Introducere
Introducere
Sănătatea și bunăstarea ne ating pe fiecare dintre noi în mod diferit. Aceasta este povestea unei persoane.
Încă nu am întâlnit pe cineva care nu s-a luptat cu stima de sine la un moment dat în viață. După cum se spune, deseori suntem cei mai rele critici ai noștri. Acest lucru se poate manifesta nu doar în carierele noastre, ci și în fiecare domeniu al vieții noastre.
În calitate de blogger de sănătate mintală, aud de la cititori din toate categoriile sociale, inclusiv de la cei pe care cei mai mulți dintre noi i-am considera incredibil de succes — se luptă să combată discuțiile negative cu sine care îi rețin.
Nu suntem gândurile noastre – suntem doar persoana care le ascultă.
Vocea negativă care ne sâcâie poate într-adevăr să aibă un impact atunci când nu este controlată, și totuși puțini dintre noi știu cum să respingă. Dacă radioul din mintea ta pare să redă mereu melodia „Sunt cel mai rău” la repetare, iată câteva sfaturi pentru schimbarea postului.
1. Dă-i un nume acelei voci critice și răutăcioase din capul tău
Un prieten de-al meu mi-a spus că, într-un efort de a contesta modul în care depresia le-a denaturat gândirea, i-au dat acelei voci negative din capul lor un nume: Brian.
De ce Brian? Ei bine, mi-au spus, este o anagramă a cuvântului „creier”. Inteligență, da, dar și un memento important că nu suntem gândurile noastre – suntem doar persoana care le ascultă.
Așadar, indiferent cum numiți acea voce critică, asigurați-vă că vă împiedică să vă identificați cu gândurile sau să puneți prea multă greutate asupra lor. Gândește-te la tine ca fiind filtrul, hotărând la ce gânduri să te ții și pe care să le eliberezi.
Este atât de important să te desprinzi de gândurile negative, care se autoînfrâng.
Nu vă puteți alege gândurile, dar puteți lucra pentru a crea o distanță sănătoasă între gândurile tale și tine. Când auzi o afirmație autocritică care apare în creierul tău – că nu ești suficient de bun, suficient de inteligent sau demn – recunoaște-o.
„Mulțumesc pentru contribuție, Brian”, ați putea răspunde.
Și apoi afirmați că nu este neapărat adevărul punând întrebări și răsturnându-le:
- Acea greșeală te face într-adevăr un eșec sau te face imperfect, la fel ca toți ceilalți?
- A fost izbucnirea șefului tău despre insuficiența ta sau a fost vorba despre ziua ei proastă?
- Prietenul tău nu ți-a trimis un mesaj pentru că nu te place sau ar putea fi doar că este ocupat?
- Există întotdeauna o altă perspectivă dacă încetini suficient pentru a o găsi.
Gândurile sunt doar gânduri, dar este ușor să uităm asta atunci când pur și simplu le acceptăm fără întrebări.
2. Încearcă o meditație ghidată
Mărturisire: După ce am experimentat multe traume în viața mea, sentimentul meu de valoare de sine a scăzut. M-am uitat la ceea ce mi s-a întâmplat și am lăsat durerea aceea să scrie o poveste despre cine sunt – cineva care nu merită îngrijire, siguranță sau agenție.
La îndemnul unui prieten, am decis să încerc meditația ca o modalitate de a face față traumei. Deși am fost sceptic la început, am fost șocat de cât de mult m-a ajutat. Folosind aplicația Simple Habit, am lucrat la seria „Heal From Trauma” a lui Catherine Cook-Cottone și am găsit afirmații de care nici măcar nu mi-am dat seama că am nevoie.
De exemplu, Cook-Cottone vorbește despre trecerea prin recuperare „cu viteza încrederii”. Fiind cineva care a fost întotdeauna nerăbdător cu mine însumi, întrebându-mă de ce nu am putut pur și simplu să „trec peste” trauma mea din trecut, acest cadru mi-a permis să fiu mai blând cu mine însumi. Recuperarea necesită încredere, iar trauma este adesea cauzată de o încălcare a încrederii.
Odată ce am devenit mai conștient de ideile negative despre mine pe care le-am învățat din experiențele mele traumatice, mi-a permis să rescriu scenariul mental negativ pe care creierului meu îi place să îl repete.
Totuși, nu ar trebui să fiu atât de surprins – la urma urmei, există nenumărate beneficii de a practica meditația, atât pentru sănătatea emoțională, cât și pentru cea fizică. Și cu atât de multe aplicații din care să alegeți, este mai ușor ca niciodată să începeți.
3. Învață cum să faci un pas înapoi
Adesea, când mă bat pentru ceva, încerc să mă întreb: „Ce i-aș spune unui prieten dacă ar trece prin asta?”
Dacă suntem capabili să facem un pas înapoi și să exersăm puțină autocompasiune, aceasta poate ajuta să menținem lucrurile în perspectivă. Poți să-ți imaginezi pe cineva pe care îl iubești și să-l pui în pielea ta? Ce ai spune sau ai face pentru a-i sprijini?
Totuși, acest lucru nu vine de la sine pentru toată lumea. Îmi place să folosesc aplicația Wysa când mă confrunt cu asta. Este un chat bot interactiv, un fel de antrenor de viață în buzunar, dezvoltat de o echipă de psihologi și designeri. Folosește inteligența artificială pentru a vă ajuta să contestați gândurile și comportamentele care se autoînfrâng, folosind diferite terapii comportamentale și tehnici de îngrijire de sine.
De exemplu, Wysa te ajută să înveți să identifici ceva numit distorsiuni cognitive, care sunt minciunile pe care creierul nostru ni le spune frecvent.
Poate trageți la concluzii, atribuiți-vă vina acolo unde nu este potrivit sau generalizați excesiv. Wysa vă poate explica prin identificarea tiparelor ca acestea, să vadă unde nu este util sau exact și să găsească noi moduri de a gândi despre o problemă sau un eveniment.
Dacă aveți nevoie de puțin ajutor pentru a menține lucrurile în perspectivă, un chatbot precum Wysa poate fi o resursă grozavă.
4. Începeți să țineți un jurnal
Jurnalul poate fi grozav pentru a scoate lucruri de pe piept. Pe lângă faptul că este cathartic, jurnalul este și o modalitate grozavă de a deveni mai conștient de sine. Adesea, nu ne contestăm gândurile negative pentru că nu suntem întotdeauna conștienți de când acestea se întâmplă – dar scrisul regulat poate ajuta foarte mult în acest sens.
Un exercițiu care m-a ajutat foarte mult este să creez un jurnal simplu pe două coloane. În prima coloană, țin notițe despre orice critici pe care le am la adresa mea de-a lungul zilei.
Când am un minut, arunc o privire la gândurile pe care le-am acumulat în acea coloană, iar în a doua coloană, le rescriu – de data aceasta, caut o modalitate mai responsabilă sau mai pozitivă de a reformula ceea ce am scris.
De exemplu, dacă aș scrie „Am făcut o greșeală stupidă la locul meu de muncă” în coloana din stânga, aș putea rescrie asta ca „Am învățat o modalitate mai bună de a face ceva în locul meu de muncă, așa că acum mă pot îmbunătăți”.
Dacă aș scrie „Urăsc cât de groaznic arată pielea mea”, aș putea rescrie asta astfel: „Nu mi-a plăcut cum arată pielea mea astăzi, dar ținuta mea a fost uimitoare.”
Poate suna banal, dar stima de sine necesită repetiții și practică. Găsirea unui spațiu privat precum un jurnal pentru a încerca o nouă atitudine ne poate ajuta să învățăm să ne schimbăm perspectiva.
5. Luați în considerare găsirea unui terapeut
Este important să știți că, dacă gândurile voastre negative sunt persistente – vă afectează calitatea vieții și funcționarea – ar putea fi un semn de ceva mai serios.
Dacă găsiți că aceste gânduri însoțesc probleme precum depresia, anxietatea, motivația scăzută, oboseala, lipsa de speranță și multe altele, este întotdeauna cel mai bine să consultați un terapeut sau un psiholog pentru a vă asigura că primiți cel mai bun sprijin posibil.
Când vine vorba de afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea, nu este la fel de simplu ca să te gândești la gânduri pozitive și să ții un jurnal. A avea o cutie de sunet din perspectiva unui străin imparțial poate uneori să schimbe total modul în care gândești. Dacă nu sunteți sigur dacă vă puteți permite terapie, această resursă vă poate ajuta să decideți cea mai bună opțiune pentru dvs.
Cu toții ne putem simți puțin proști când încercăm ceva nou, mai ales dacă nu vine de la sine. Dar asta nu înseamnă că va rămâne așa pentru totdeauna. Când vine vorba de stima de sine, amintiți-vă că este nevoie de timp pentru a vă construi. Dar, cu puțină practică, sper că vei descoperi că sănătatea ta mintală și bunăstarea merită întotdeauna efortul.
Sam Dylan Finch este un avocat de frunte în domeniul sănătății mintale LGBTQ+, după ce a câștigat recunoaștere internațională pentru blogul său, Haideți să facem ciudat!, care a devenit viral pentru prima dată în 2014. În calitate de jurnalist și strateg media, Sam a publicat pe larg subiecte precum sănătatea mintală, identitatea transgender, dizabilități, politică și drept și multe altele. Aducând expertiza sa combinată în sănătatea publică și media digitală, Sam lucrează în prezent ca editor social la Healthline.
Discussion about this post