Inteligența artificială depășește testele clinice pentru a prezice progresia bolii Alzheimer.
Oamenii de știință de la Cambridge au creat un instrument de inteligență artificială (AI) care poate prezice dacă persoanele cu semne timpurii de demență vor rămâne stabile sau vor dezvolta boala Alzheimer. Acest instrument este precis în patru din cinci cazuri.
Această nouă abordare ar putea reduce nevoia de teste costisitoare și invazive, îmbunătățind rezultatele timpurii ale tratamentului. Intervențiile timpurii, cum ar fi schimbările stilului de viață sau medicamentele noi, sunt cele mai eficiente în această etapă.
Demența este o problemă majoră de sănătate globală, care afectează peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume și costă aproximativ 820 de miliarde de dolari anual. Se preconizează că numărul cazurilor se va tripla în următorii 50 de ani.
Boala Alzheimer este principala cauză a demenței, responsabilă pentru 60-80% din cazuri. Detectarea precoce este crucială pentru un tratament eficient, dar metodele actuale implică adesea teste invazive sau costisitoare, cum ar fi tomografia cu emisie de pozitroni (PET) sau puncția lombară, care nu sunt întotdeauna disponibile.
Datorită acestor limitări, până la o treime dintre pacienți pot fi diagnosticați greșit sau diagnosticați prea târziu pentru un tratament eficient.
O echipă de la Departamentul de Psihologie al Universității din Cambridge a dezvoltat un model de învățare automată pentru a prezice cât de repede vor progresa persoanele cu probleme ușoare de memorie către Alzheimer. Cercetările lor, publicate în revista eClinicalMedicine, arată că acest model este mai precis decât instrumentele actuale de diagnosticare clinică.
Cercetătorii și-au construit modelul folosind date ieftine, neinvazive, inclusiv teste cognitive și scanări RMN care arată atrofia creierului, de la peste 400 de indivizi dintr-o cohortă de cercetare din SUA.
Apoi au testat modelul cu date reale de la încă 600 de participanți din SUA și 900 de persoane de la clinicile de memorie din Marea Britanie și Singapore.
Algoritmul ar putea face diferența între persoanele cu deficiențe cognitive ușoare stabile și cele care ar dezvolta Alzheimer în decurs de trei ani. A identificat în mod corect persoanele care ar dezvolta Alzheimer în 82% din cazuri și pe cei care nu o vor dezvolta în 81% din cazuri folosind doar teste cognitive și scanări RMN.
Acest algoritm a fost de aproximativ trei ori mai precis decât metodele actuale, reducând șansele de diagnosticare greșită.
Acest model a permis, de asemenea, cercetătorilor să clasifice persoanele cu Alzheimer în trei grupuri: cei ale căror simptome ar rămâne stabile (aproximativ 50%), cei care ar progresa lent (aproximativ 35%) și cei care ar progresa rapid (restul de 15%).
Aceste predicții au fost validate cu date de urmărire pe parcursul a șase ani. Această identificare precoce este crucială pentru aplicarea de noi tratamente și monitorizarea îndeaproape a pacienților care progresează rapid.
Pentru cei 50% ale căror simptome rămân stabile, modelul sugerează că problemele lor s-ar putea datora altor cauze, cum ar fi anxietatea sau depresia, și ar putea urma diferite căi clinice.
Profesorul Zoe Kourtzi de la Universitatea din Cambridge a spus: „Am dezvoltat un instrument care utilizează doar teste cognitive și scanări RMN, dar este mai sensibil decât metodele actuale pentru a prezice dacă cineva va progresa la Alzheimer și cât de repede”.
„Acest lucru poate îmbunătăți în mod semnificativ îngrijirea pacientului, arătând cine are nevoie de monitorizare atentă și ameliorând anxietatea pentru cei despre care se prevede că vor rămâne stabili. De asemenea, reduce nevoia de teste inutile.”
Algoritmul a fost validat cu date de la aproape 900 de persoane de la clinicile de memorie din Marea Britanie și Singapore, arătând că ar putea fi utilizat în medii clinice reale.
Dr. Ben Underwood, psihiatru onorific consultant la CPFT și profesor asistent la Universitatea din Cambridge, a subliniat importanța reducerii incertitudinii cu privire la problemele de memorie la adulții în vârstă, care pot provoca îngrijorare și frustrare.
Profesorul Kourtzi a subliniat necesitatea unor instrumente mai bune pentru a aborda demența prin identificarea și intervenția precoce. Echipa își propune să-și extindă modelul la alte forme de demență și la diferite tipuri de date, cum ar fi markerii de analize de sânge.
„Scopul nostru este de a extinde instrumentul nostru AI pentru a ajuta clinicienii să atribuie pacienții potriviți căilor potrivite de diagnostic și tratament la momentul potrivit”, a spus profesorul Kourtzi. „Acest lucru poate accelera descoperirea de noi medicamente pentru tratarea demenței.”
Sursă de informații:
Marker robust și interpretabil ghidat de AI pentru predicția timpurie a demenței în medii clinice reale. [eClinicalMedicine (2024)]. DOI: 10.1016/j.eclinm.2024.102725
Discussion about this post