Simptome ale colesterolului ridicat

Ce este colesterolul ridicat?

Colesterolul este o substanță ceară, asemănătoare grăsimii, pe care o produce ficatul tău. Este vital pentru formarea membranelor celulare, a vitaminei D și a anumitor hormoni. Colesterolul nu se dizolvă în apă, deci nu poate călători prin organism de la sine.

Particulele cunoscute sub numele de lipoproteine ​​ajută la transportul colesterolului prin fluxul sanguin. Există două forme majore de lipoproteine.

Lipoproteinele cu densitate scăzută (LDL), cunoscute și sub denumirea de „colesterol rău”, se pot acumula în artere și pot duce la probleme grave de sănătate, cum ar fi atac de cord sau accident vascular cerebral.

Lipoproteinele de înaltă densitate (HDL), numite uneori „colesterol bun”, ajută la returnarea colesterolului LDL în ficat pentru eliminare.

Consumul de prea multe alimente care conțin cantități mari de grăsimi crește nivelul de colesterol LDL din sânge. Acesta este cunoscut sub numele de colesterol ridicat, numit și hipercolesterolemie sau hiperlipidemie.

Dacă nivelurile de colesterol LDL sunt prea mari sau nivelurile de colesterol HDL sunt prea scăzute, în vasele de sânge se acumulează depozite de grăsime. Aceste depozite vor face dificilă curgerea suficientă a sângelui prin arterele tale. Acest lucru ar putea cauza probleme în întregul corp, în special în inimă și creier, sau poate fi fatal.

Care sunt simptomele colesterolului ridicat?

Colesterolul ridicat de obicei nu provoacă niciun simptom. În cele mai multe cazuri, provoacă doar evenimente de urgență. De exemplu, un atac de cord sau un accident vascular cerebral poate rezulta din daunele cauzate de colesterolul ridicat.

Aceste evenimente nu apar de obicei până când colesterolul ridicat nu duce la formarea plăcii în artere. Placa poate îngusta arterele, astfel încât să poată trece mai puțin sânge. Formarea plăcii schimbă structura mucoasei arteriale. Acest lucru ar putea duce la complicații grave.

Un test de sânge este singura modalitate de a afla dacă colesterolul este prea mare. Aceasta înseamnă că ai un nivel total al colesterolului din sânge peste 240 de miligrame pe decilitru (mg/dL). Cereți medicului dumneavoastră să vă facă un test de colesterol după ce împliniți 20 de ani. Apoi verificați din nou colesterolul la fiecare 4 până la 6 ani.

De asemenea, medicul dumneavoastră vă poate sugera să vă verificați colesterolul mai des dacă aveți antecedente familiale de colesterol ridicat. Sau dacă demonstrați următorii factori de risc:

  • au hipertensiune arterială
  • sunt supraponderali
  • fum

Condiții genetice

Există o afecțiune transmisă prin gene care provoacă colesterol ridicat, numită hipercolesterolemie familială. Persoanele cu această afecțiune au un nivel de colesterol de 300 mg/dL sau mai mare. Ei pot prezenta xantom, care poate apărea sub formă de pete galbene deasupra pielii sau sub piele.

Boala coronariană (inima).

Simptomele bolilor de inimă pot fi diferite pentru bărbați și femei. Cu toate acestea, bolile de inimă rămân ucigașul numărul unu al ambelor sexe în Statele Unite. Cele mai frecvente simptome includ:

  • angină, dureri în piept

  • greaţă
  • oboseală extremă
  • dificultăți de respirație
  • durere la nivelul gâtului, maxilarului, abdomenului superior sau spatelui
  • amorțeală sau răceală la nivelul extremităților

Accident vascular cerebral

Acumularea de placă cauzată de colesterolul ridicat vă poate expune un risc serios de a reduce sau întrerupe alimentarea cu sânge a unei părți importante a creierului. Acesta este ceea ce se întâmplă atunci când apare un accident vascular cerebral.

Un accident vascular cerebral este o urgență medicală. Este important să acționați rapid și să căutați tratament medical dacă dumneavoastră sau cineva pe care îl cunoașteți prezentați simptomele unui accident vascular cerebral. Aceste simptome includ:

  • pierderea bruscă a echilibrului și a coordonării
  • amețeală bruscă
  • asimetrie facială (pleoapa căzută și gura doar pe o parte)
  • incapacitatea de a se mișca, afectând în special doar o parte a corpului
  • confuzie
  • vorbe slăbite
  • amorțeală la nivelul feței, brațului sau piciorului, în special pe o parte a corpului
  • vedere încețoșată, vedere înnegrită sau vedere dublă

  • durere de cap severă bruscă

Infarct

Arterele care alimentează inima cu sânge se pot îngusta lent datorită acumulării de plăci. Acest proces, numit ateroscleroză, are loc lent în timp și nu are simptome. În cele din urmă, o bucată de placă se poate rupe. Când se întâmplă acest lucru, se formează un cheag de sânge în jurul plăcii. Poate bloca fluxul de sânge către mușchiul inimii și îl poate priva de oxigen și nutrienți.

Această privare se numește ischemie. Când inima este deteriorată sau o parte a inimii începe să moară din cauza lipsei de oxigen, se numește atac de cord. Termenul medical pentru un atac de cord este infarct miocardic.

In conformitate cu Asociația Americană a Inimii, cineva din Statele Unite are un atac de cord la aproximativ 34 de secunde.

Semnele unui atac de cord includ:

  • constrângere, strângere, plenitudine, durere sau durere în piept sau brațe
  • respiratie dificila
  • anxietate sau un sentiment de moarte iminentă
  • ameţeală
  • greață, indigestie sau arsuri la stomac
  • oboseala excesiva

Un atac de cord este o urgență medicală. Leziunile inimii pot fi ireversibile sau chiar fatale, dacă tratamentul nu începe în primele câteva ore după un atac de cord.

Este important să acționați rapid și să căutați tratament medical dacă dumneavoastră sau cineva pe care îl cunoașteți prezintă simptomele unui atac de cord.

Boala arterială periferică

Boala arterială periferică (PAD) poate apărea atunci când placa se acumulează în pereții arterelor. Acest lucru va bloca fluxul de sânge în arterele care furnizează sânge către rinichi, brațe, stomac, picioare și picioare.

Simptomele PAD precoce pot include:

  • crampe
  • durere
  • oboseală
  • durere la nivelul picioarelor în timpul activității sau exercițiilor fizice, numită claudicație intermitentă
  • disconfort la nivelul picioarelor și picioarelor

Pe măsură ce PAD progresează, simptomele apar mai frecvent și chiar apar atunci când sunteți în repaus. Simptomele ulterioare care pot apărea din cauza fluxului sanguin redus includ:

  • subțierea, paloarea sau strălucirea pielii picioarelor și picioarelor
  • moartea țesuturilor cauzată de lipsa aportului de sânge, numită gangrenă
  • ulcere la nivelul picioarelor și picioarelor care nu se vindecă sau se vindecă foarte lent

  • durere de picior care nu dispare în repaus
  • arsură în degetele de la picioare
  • crampe la picioare
  • unghii groase de la picioare
  • degetele de la picioare care devin albastre
  • reducerea creșterii părului pe picioare
  • scăderea temperaturii piciorului sau piciorului inferior, în comparație cu celălalt picior

Persoanele cu PAD au un risc mai mare de a avea un atac de cord, un accident vascular cerebral sau amputații ale membrelor.

Diagnostic

Colesterolul ridicat este foarte ușor de diagnosticat cu un test de sânge numit panou lipidic. Medicul dumneavoastră va preleva o probă de sânge și o va trimite la un laborator pentru analiză. Medicul dumneavoastră vă va cere să nu mâncați sau să beți nimic timp de cel puțin 12 ore înainte de test.

Un panou de lipide măsoară colesterolul total, colesterolul HDL, colesterolul LDL și trigliceridele. The Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) spune că acestea sunt nivelurile de dorit:

  • Colesterol LDL: mai puțin de 100 mg/dL
  • Colesterol HDL: 60 mg/dL sau mai mare
  • trigliceride: mai puțin de 150 mg/dL

Colesterolul total este, în general, considerat „la limită ridicată” dacă este între 200 și 239 mg/dL. Este considerată „ridicată” dacă este peste 240 mg/dL.

Colesterolul dumneavoastră LDL este, în general, considerat „la limită ridicat” dacă este între 130 și 159 mg/dL. Este considerată „ridicată” dacă este peste 160 mg/dL.

Colesterolul HDL este în general considerat „slab” dacă este sub 40 mg/dL.

Cum pot fi monitorizate nivelul colesterolului?

The Asociația Americană a Inimii vă recomandă să vă verificați nivelul de colesterol la fiecare 4 până la 6 ani dacă sunteți un adult sănătos cu vârsta peste 20 de ani. Poate fi necesar să vă verificați colesterolul mai des dacă aveți un risc crescut de colesterol ridicat.

De asemenea, este posibil să aveți nevoie de controale mai frecvente ale colesterolului dacă aveți antecedente familiale de probleme de colesterol sau atacuri de cord la o vârstă fragedă, mai ales dacă v-au afectat părinții sau bunicii.

Deoarece colesterolul ridicat nu provoacă simptome în stadiile incipiente, este important să facem alegeri bune de stil de viață. Mănâncă o dietă sănătoasă, menține o rutină de exerciții fizice și monitorizează-ți în mod regulat nivelul de colesterol, verificându-le la cabinetul medicului.

Află mai multe

Discussion about this post

Recommended

Don't Miss