Puteți dezvolta intoleranță la alcool după COVID-19?

Deși nu este recunoscută pe scară largă ca un simptom al COVID îndelungat din cauza cercetărilor limitate, intoleranța la alcool a fost raportată de unele persoane.

Există tot mai multe dovezi că poate fi un simptom unic al COVID prelungit, în special de tipul sindromului de oboseală post-viral (PVFS).

În timp ce cercetările privind intoleranța la alcool post-COVID-19 sunt limitate, numeroase rapoarte anecdotice sugerează că intoleranța la alcool ar putea fi un simptom al COVID îndelungat pentru unele persoane.

Unii oameni descriu că se simt rău după ce au consumat doar o cantitate mică de alcool, în timp ce alții raportează că au simptome asemănătoare mahmurelii, care par disproporționate cu consumul lor de alcool.

Într-o postare pe blog din martie 2021, neurologul Georgia Lea a discutat despre legătura potențială dintre COVID lung, în special tipul PVFS, și intoleranța la alcool.

Înainte de a dezvolta COVID-19, ea putea consuma confortabil alcool. Dar, după infecție, sa trezit în imposibilitatea de a tolera nici măcar cantități mici de alcool, experimentând senzații neplăcute precum amețeli, lenețe și greață după doar câteva înghițituri.

Cu toate acestea, din cauza datelor limitate disponibile despre intoleranța la alcool post-COVID-19, nu este clar dacă este un simptom temporar sau pe termen lung. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili o înțelegere mai clară a acestui fenomen.

Intoleranța la alcool este o afecțiune în care organismul reacționează negativ la consumul de alcool. De obicei, este legat de incapacitatea de a procesa sau metaboliza corect alcoolul.

Simptomele intoleranței la alcool pot varia, dar adesea includ:

• Spălare: Pielea poate deveni roșie și caldă.
• Greaţă: S-ar putea să vă simțiți greață sau să vărsați după ce ați consumat alcool.
• Dureri de cap: Alcoolul poate declanșa dureri de cap sau atacuri de migrenă.
• Ritmul cardiac rapid: Inima ta poate bate mai repede (palpitații).
• Tensiune arterială scăzută: Acest lucru poate duce la amețeli sau leșin.
• Congestionare: Unele persoane se confruntă cu un nas înfundat sau care curge.
• Reacții ale pielii: Se pot dezvolta mâncărimi ale pielii sau urticarie.
• Probleme digestive: Pot apărea diaree sau crampe stomacale.
• Oboseală: Intoleranța la alcool poate duce la oboseală generală sau oboseală.

Alți factori care pot duce la intoleranță la alcool includ:

• Genetica: Anumiți factori genetici pot face unii indivizi mai predispuși la intoleranță la alcool.
• Medicamente: Unele medicamente, cum ar fi anumite antibiotice, antidepresive sau antihistaminice, pot interacționa cu alcoolul și pot provoca reacții adverse.
• Intoleranță la histamina: Persoanele cu intoleranță la histamină pot avea mai multe șanse de a prezenta simptome atunci când consumă alcool, deoarece alcoolul poate declanșa eliberarea de histamină.
• Alergii: Persoanele cu alergii la anumite ingrediente din băuturile alcoolice, cum ar fi cerealele sau sulfiții, pot prezenta intoleranță.
• Interacțiuni cu alimente: Consumul anumitor alimente, cum ar fi alimente bogate în histamină (brânză învechită, sos de soia) împreună cu alcool poate agrava simptomele de intoleranță la unele persoane.
• Condiții medicale de bază: Afecțiuni precum bolile hepatice, tulburările gastrointestinale și encefalomielita mialgică/sindromul de oboseală cronică (ME/SFC) pot afecta modul în care organismul procesează alcoolul, crescând probabilitatea de intoleranță.

niste dovezi sugerează că sindromul de oboseală post-COVID-19 poate împărtăși caracteristici cu ME/CFS, o afecțiune în care aproximativ 4 din 5 persoane manifestă intoleranță la alcool.

Această conexiune ar putea oferi informații despre cât timp poate contribui COVID la intoleranța la alcool.

O teorie sugerează că virusul care provoacă COVID-19 acționează ca un factor de stres sever, afectând posibil o parte a creierului numită nucleu paraventricular hipotalamic (PVN). Acest lucru ar putea face PVN foarte sensibil la stresul vieții, provocând oboseală și recăderi similare cu ME/CFS.

Când stresul depășește o anumită limită, poate declanșa inflamația creierului, rezultând simptome precum cele observate în ME/SFC, inclusiv intoleranța la alcool. Cercetările în curs, inclusiv scanări avansate ale creierului, urmăresc să investigheze în continuare aceste conexiuni.

Tratamentul pentru COVID de lungă durată, inclusiv simptome precum intoleranța la alcool, implică de obicei o abordare multidisciplinară care vizează gestionarea simptomelor specifice și îmbunătățirea bunăstării generale.

Iată câteva opțiuni de tratament:

• Managementul simptomelor: Abordarea simptomelor individuale este un aspect important al managementului lung COVID. Pentru intoleranța la alcool, ar trebui să luați în considerare reducerea sau eliminarea consumului de alcool dacă acesta vă agravează simptomele.
• Odihnă: Odihna este recomandată în mod obișnuit pentru COVID prelungit și este important să vă ritmați activitățile pentru a evita suprasolicitarea, care poate agrava simptomele.
• Fizioterapie: Terapia fizică poate ajuta la slăbiciune musculară și durere. Poate implica exerciții ușoare și întinderi pentru a îmbunătăți mobilitatea și forța.
• Ergoterapie: Terapeuții ocupaționali pot ajuta la gestionarea activităților zilnice și la găsirea de strategii de conservare a energiei.
• Terapie cognitiv-comportamentală (TCC): TCC poate fi utilă pentru gestionarea simptomelor psihologice, cum ar fi anxietatea și depresia, care pot însoți COVID-ul de lungă durată.
• Medicamente: În unele cazuri, pot fi prescrise medicamente pentru a gestiona simptome specifice, cum ar fi durerea, tulburările de somn sau tulburările de dispoziție.
• Dieta si alimentatia: O dietă echilibrată poate ajuta la susținerea sistemului imunitar și a sănătății generale. Este important să mențineți o alimentație bună, mai ales dacă sunt prezente probleme de apetit sau digestive.
• hidratare: Este important să rămâneți bine hidratat, deoarece deshidratarea poate agrava simptomele.
• Cercetare și studii clinice: Participarea la studiile clinice și studiile de cercetare poate oferi acces la tratamente și terapii de ultimă oră pentru COVID de lungă durată.

În timp ce cercetările privind intoleranța la alcool post-COVID sunt încă limitate, dovezile anecdotice sugerează că este un simptom experimentat de mulți oameni care urmează virusul.

Deși mecanismele de bază nu sunt pe deplin înțelese, simptomul poate fi legat de starea mai largă a COVID-ului lung și poate avea similarități cu afecțiuni precum encefalomielita mialgică/sindromul de oboseală cronică (ME/CFS).

Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege cauzele și opțiunile de tratament. Între timp, furnizorii de asistență medicală ar trebui să țină cont de intoleranța la alcool atunci când evaluează și tratează simptomele post-COVID.