Stresul te poate îmbolnăvi?

Prezentare generală

Stresul este răspunsul corpului tău la o amenințare reală sau percepută. Un stres este bun pentru tine și te determină să acționezi, cum ar fi să-ți cauți un loc de muncă atunci când ai fost concediat. Prea mult stres, totuși, vă poate suprima sistemul imunitar și vă poate face să vă îmbolnăviți mai ușor.

Perioadele prelungite de stres pot crește, de asemenea, riscul de a face mai multe boli, inclusiv boli de inimă și cancer. Potrivit unui studiu, 60 până la 80% din vizitele la cabinetul medicului pot fi legate de stres.

Boli cauzate de stres

Stresul poate provoca o serie de simptome fizice și boli. Simptomele pot apărea imediat ce nivelul tău de stres crește și se pot agrava pe măsură ce stresul continuă. Aceste simptome dispar de obicei odată ce nivelul de stres scade.

Unele dintre simptomele cauzate frecvent de stres includ:

  • ritm cardiac crescut
  • creșterea tensiunii arteriale
  • respirație rapidă
  • dificultăți de respirație
  • tensiunea musculară
  • durere de cap
  • greaţă
  • ameţeală

Dacă nivelul de stres rămâne ridicat sau dacă experimentați stres frecvent, riscul de a vă îmbolnăvi crește.

Febră

Stresul cronic și expunerea la evenimente emoționale pot provoca o febră psihogenă. Aceasta înseamnă că febra este cauzată de factori psihologici în loc de un virus sau alt tip de cauză inflamatorie. La unii oameni, stresul cronic provoacă o febră persistentă de grad scăzut între 99 și 100 °F (37 până la 38 °C). Alte persoane experimentează o creștere a temperaturii corpului care poate ajunge până la 106˚F (41°C) atunci când sunt expuși la un eveniment emoțional.

Febra psihogenă se poate întâmpla oricui este stresat, dar cel mai frecvent afectează femeile tinere.

Raceala obisnuita

Un studiu din 2012 a constatat că stresul psihologic cronic împiedică organismul să regleze corect răspunsul inflamator. Inflamația a fost legată de dezvoltarea și progresia multor boli. Persoanele care sunt expuse la perioade lungi de stres sunt mai predispuse să dezvolte răceli la expunerea la germenii care provoacă răceala.

Probleme cu stomacul

Dovezile arată că stresul oprește sistemul gastrointestinal să funcționeze corect, afectându-ți stomacul și intestinul gros. Stresul poate provoca o gamă largă de simptome gastrointestinale, inclusiv:

  • durere abdominală
  • greaţă
  • indigestie
  • diaree
  • constipație

De asemenea, s-a demonstrat că stresul agravează simptomele sindromului de colon iritabil (IBS) și poate fi unul dintre principalele cauzele IBS. Dacă suferiți de reflux de acid stomacal cu arsuri la stomac, stresul vă poate agrava simptomele prin creșterea sensibilității la acidul gastric. Dacă nu este bine controlată, inflamația cauzată de eroziunea acidă a stomacului crește riscul de ulcer peptic. Diareea cronică sau constipația pot duce la afecțiuni precum hemoroizii.

Depresie

Cercetările au legat atât stresul cronic, cât și perioadele mai scurte de stres acut de depresie. Stresul dezechilibrează câteva dintre substanțele chimice ale creierului, inclusiv serotonina, dopamina și norepinefrina. De asemenea, crește nivelul de cortizol. Toate acestea sunt legate de depresie. Când apare acest tip de dezechilibru chimic, vă afectează negativ:

  • starea de spirit
  • model de somn
  • apetit
  • dorința sexuală

Dureri de cap și migrene

Stresul este un declanșator comun al durerilor de cap, inclusiv al durerilor de cap tensionate și migrenoase. Un studiu a constatat că relaxarea după o perioadă de stres poate duce la un episod de migrenă acută în următoarele 24 de ore. Se crede că acest lucru este cauzat de ceea ce este cunoscut sub numele de efectul de „declinare”. Studiul a concluzionat că medicamentele sau modificarea comportamentului ar putea ajuta la prevenirea durerilor de cap pentru cei care au migrene legate de reducerea stresului.

Alergii și astm

Stresul vieții a fost legat la debutul și agravarea bolilor asociate mastocitelor, inclusiv astm și alergii. Histamina provoacă simptome de alergie și este eliberată de mastocitele corpului tău ca răspuns la stres. Nivelurile prelungite sau crescute de stres se pot agrava sau poate duce chiar la o reacție alergică.

Acest lucru poate provoca simptome ale pielii, cum ar fi o erupție cutanată sau urticarie, sau alte simptome de alergie, cum ar fi nasul care curge și ochi lăcrimați. Stresul poate declanșa, de asemenea, un atac de astm la persoanele cu astm bronșic.

Obezitatea

Se crede că stresul joacă un rol major în obezitate. Studiile au descoperit că nivelurile mai ridicate de cortizol cauzate de stresul cronic pot influența mai mulți factori care contribuie la creșterea în greutate, inclusiv somnul prost, care crește nivelul de cortizol în continuare și duce la creșterea grăsimii abdominale. De asemenea, contribuie la o alimentație deficitară, crescând pofta de dulciuri și carbohidrați rafinați.

De asemenea, s-a demonstrat că nivelurile ridicate de stres cresc șansele de a nu avea succes la programele de slăbire. Obezitatea este un factor de risc în mai multe boli, inclusiv boli de inimă, diabet și cancer.

Boala de inima

Cercetare a descoperit că toate tipurile de stres, inclusiv stresul emoțional, stresul profesional, stresul financiar și evenimentele majore de viață, cresc riscul de boli de inimă. Stresul crește tensiunea arterială și colesterolul, care sunt direct legate de bolile de inimă. De asemenea, stresul crește semnificativ riscul de a muri în urma unui atac de cord.

Durere

Stresul te poate face să te doară peste tot. Stresul provoacă încordarea mușchilor, ceea ce poate provoca sau agrava dureri de gât, umeri și spate. Cercetare arată că stresul vă poate crește și sensibilitatea la durere. Persoanele cu fibromialgie, artrită și alte afecțiuni raportează adesea o creștere a durerii în perioadele de stres.

Cum să gestionezi stresul

A învăța cum să gestionezi stresul poate ajuta la ameliorarea simptomelor și la reducerea riscului de a te îmbolnăvi.

Unele lucruri care s-au dovedit că ajută la scăderea nivelului de stres includ:

  • făcând exerciții fizice regulate
  • ascultând muzică
  • yoga și meditație
  • exerciții de respirație profundă
  • reducerea obligațiilor
  • îmbrățișând un animal de companie
  • a dormi destul

Dacă întâmpinați probleme cu gestionarea stresului, discutați cu medicul dumneavoastră despre a obține ajutor profesional. Un consilier sau un terapeut vă poate ajuta să identificați sursele stresului și să vă învețe strategii de adaptare care vă pot ajuta să faceți mai bine față stresului.

Află mai multe

Discussion about this post

Recommended

Don't Miss