Abuzul asupra copiilor este orice maltratare sau neglijență care provoacă prejudicii unui copil de 18 ani sau mai mic. Aceasta poate include abuz sexual, emoțional și fizic, precum și neglijență.
Maltratarea este provocată de un adult, adesea unul cu rol de responsabilitate în viața copilului.
Persoana responsabilă pentru abuz poate fi un părinte sau un membru al familiei. Poate fi, de asemenea, cineva care acționează ca îngrijitor sau cu autoritate în viața copilului, inclusiv un antrenor, profesor sau lider religios.
Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) spun cel puțin
1 din 7 copii în Statele Unite se confruntă cu o formă de abuz sau neglijare în fiecare an. Cu toate acestea, numărul poate fi mult mai mare, deoarece abuzul nu este adesea raportat.
În acest articol, veți afla mai multe despre tipurile de abuz asupra copiilor și despre simptomele pe care le puteți vedea la un copil care este abuzat. Veți afla, de asemenea, de ce se întâmplă abuzul asupra copiilor și ce puteți face pentru a-l opri.
Neglijare
Neglijarea apare atunci când un adult sau un îngrijitor nu reușește să satisfacă nevoile fizice și emoționale de bază ale copilului. Aceste nevoi includ:
- locuințe
- alimente
- îmbrăcăminte
- educaţie
- îngrijire medicală
- supraveghere
Recunoașterea semnelor de neglijare poate fi dificilă. Familiile cu mijloace limitate pot fi mai puțin capabile să asigure anumite aspecte ale îngrijirii, fără a-și neglija cu adevărat copiii.
Exemple de neglijență includ:
- a nu duce copilul la medic sau dentist atunci când este necesar
- lăsând copilul nesupravegheat acasă pentru perioade lungi de timp
- permițând copilului să fie îmbrăcat necorespunzător pentru perioada anului (de exemplu, fără haină iarna)
- nu spălați hainele, pielea sau părul copilului
- neavând bani pentru nevoi de bază, cum ar fi mesele
Copiii care sunt neglijați pot fi lăsați într-o situație în care este mai probabil să experimenteze alte tipuri de abuz sau vătămări.
Abuz fizic
Abuzul fizic este utilizarea intenționată a forței fizice pentru a face rău unui copil. Exemple de abuz fizic includ:
-
scuturarea, aruncarea sau lovirea unui copil
- ciupirea excesivă, pălmuirea sau împiedicarea excesivă
- obligarea unui copil să alerge sau să facă exerciții ca pedeapsă
- arsură sau opărire a pielii
- sufocare sau privare de aer
- otrăvire
- forțarea copilului într-o poziție fizică stresată sau legarea lui
- reținerea somnului, a alimentelor sau a medicamentelor
În unele state și țări, pedeapsa corporală este considerată a fi o formă de abuz fizic asupra copiilor.
Copiii care sunt abuzați fizic pot prezenta următoarele semne:
- vânătăi, arsuri sau urme
- oase rupte
- purtarea de haine nepotrivite (de exemplu, mâneci lungi vara) pentru a ascunde urme sau vânătăi
- părând speriat de o anumită persoană
- protestând activ pentru a merge într-un anumit loc
- tresărind la atingere
- vorbesc despre a fi rănit sau creează explicații fanteziste pentru rănile lor
Abuz emoțional și psihologic
Abuzul emoțional sau abuzul psihologic poate fi invizibil, dar este puternic.
Apare atunci când o persoană dăunează în mod intenționat valorii de sine sau bunăstării unui copil prin transmiterea copilului că este cumva inadecvat, lipsit de valoare sau neiubit.
Abuzul emoțional poate fi rezultatul abuzului verbal sau acțiunile fizice îl pot provoca.
Exemple de abuz emoțional includ:
- oferind copiilor „tratamentul tăcut”
- le spune copiilor că sunt „răi”, „nu sunt buni” sau „o greșeală”
- batjocorind un copil
-
strigând sau țipând pentru a-i reduce la tăcere
- nepermițându-le să-și exprime opinii sau opinii
- amenintatoare
- intimidare
- folosind șantajul emoțional
- limitarea contactului fizic
- reținând cuvinte de afirmare și iubire
Rețineți că unele dintre aceste exemple se pot întâmpla din când în când când cineva este foarte supărat. Asta nu constituie neapărat abuz emoțional. Devine abuziv atunci când sunt recurente și persistente.
Copiii care sunt abuzați emoțional pot prezenta următoarele semne:
- fiind anxios sau frică
- părând retras sau îndepărtat emoțional
- arătând comportamente extreme, cum ar fi conformitatea, apoi agresivitatea
- manifestând un comportament nepotrivit vârstei, cum ar fi sutul degetului mare în școala elementară sau gimnazială
- lipsa atașamentului față de un părinte sau îngrijitor
Abuz sexual
Abuzul sexual este orice act care forțează sau constrânge un copil să participe la activități sexuale.
Abuzul sexual poate apărea chiar și atunci când copilul nu este atins. Acțiunile care provoacă excitare sexuală la o altă persoană ca urmare a comportamentului sau acțiunilor unui copil sunt, de asemenea, considerate abuz sexual.
Exemple de abuz sexual includ:
- viol
- penetrare, inclusiv sex oral
- contact sexual nepenetrant, cum ar fi atingerea, sărutul, frecarea sau masturbarea
- spunând glume sau povești murdare sau nepotrivite
- forțarea sau invitarea unui copil să se dezbrace
- vizionarea altora care efectuează acte sexuale cu copii sau cere unui copil să urmărească acte sexuale
- fulgerarea sau expunerea la un copil
- încurajarea comportamentului inadecvat din punct de vedere sexual
- îngrijirea unui copil pentru contact sexual viitor
Copiii care sunt abuzați sexual pot prezenta următoarele semne:
- afișând cunoștințe sexuale dincolo de anii lor
- vorbind despre a fi atins de o altă persoană
- retragerea din familie sau prieteni
- fugind
- sfiind de o anumită persoană
- protestând pentru a merge într-un anumit loc
- având coșmaruri
- udarea patului după antrenamentul la olita
- având o infecție cu transmitere sexuală
Cum să-ți dai seama dacă un copil a fost abuzat
Semnele de abuz asupra copiilor pot fi greu de detectat. Vânătăile, de exemplu, pot fi un produs secundar natural al jocului sau sportului. Cu toate acestea, mulți copii care au fost abuzați prezintă unele simptome comune. Acestea includ:
- fiind retras, pasiv sau conform într-un mod neobișnuit
- protestând mergând într-un anumit loc când alte locuri nu-i deranjează
- rezistând a fi în preajma unui anumit individ
- arătând schimbări bruște și dramatice de comportament
Desigur, copiii au leagăne emoționale ca mulți adulți. Este important să urmăriți îndeaproape copilul pentru alte semne sau simptome de abuz.
Dacă bănuiești abuz sau neglijență, poți să-l abordezi pe copil și să-i oferi sprijin necondiționat și liniște calmă. Acest lucru îi poate ajuta să se simtă suficient de în siguranță pentru a vorbi despre ceea ce se întâmplă.
Ce trebuie să faceți dacă bănuiți abuzul asupra copiilor
Este posibil să ezitați să vă implicați atunci când credeți că un copil poate fi abuzat sau neglijat. La urma urmei, este dificil să știi toată povestea. Cu toate acestea, a vorbi sincer poate ajuta copiii să obțină protecția de care au nevoie. De asemenea, îi va ajuta pe părinți să obțină ajutorul de care au nevoie.
Dacă bănuiți că cineva pe care îl cunoașteți își abuzează copilul, puteți apela serviciile de urgență, cum ar fi poliția. În majoritatea statelor din SUA, puteți raporta anonim.
CINE SĂ CONTACTEȚI PENTRU AJUTOR
Dacă nu doriți să sunați la poliție, puteți suna:
Linia telefonică națională pentru abuzul asupra copiilor Childhelp la 800-4-A-CHILD (800-422-4453)
Linia telefonică națională pentru violență în familie la 800-799-7233
Aceste linii fierbinți vă vor redirecționa către resursele locale, cum ar fi serviciile de protecție a copiilor.
Factorii de risc care duc la abuzul asupra copiilor
Cauzele abuzului asupra copiilor sunt complexe. Este adesea o interacțiune a mai multor probleme critice.
factori care pot duce la abuzul asupra copiilor
- violență domestică
- consumul de substanțe
- tensiune financiară
- şomaj
- probleme de sănătate mintală netratate
- lipsa abilităților parentale
- antecedente personale de abuz sau neglijență
- stres
- lipsa suportului sau a resurselor
A ajuta un copil despre care credeți că este abuzat poate fi o oportunitate de a-și ajuta și părinții. Asta pentru că abuzul poate fi un ciclu.
Adulții care au suferit abuzuri în copilărie pot avea mai multe șanse să manifeste comportamente abuzive față de propriii copii. Obținerea de ajutor atât pentru părinte, cât și pentru copil poate împiedica abuzul să ajungă la o altă generație.
Dacă credeți că ați putea să vă abuzați propriul copil sau vă temeți, puteți obține ajutor din următoarele resurse:
- Gateway de informații pentru bunăstarea copilului
- Linia telefonică națională pentru abuzul asupra copiilor Childhelp
Aceste organizații vă pot oferi resurse pentru a vă sprijini atât pe termen scurt, cât și în mod continuu.
Cum să ajuți copiii care au fost abuzați
Cel mai bun tratament pentru copiii care au fost abuzați este un mediu sigur, stabil și îngrijitor, în care aceștia pot prospera și vindeca. Dar înainte ca acest lucru să fie posibil, copiii au nevoie de ajutor pentru a realiza acești primi pași:
- Abordați nevoile fizice. Dacă un copil a fost abuzat fizic, poate fi necesar să viziteze un medic sau un spital. Asistența medicală poate aborda orice oase rupte, arsuri sau răni. Dacă copilul a fost victima abuzului sexual, ar putea avea nevoie de teste suplimentare.
- Găsiți siguranță. Dacă un copil nu este în siguranță în casa lui, serviciile de protecție a copilului îl pot elimina temporar. În acest timp, părinții pot lucra cu un consilier pentru a aborda problemele sau factorii care duc la abuz. Copiii pot vizita specialiști în sănătate mintală.
- Căutați tratament de sănătate mintală. Copiii care au fost abuzați sau neglijați pot avea nevoie de terapie. Efectele abuzului sau neglijării pot fi de lungă durată, dar terapia îi poate ajuta pe copii să-și exprime sentimentele și să învețe să gestioneze și să facă față efectelor. Acest lucru îi poate împiedica, la rândul său, să manifeste comportamente abuzive față de oamenii din viața lor.
Ce se întâmplă cu copiii care au fost abuzați?
Abuzul și neglijarea pot provoca efecte de durată asupra dezvoltării emoționale și fizice a copilului.
Copiii care au fost abuzați sau neglijați pot experimenta, printre alte probleme, probleme de sănătate emoțională, victimizare în viitor, tulburări de conduită și scăderea dezvoltării creierului.
De aceea, este vital ca copiii care au suferit abuzuri sau neglijențe să primească tratament imediat și continuu. Acest lucru îi poate ajuta să se recupereze atât pe termen scurt, cât și să facă față oricăror efecte de durată pe care comportamentele le-ar putea avea asupra sănătății lor în anii următori.
Găsirea unui terapeut este un loc bun de început. Iată cum puteți accesa terapie pentru fiecare buget.
Discussion about this post