și cu laboratorul, astfel încât răspunsul dumneavoastră la tratamentele prescrise să poată fi monitorizat.
Discussion about this post