Gândire abstractă: ce este, de ce avem nevoie de ea și când să o reținem

Gândire abstractă vs. concretă

Gândirea abstractă este de obicei definită alături de opusul său: gândirea concretă. Gândirea concretă este strâns legată de obiecte și experiențe care pot fi observate direct.

Un exemplu de sarcină care implică o gândire concretă este împărțirea unui proiect în pași cronologici specifici. O sarcină legată de gândire abstractă este înțelegerea motivelor pentru care proiectul este important.

Majoritatea dintre noi trebuie să folosească un amestec de gândire concretă și abstractă pentru a funcționa bine în viața de zi cu zi.

Cum dezvoltăm capacitatea de a gândi abstract?

Abilitățile de gândire abstractă se dezvoltă pe măsură ce creștem și ne maturizăm. Psihologul elvețian Jean Piaget a explicat modul în care abilitățile de gândire ale copiilor se schimbă pe măsură ce îmbătrânesc.

Piaget a spus că de la naștere până în jurul vârstei de 2 ani, bebelușii și copiii mici gândesc în general concret. Ei observă și explorează lumea din jurul lor folosindu-și cele cinci simțuri și abilitățile motorii.

Vedeți Cheerio pe podea, prindeți-l cu vârful degetelor și puneți-l în gură. Decide că-ți place. Repetați procesul.

De la 2 la 7 ani, copiii dezvoltă capacitatea de a gândi simbolic, care poate fi fundamentul gândirii abstracte. Ei învață că simboluri precum literele, imaginile și sunetele pot reprezenta obiecte reale din lumea reală.

De la vârsta de 7 până la 11 ani, copiii dezvoltă raționament logic, dar gândirea lor rămâne în mare parte concretă – legată de ceea ce observă în mod direct.

Cândva în jurul vârstei de 12 ani și continuând până la vârsta adultă, majoritatea oamenilor își construiesc raționamentul concret și se extind în gândire abstractă.

Această etapă include capacitatea crescândă de a se pune în locul altora (pentru a folosi o metaforă a gândirii abstracte), învățarea cum să empatizeze. Exercitarea empatiei este considerată o capacitate de gândire abstractă.

Raționament abstract în școală

Multe dintre sarcinile pe care le îndeplinesc elevii în școală sunt legate de gândirea abstractă. Abilitățile de matematică sunt adesea abstracte. Ei se bazează pe capacitatea de a conceptualiza numere și operațiuni fără a pune întotdeauna mâna pe obiecte fizice.

Studiul limbajului implică adesea analiza și exprimarea ideilor abstracte, realizarea de generalizări despre natura umană și conflicte și învățarea să scrie comparații figurative, cum ar fi metafore și comparații.

Istoria, studiile sociale, filosofia și politica necesită toate capacitatea de a gândi în general la problemele sociale și de a folosi judecata etică. Știința cere studenților să propună, să testeze și să revizuiască ipoteze și teorii.

În afară de aspectele academice ale școlii, navigarea în situațiile sociale complexe prezentate în timpul unei zile tipice de școală implică și gândire abstractă.

Beneficiile gândirii abstracte

Oamenii care sunt capabili să gândească abstract sunt adesea buni la:

• efectuarea de teste de inteligență
• rezolvarea unor probleme complexe
• creând artă de toate tipurile
• a veni cu noi opțiuni și direcții (gândire divergentă)

Cum să îmbunătățiți gândirea abstractă

Dacă doriți să vă îmbunătățiți abilitățile de gândire abstractă, iată câteva lucruri pe care le puteți încerca:

modalități simple de a-ți îmbunătăți gândirea abstractă

• Improviza. Dacă există un grup de teatru de improvizație în zona dvs., luați în considerare un atelier care vă permite să explorați această formă deschisă de spectacol.
• Rezolvă puzzle-uri. Puzzle-urile 3D, vizuale și de cuvinte vă vor antrena să vă gândiți la alternative dincolo de cele care vă apar imediat.
• Construiți modele 3D. Cercetare a arătat că oamenii din profesii din știință, tehnologie, inginerie și matematică își îmbunătățesc abilitățile de gândire abstractă prin realizarea de proiecte de artă și meșteșuguri.
• Explorați iluziile optice. niste cercetători folosiți arta și fotografiile cu iluzii optice pentru a instrui elevii să vadă lucrurile în mai multe moduri, ceea ce este un semn distinctiv al raționamentului abstract.
• Joacă-te cu limbajul figurat. Abilitatea de a scrie comparații, metafore, analogii și chiar bucăți de personificare poate stimula gândirea abstractă. Gândește-te la ceva concret și raportează-l la ceva abstract: „În ziua în care a fost condamnat, ploaia a căzut continuu, de parcă Justiția plângea”. Sau „Psihologul a făcut o remarcă sexistă, spunând că mințile femeilor sunt ca niște boluri de spaghete”.

Condiții care pot limita raționamentul abstract

Unele afecțiuni neurologice pot interfera cu capacitatea ta de a gândi abstract.

• Tulburarea spectrului autist. Cercetători au descoperit că unele persoane cu tulburare din spectrul autist pot avea probleme cu conceptele și rezolvarea problemelor.
• Schizofrenie. Unele forme de gândire abstractă, în special cele implicate în interpretarea situatiilor sociale, poate fi limitat de schizofrenie.
• Leziuni cerebrale traumatice sau organice. Leziunile cauzate de accidente și expuneri prenatale, inclusiv tulburările din spectrul alcoolului fetal, pot afecta zonele creierului care fac posibilă gândirea abstractă.
• Dizabilitati intelectuale. Persoanele cu deficiențe intelectuale au adesea dificultăți în utilizarea și înțelegerea abilităților de gândire abstractă.
• Demenţă. Adesea, părțile creierului implicate în multe tipuri de demență sunt aceleași părți care controlează abilitățile de gândire abstractă.

Când gândirea abstractă nu este de ajutor

Uneori, capacitatea de a imagina, prezice și face conexiuni interferează cu funcționarea sănătoasă.

Luați de exemplu distorsiunea cognitivă cunoscută sub numele de catastrofizare. Dacă vă imaginați în mod obișnuit scenarii mai rele, vă puteți crește nivelul de anxietate sau vă puteți agrava simptomele depresiei.

Suprageneralizarea este un alt exemplu. Dacă experimentezi un eșec ca dovadă că ești un eșec, capacitatea ta de a generaliza ajunge la o concluzie inexactă și contraproductivă. Cercetare a arătat că acest tip de abstractizare este comun cu anxietatea și depresia.

Dacă aveți una dintre aceste condiții, puteți constata că gândirea abstractă este ocazional problematică:

• anxietate
• depresie
• tulburare obsesiv-compulsivă (TOC)
• tulburare de stres posttraumatic (PTSD)

Vestea bună este că cercetătorii au descoperit că poți exersa abilitățile de gândire concrete și le poți folosi pentru a te îmbunătăți simptome de depresie și chiar să te ajute cu luarea deciziilor în perioadele de depresie.

Gândirea abstractă este capacitatea de a considera concepte dincolo de ceea ce observăm fizic. Recunoașterea tiparelor, analiza ideilor, sintetizarea informațiilor, rezolvarea problemelor și crearea de lucruri implică gândire abstractă.

Abilitatea de a gândi abstract se dezvoltă pe măsură ce ne maturizăm și ne putem îmbunătăți în mod intenționat capacitatea de gândire abstractă, improvizând și jucându-se cu puzzle-uri, modele și limbaj.

Găsirea unui echilibru sănătos între gândirea abstractă și cea concretă este importantă pentru menținerea sănătății mintale și a funcționării zilnice.